Cum PROTEJĂM PĂSĂRILE de CANICULĂ?
Pentru ca păsările să-şi pună în evidenţă toate caracterele productive, crescătorul trebuie să le asigure în permanenţă confortul termic. Iată la ce trebuie să fie atenţi fermierii când temperaturile verii ating valori caniculare.
Capacitatea de termoreglare a păsărilor variază mai ales în funcţie de vârstă. Păsările dispun de mecanisme de termoreglare mai puţin elastice decât mamiferele, rezultând astfel o adaptare mai greoaie la factorii de temperatură.
Deplina funcţionare a mecanismului de termoreglare se realizează abia la vârsta de 2-3 săptămâni. Astfel, variaţiile de temperatură din adăpost trebuie să fie foarte mici, iar temperatura trebuie asigurată exact între limitele prevăzute de tehnologiile de creştere şi de exploatare a fiecărui hibrid în parte.
Ventilaţia optimă în halele cu pui de carne
Cu ajutorul ventilaţiei se menţine în adăpost un aer curat, fără noxe, iar umiditatea relativă a aerului este menţinută în parametri optimi. Rata ventilaţiei în halele de creştere a puilor de carne diferă în funcţie de hibridul folosit şi de greutatea corporală. Pentru exemplificare, prezentăm în tabelul 1 ratele de ventilaţie pentru hibrizii Ross. În mod normal, într-o hală în care temperatura şi umiditatea se situează în parametri optimi, adică asigură confortul termic adecvat puilor, o anumită viteză a curenţilor de aer nu influenţează dezvoltarea normală a acestora. În momentul în care apar probleme cu privire la asigurarea confortului termic, curenţii de aer influenţează negativ dezvoltarea puilor. Trebuie menţionat că şi temperatura mediului exterior influenţează viteza curenţilor, astfel, pe timp de vară, când în halele de producţie se înregistrează temperaturi ridicate, apare necesitatea intensificării curenţilor de aer.
Viteza curenţilor de aer pentru hibrizii de carne, în funcţie de anotimp, este prezentată în tabelul 2. Iar în tabelul 3 redăm viteza curenţilor de aer pentru hibrizii Cobb 500, în funcţie de vârstă.
Confortul termic specific găinilor ouătoare
• Temperatura din adăposturile de găini ouătoare se situează în limita de 18 şi 23oC. Pe timp de vară, când ea creşte foarte mult în halele de producţie, se observă că ouăle obţinute au o coajă fragilă. Temperaturile foarte mari sunt considerate critice pentru viaţa găinilor ouătoare.
• Umiditatea relativă a aerului trebuie să se încadreze între 55 şi 70%. Creşterea umidităţii din spaţiile de producţie duce la multiplicarea microorganismelor şi a paraziţilor şi, implicit, la manifestări ale stresului termic. Scăderea umidităţii sub pragul minim generează o uscare accentuată a aerului în adăposturi, formarea de pulberi care irită mucoasele respiratorii ale păsărilor şi o dereglare a mecanismului de termoreglare a efectivelor de găini ouătoare.
• Ventilaţia şi curenţii de aer trebuie să asigure în halele de producţie un aer curat. În general, se consideră că în aceste spaţii viteza de circulaţie a aerului trebuie să se încadreze între 0,1 şi 0,4 m/s, în strânsă corelaţie cu temperatura din adăpost.
Pentru calcularea debitului de aer se va ţine cont de greutatea corporală a găinilor ouătoare şi de densitatea per mp, cât şi de temperatura mediului exterior: pentru găini cu o vârstă de 5-6 luni, pe timp de vară, e nevoie de 4,5-4,8 mc/h, iar pentru cele cu vârsta de 9-10 luni, se recomandă 4,6-5,2 mc/h.
• Umiditatea. Pentru controlul acestui factor se vor folosi umidometre care măsoară umiditatea relativă a aerului. Pentru corectarea umidităţii relative a aerului din adăposturi se acţionează în două direcţii, în funcţie de limita minimă sau maximă depăşită. Astfel, dacă în adăposturi este o caldură uscată (umiditatea relativă se situeaza sub 50%) apare fenomenul de deshidratare a păsărilor, acestea resimt senzaţia de sete, scade consumul de furaje şi implicit apar pierderi economice. În halele de păsări unde nu se întrunesc parametrii tehnici (mai ales în anotimpurile călduroase), umiditatea relativă a aerului poate scădea până la 30-35%. Acest lucru cauzează numeroase tulburări de comportament, rezultat al dezechilibrelor neuro-endocrino-metabolice. Excesul de umiditate este un factor determinant în apariţia bolilor respiratorii precum microplasmoza, bronşita infecţioasă, laringotraheita etc. Astfel, dacă se constată creşterea umidităţii peste limita maximă în halele de păsări, singura soluţie este crearea în adăpost de aer uscat. În cazul în care umiditatea relativă a aerului este la limita minimă (un aer foarte uscat), se pot folosi două metode: umidificarea aerului la intrarea în hala de producţie sau în hală.
TABELUL 1: RATELE DE VENTILAŢIE PENTRU HIBRIZII ROSS
Sursa: Managementul hibridului Ross
TABELUL 2: VITEZA CURENŢILOR DE AER PENTRU HIBRIZII DE CARNE
Sursa: Ghid de creştere a puilor de carne - L. Stafie şi colaboratorii, 2018
TABELUL 3: VITEZA CURENŢILOR DE AER PENTRU HIBRIZII COBB 500
Sursa: Managementul hibridului Cobb
Articol publicat în revista Ferma nr. 14/241 (ediţia 15-31 august 2019)
Comentarii