ISTORIA NE OBLIGĂ să luăm atitudine!

Leonard STAFIE, Nicoleta DRAGOMIR

Al patrulea şi cel mai recent eveniment al proiectului SUSŢINEM ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR AGRICOL a avut loc în ziua de 7 decembrie 2018, la Liceul Tehnologic Agricol “Alexandru Borza” din Ciumbrud, judeţul Alba. Ni s-au alăturat peste o sută de persoane care s-au implicat în organizarea, mediatizarea şi transmiterea mesajului nostru.

Toţi cei implicaţi în proiect spunem într-un glas: ISTORIA NE OBLIGĂ! Ne obligă să luăm atitudine cei peste 84 de ani de la înfiinţarea liceului din Ciumbrud sau cei peste 187 de ani de activitate neîntreruptă ai Liceului tehnologic agricol "Mihail Kogălniceanu" din Miroslava, judeţul Iaşi.
ISTORIA NE OBLIGĂ să nu uităm că educaţia agricolă nu se poate face fără pământ, fără laboratoare, fără ferme pentru practică zootehnică şi vegetală.
ISTORIA NE OBLIGĂ să nu uităm de unde am plecat cu toţii, să nu uităm că suntem fii şi fiice ale unui popor care, de multe ori, nu îşi merită soarta ce i-a fost zămislită de către cei care uită că sunt români. ISTORIA NE OBLIGĂ să NU repetăm greşelile trecutului, să nu persistăm în perpetuarea lor şi să facem orice efort e nevoie pentru a le îndrepta.

ISTORIA ne mai dă o şansă, haideţi să nu o mai irosim!

Peste 250 de licee agricole în anii '90. În jur de 35, în 2018!
Proiectul iniţiat de Revista Ferma, prin Fundaţia Revistei Ferma, nu înseamnă doar turul liceelor agricole şi promovarea activităţii acestor instituţii de învăţământ preuniversitar. Am bifat cel de-al patrulea eveniment cu public şi anul viitor vor fi mult mai multe. Plus alte câteva evenimente de promovare. Însă o preocupare importantă în perioada următoare este depistarea problemelor grave cu care se confruntă liceele agricole: lipsa dotărilor, a fermelor de practică pentru elevi, lipsa acută a finanţării şi, din păcate, în multe situaţii se pregăteşte DEPOSEDAREA liceelor de bunuri, clădiri, terenuri, care fac obiectul unor interese, litigii, revendicări şi alte asemenea speţe.

LICEELE AGRICOLE NU POT EXISTA fără terenuri, clădiri şi dotări!
ESTE INADMISIBIL ca procesul de educaţie să fie perturbat şi chiar întrerupt, supus unor asemenea decizii care, în multe cazuri, au dus la desfiinţarea multor unităţi de învăţământ preuniversitar agricol!!!

Şi atunci, ne mirăm de ce vorbim de PARADOXURI chiar şi în educaţia agricolă? Lumea agricolă - companii, fermieri, cercetare - are nevoie de specialişti instruiţi în liceele de profil. Firmele sunt dispuse să-i finanţeze şi să-i pregătească pe viitorii angajaţi încă de pe băncile şcolii. Desigur, a scăzut numărul elevilor. Cu siguranţă trebuie să lucrăm şi la mentalitatea părinţilor, să îi convingem că AGRICULTURA este întotdeauna o meserie DE VIITOR, bine cotată şi bine plătită când vine vorba de tineri educaţi şi bine instruiţi. Vom face şi asta, ne vom implica în organizarea unor campanii de sensibilizare şi conştientizare a comunităţilor rurale!

Însă problemele cu adevărat acute apar atunci când INTERESELE PRECEDĂ EDUCAŢIA! Când autorităţile care ar trebui să ia atitudine asistă impasibile la declinul unor licee agricole cu zeci de ani vechime, cu rezultate şi investiţii care sfidează incredibil realitatea tristă, subfinanţarea sau nepăsarea. Dar se pare că nici realizările şi nici notorietatea liceelor, pe merit câştigate şi pe deplin meritate nu sunt suficiente, atunci când în procesul educativ intervin entităţi terţe, interesate exclusiv de clădiri, terenuri, bani!
Avem suficiente motive pentru a merge mai departe în turul liceelor şi, între timp, vom prezenta autorităţilor capabile să ia decizii provocările şi neajunsurile cu care se confruntă învăţământul preuniversitar agricol.

ISTORIA NE OBLIGĂ să NE UNIM şi să SUSŢINEM ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR AGRICOL!

SURSA REVISTA FERMA

Fabian s-a ţinut de cuvânt. Are secţie de procesare!

Leonard Constantin Stafie, Nicoleta Dragomir

„În Iaşi nu este nici un abator pentru bovine, deocamdată. Dacă mă ajută Dumnezeu, primul miniabator o să fie al meu!”, spunea Fabian Neculăeş, tânărul fermier din Hălăuceşti, judeţul Iaşi anul trecut, când i-am vizitat ferma.

Fabian a început să investească în zootehnie în 2006, după doi ani petrecuţi la muncă, în Italia. A cumpărat 15 vaci Bălţată românească pe un proiect Sapard şi ajunsese, în 2014, la 50 de vaci cu lapte. Însă preţul derizoriu al laptelui l-a determinat să schimbe macazul şi să se reorienteze spre creşterea bovinelor de carne. În prezent are peste o sută de capete efectiv total de animale din rasa Angus.

De la producţie, la procesare
Anul trecut povesteam cu fermierul din Hălăuceşti despre gândurile de viitor şi dorinţa lui de a închide ciclul de producţie vegetal şi zootehnic, prin abatorizare şi procesare. Scopul evident este rentabilizarea fermei prin valorificarea materiei prime, pentru a nu mai vinde animalele în viu.
La sfârşitul lunii februarie am revenit în ferma lui Fabian, la invitaţia acestuia, pentru a vedea noutăţile. Fermierul nostru a inaugurat o secţie de preparare produse din carne după reţete locale şi tehnologie tradiţională, cu utilizarea materiei prime din zonă şi fără amelioratori de gust, miros sau alte chimicale.
Capacitatea de producţie a secţiei de procesare este de aproximativ 200 de kg carne materie primă. Printre preparate sunt pastrama de oaie, şunculiţa şi cârnaţii de porc, vită şi oaie.
Afumarea se realizează numai cu lemn de fag, după reţete strămoşeşti. Procesul de fabricare este preponderent manual, cu puţine etape mecanizate şi automatizate. Pentru succesul afacerii, Fabian mizează pe calitate, nu pe cantitate şi, nu în ultimul rând, pe gustul produselor ca „de la bunica de la ţară”.
Ca şi în fermă, în secţia de procesare lucrează doar familia: soţia, mama şi fratele lui Fabian iar inaugurarea acestei secţii înseamnă, de fapt, împlinirea un vis. Pentru etapa următoare tânărul fermier are în plan înfiinţarea unui microabator pentru deservirea propriei ferme.
„Nu este chiar aşa de uşor, eu zic că am avut o deschidere deosebită a celor de la DSV Iaşi când m-am autorizat, dar şi oleacă de noroc. E drept că eu m-am dus la DSV înainte de a realiza construcţia secţiei de procesare şi i-am rugat să mă înveţe cum trebuie să fie fluxul tehnologic şi ce materiale trebuie să folosesc pentru a fi corect. Am pus în practică tot ce am fost învăţat iar acum am pornit treaba”, ne-a spus Fabian Neculăeş.

Citiţi povestea fermei lui Fabian Neculăeş AICI: FERMIER DE LA 20 DE ANI!

Valorificarea, bat-o vina!
Dar să nu credeţi că fermierul nostru se culcă pe o ureche; gata, a inaugarat secţia de procesare şi treaba este ca şi rezolvată. „Ei, abia de-acum începe greul, distribuţia produselor finite şi, nu în ultimul rând, menţinerea calităţii produselor. Eu am văzut la noi, la români, când iese prima şarjă de marfă este foarte bună, până câştigă piaţa iar după aia, Dumnezeu cu mila. Prefer să câştig mai puţin, dar să păstrez calitatea produsului pentru că de aici mănânc şi eu. Nu vreau să dau altora ceea ce nu mănânc eu cu familia mea”, spune fermierul.
Oricum investiţiile în fermă nu se opresc niciodată, aşa că pasul important pe care doreşte să îl facă Fabian este realizarea microabatorului pentru vită şi oaie: „La noi în judeţ nu există nici un abator de vită sau oaie. Eu am vaca şi mă uit la ea, pentru că trebuie să mă duc 200 de km ca să pot să o sacrific şi după aceea să o aduc înapoi la mine să fac preparatele din carne. Nu este normal. Dacă mă ajută Dumnezeu sper ca în toamnă să am şi microabatorul”.
După cum îl ştim de ambiţios şi de hotărât pe Fabian, putem spune că revenim la toamnă, cu un nou reportaj, din microabatorul de la Hălăuceşti!

SURSA REVISTA FERMA

Propuneri pentru NOUL PNDR - măsuri stimulative pentru ASOCIERE şi ZOOTEHNIE

Leonard Constantin Stafie

La momentul actual, în România, sectorul vegetal este în mare parte competitiv cu piaţa europeană din punct de vedere al producţiilor, cât şi al echipamentelor şi utilajelor utilizate.

O problemă importantă de care suferă agricultura în general este polarizarea acestui sector. Iată câteva direcţii şi propuneri pentru ca fermele mici şi medii să fie sprijinite realmente prin măsurile noului PNDR.

Fermele mici deţin 37,9% din terenul agricol al ţării, cele mijlocii 32,2%, iar fermele mari 29,8%. Din punct de vedere al dimensiunii economice, 94,6% din exploataţiile agricole româneşti sunt ferme mici, de subzistenţă, care deţin cel mult 5 ha de teren agricol, iar valoarea monetară medie a producţiei (SO, standard output) nu depăşeşte 8000 de euro. 5,1% sunt ferme mijlocii (SO între 8000 şi 250.000 de euro), în timp ce 0,1% sunt ferme mari, cu SO peste 250.000 de euro. După cum se observă, 0,1% din ferme utilizează 29,8% din suprafaţa agricolă a României (date Eurostat 2018).
Aşadar, se impun măsuri urgente în noul PAC şi în noul PNDR pentru a creşte procentul fermelor mijlocii.
Dacă se va merge pe acelaşi principiu ca şi în cele două exerciţii financiare anterioare, vom capitaliza şi utila acele 0,1% din ferme şi vom creşte ponderea utilizării terenului de către aceştia, în timp ce vom omorî fermierii mici şi mijlocii, care sunt baza unei agriculturi sănătoase.
Din punct de vedere tehnic, la producţia vegetală toată lumea ştie că preţul cerealelor la valorificare se menţine la aceleaşi valori de peste 5 ani, iar preţul inputurilor a crescut continuu. Acest lucru favorizează exclusiv acele 0,1% ferme mari care au reuşit să îşi creeze capacităţi de depozitare, flote de transport şi, cel mai important, au avut acces la finanţări ale capitalului de lucru cu costuri mult mai mici, facilităţi pe care fermele mici şi mijlocii nu le vor avea niciodată. Aşadar, apare necesitatea urgentă de a crea, prin asociere şi cooperare, acele filiere vegetal - zootehnie - procesare - valorificare.

Câteva măsuri concrete

• Eliminarea din PNDR a posibilităţii de a achiziţiona utilaje/echipamente deosebit de scumpe. Argumentare: achiziţia de către fermele mijlocii (de exemplu o exploataţie cu 500 de ha) a unei combine cu o valoare foarte ridicată (300.000 euro) pe care o utilizează maxim o lună de zile pe an înseamnă o amortizare a investiţiei într-un timp foarte lung. Când se stinge datoria, utilajul este depăşit moral şi poate chiar scos din uz.
• Necesitatea urgentă de cartare agrochimică şi de evaluare a solului şi zonarea producţiilor pentru dimensionarea corectă a modelului economic de fermă în funcţie de potenţialul de producţie şi de specificitatea zonelor.
În ultima perioadă se observă un masiv import de genetică în sectorul zootehnic, ceea ce înseamnă export de valută forte din România şi introducerea în ţară a unor animale neaclimatizate, care nu vor putea să-şi pună în valoare potenţialul genetic productiv. Deci bani aruncaţi pe geam de două ori. O măsură utilă ar fi crearea acelor structuri asociative între staţiunile de cercetare şi fermieri, în care staţiunile să aibă efectivul matcă de elită şi să producă material genetic pentru fermieri. În PNDR ar trebui să se prevadă acordarea de punctaj suplimentar pentru asocierea staţiune - fermier - cooperative.
• Combaterea deficitului de mână de lucru calificată în agricultură, revitalizarea învăţământului preuniversitar agricol, schimbarea mentalităţii din mediul rural cu privire la asociere versus cooperativizare, dezvoltarea şi formarea viitorilor antreprenori pentru fermele mici şi mijlocii.
Argumentare: Acest lucru se poate realiza prin sprijinirea şi formarea filierei: fermieri (cooperative, asociaţii) - licee agricole. Astfel elevii pot face practică în ferme de ultimă generaţie, rezolvându-se problema actuală a liceelor agricole care nu le pot asigura elevilor instruirea practică. Elevii iau contact cu formele de asociere de la vârste fragede şi reuşesc să înţeleagă fenomenul de asociere şi de cooperare în mod practic, ei devenid pe viitor vectori de coagulare a acestui curent. Astfel se schimbă mentalitatea la finalizarea studiilor, dorinţa de a fi angajat va fi înlocuită cu concepţia de a realiza propria afacere agricolă, abilitate deprinsă prin contact direct cu realităţile economice din agricultură în cei patru sau trei ani de studii.

PRINCIPII GENERALE de abordat

În vederea elaborării Planului Naţional Strategic (PNS) facem următoarele propuneri pentru noul PAC, inclusiv pe linia susţinerii formelor asociative - cooperative şi/sau asociaţii agricole.
- Dezvoltarea fermelor mici şi medii prin dimensionarea corectă din punct de vedere economico-geografic şi acces mai facil pentru acestea la subvenţii şi la programe financiare nerambursabile, cu integrarea lor în forme asociative;
- Susţinerea plafonării subvenţiilor alocate prin Pilonul 1 al noului PAC (2021-2027), în funcţie de suprafaţa agricolă, în favoarea fermierilor mici şi mijlocii, în condiţiile capitalizării semnificative a exploataţiilor de mari dimensiuni în exerciţiile financiare anterioare;
- Zonarea în funcţie de dimensiunea exploataţiilor din România şi de potenţialul productiv. De exemplu, dacă în zona montană o fermă cu 50 capete de bovine este o fermă mare, în Bărăgan aceeaşi fermă este mică din punct de vedere al potenţialului zonei. Probleme legate de capitalizarea fermierilor cu ajutorul fondurilor europene avem îndeosebi în zonele de deal şi de munte, cât şi în cele afectate preponderent de secetă.
- Alocările financiare din Pilonul 1 al noului PAC trebuie direcţionate dinspre cultivarea plantelor spre sectorul zootehnic;
- Elaborarea unor măsuri integrate pentru întreg ciclul comercial specific agriculturii (fermă - colectare - procesare - ambalare);
- Formarea resursei umane autohtone în domeniul agriculturii prin susţinerea învăţământului preuniversitar agricol. Un exemplu de bune practici este Asociaţia Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Iaşi, în care Liceul Tehnologic Agricol Mihail Kogălniceanu din Miroslava este membru. Beneficiile pentru şcoala agricolă sunt crearea unei clase de mecanici agricoli prin învăţământul în sistem dual, elevii realizând practica de specialitate în fermele membre în asociaţie, precum şi faptul că liceul cumpără inputuri pentru ferme prin intermediul asociaţiei la preţuri mult mai bune.
- Identificarea, valorificarea şi EXPLOATAREA capitalului autohton reprezentat de resursele staţiunilor de cercetare din domeniul agriculturii.
Plecând de la principiile generale menţionate anterior, considerăm oportună includerea următoarelor propuneri în măsurile PNS, cu referire la formele asociative din agricultură.

Pilonul 1 - FEGA: o zootehnie mai performantă

• Plafonarea subvenţiilor per exploataţie, în funcţie de suprafaţa agricolă administrată. Opţional, ar putea fi stimulată integrarea în cooperativele agricole a marilor exploataţii, cu stabilirea unor plafoane mai ridicate ale subvenţiilor, care să fie disponibile doar pentru forme asociative.
• Suplimentarea subvenţiilor pentru sectorul zootehnic, în special o mai eficientă elaborarea a SCZ, şi o subvenţie mai mare pentru cei care activează în flux integrat vegetal - zootehnie - procesare.
• Creşterea numărului de Unităţi Dimensiune Economică - UDE pentru ovină/caprină/bovină. În prezent, spre exemplu, la ovine UDE-ul este la un nivel diminuat raportat la activitatea economică efectivă, comparativ cu aceeaşi dimensionare pentru alte specii de animale. De asemenea, ar fi necesară acordarea unui număr mai mare de UDE-uri pentru animale cu originea certificată a rasei sau cele aflate în cooperative.
• Condiţionarea acordării subvenţilor pentru păşuni şi fâneţe de un efectiv anume de animale, prag determinat printr-o consultare transparentă cu asociaţiile de profil.
• Includerea pentru subvenţia la păşune şi a speciilor suine şi avicole (sistemele free-range, ecologice şi tradiţionale pentru aceste specii având nevoie de suprafeţe însemnate de păşune).

Pilonul 2 - PNDR: eligibilitate la finanţare şi punctaje suplimentare

• Acordarea unui punctaj maxim la selecţia dosarelor cooperativelor/asociaţiilor care propun fluxuri/investiţii INTEGRATE în fermele proprii (centre de colectare - unitate de procesare - unitate de ambalare, parteneriate cu licee cu profil agricol sau cu staţiuni de cercetare) şi includerea în cadrul acestor fluxuri a sistemelor de producţie free-range şi bio.
• Acordarea de punctaj suplimentar, DISTINCT menţionat în grilele specifice, investiţiilor din noul PNDR, cu beneficiari forme asociative care:
- propun parteneriate cu instituţii de cercetare şi cu licee cu profil agricol. Spre exemplu, în actualul PNDR sunt finanţate semnificativ măsuri de natură a încuraja instalarea tinerilor fermieri, eventual rezidenţi, care, în condiţiile migraţiei din rural în urban (tendinţă întâlnită în majoritatea blocului comunitar), au o reprezentare foarte bună la nivelul liceelor cu profil agricol, pe termen mediu şi lung;
- propun fluxuri/investiţii integrate;
- propun produse de calitate superioară, bio sau creşterea animalelor în sistem free-range sau tradiţional.
• Susţinerea prin punctaj suplimentar la finanţare şi includerea ca activităţi eligibile în noul PNDR a CENTRELOR FIXE DE COLECTARE LAPTE, respectiv susţinerea investiţiilor realizate pentru colectarea laptelui, cu valoare comercială ridicată, din zonele montane greu accesibile. Această măsură de punctare suplimentară a afacerilor care înfiinţează centre de colectare este necesară întrucât, spre exemplu, regiunea Nord-Est are cea mai redusă rată de colectare a laptelui per animal din UE.
• Includerea ca activităţi eligibile la finanţare prin noul PNDR a investiţiei în gardurile electrice perimetrale, alimentate în sistemul eco-friendly, prin panouri solare, măsură de natură a asigura protecţia faţă de boli (PPA), respectiv faţă de animale sălbatice.
• Includerea ca activitate eligibilă de finanţat prin noul PNDR a edificării de către formele asociative din agricultură a unor platforme destinate depozitării şi compostării gunoiului de grajd, pentru valorificarea corectă a acestuia. În funcţie de criteriul geografic, acest tip de investiţie ar putea fi punctat suplimentar în zonele cu potenţial zootehnic ridicat, dar care nu deţin platforme, sau în zone cu potenţial ridicat de poluare cu nitriţi şi nitraţi.

Articol publicat în revista Ferma nr. 1/250 (ediţia 1-31 ianuarie 2020)

SURSA REVISTA FERMA

DIVERSIFICAREA PRODUCŢIEI - Ovidiu Hlihor a găsit SOLUŢIA pentru dezvoltare

Leonard Constantin Stafie

În decembrie 2013 scriam în revista Ferma despre un tânăr din Bălţaţi, judeţul Iaşi, care împreună cu familia lui exploatează o fermă pomicolă întinsă pe aproximativ 50 de hectare. Este vorba despre Ovidiu Hlihor, în a cărui fermă am revenit recent.

 

Pe lângă sectorul pomicol, Ovidiu Hlihor mai utilizează şi aproximativ două sute de hectare de teren - sector vegetal, iar pentru diversificarea producţiei, dar mai ales pentru a nu fi doar furnizor de materie primă, acesta a găsit o soluţie destul de interesantă. Fermierul a început să cultive şi cânepă. Dar cel mai important este faptul că valorificarea producţiei se realizează sub formă finită, respectiv ulei de cânepă şi făină de cânepă.

De unde şi până unde cânepă?
Răspunsul este simplu. Ca orice fermier care încearcă să îşi rentabilizeze sectorul vegetal, Ovidiu a încercat să cultive plante cu valoare adăugată, unde şi sprijinul financiar din partea APIA este mai mare. Dar de la poveste până la realitatea din câmp este o distanţă destul de mare. Dacă pe hârtie totul pare frumos, practica ne demonstrează contrariul. ”În primul an am cultivat cânepă sperând la un preţ bun la procesator, cât şi o subvenţie consistentă, dar realitatea mi-a dovedit cu totul altceva. Atunci am căutat soluţii de a procesa cânepa şi de a vinde produse finite. Aşa am ajuns să produc ulei de cânepă, făină de cânepă, dar şi ulei de floarea-soarelui”, ne-a declarat Ovidiu Hlihor.
Aşadar, totul a început cu studiul de piaţă şi achiziţia de echipamente pentru procesare, apoi a trecut la analize de laborator care să demonstreze calitatea produsului obţinut. ”Observând tendinţa pieţei de consum a produselor cu conţinut de Omega 3, 6, 9, cannabinol, gamma-tocoferol şi terpene şi faptul că uleiul de cânepă are efecte antiinflamatorii, antibacteriene, anticancerigene, antiepileptice şi citoprotectoare, atunci am achiziţionat o instalaţie de producere şi de ambalare a uleiului. Am testat produsele în laboratoare acreditate şi uite aşa am ajuns producător de ulei de cânepă”, spune Ovidiu Hlihor. Tânărul şi-a propus ca în perioada următoare să obţină şi alte produse din cânepă, dar deocamdată, fiind în testare şi acreditare, nu intrăm în amănunte.

În viitor va obţine şi produse cosmetice
La momentul actual, tânărul lucrează împreună cu un prieten la obţinerea unor produse cosmetice pe bază de cânepă şi nu numai. Aceste produse au trecut de fazele de testare, de formulare a reţetelor şi acum sunt în etapele de înregistrare. Aşadar, în curând ferma pomicolă îşi va diversifica oferta, de la fructe, plante ornamentale, material săditor, de acum va oferi şi uleiuri de cânepă, făină de cânepă şi, în viitorul apropiat, şi diverse produse cosmetice.
Deci, cu puţină imaginaţie, cu multă muncă şi voinţă se poate rentabiliza sectorul vegetal. Aşteptăm invitaţia la lansarea produselor cosmetice pentru a le testa şi vedea! Mult succes!

 

PÂINEA DIN FĂINĂ DE CÂNEPĂ
Din categoria uleiurilor vegetale, cel de cânepă obţinut prin presarea la rece a seminţelor este cel mai sănătos. Este recomandat a fi utilizat pentru diverse boli, cum ar fi diabetul, colesterol mărit, diverse afecţiuni dermatologice ş.a.m.d.
În urma procesării cânepei rezultă şi făina de cânepă, produs cu multiple beneficii asupra organismului, aceasta poate fi utilizată şi în fabricarea pâinii, unde poate participa în procent de până la zece la sută. ”Făina de cânepă din componenţa unei pâini ne ajută să ne îmbunătăţim memoria, datorită conţinutului ridicat de fibre ajută organismul pentru un tranzit intestinal mai bun şi aduce un aport suplimentar de calciu în organism”, menţionează Ovidiu.

Articol publicat în revista Ferma nr. 13/240 (ediţia 1-14 august 2019)

SURSA REVISTA FERMA

FERMA, nr. 1 şi în 2016. Vă mulţumim!

PĂSTRĂM TRADIŢIA! Rezultatele sondajului realizat de KLEFFMANN Group în perioada 25 mai - 3 octombrie 2016, care a vizat aflarea gradului de cunoaştere a publicaţiilor cu profil agricol din România, precum şi comportamentul de citire al agricultorilor chestionaţi, a reconfirmat poziţia de lider pe care revista Ferma o deţine pe această piaţă media. 

Primul sondaj de acest gen a fost realizat de Kleffmann Group în anul 2011 şi a evidenţiat clar preferinţele consumatorilor de presă agricolă, care au poziţionat Ferma pe primul loc, la toate criteriile analizate şi în toate regiunile ţării. În 2012, sondajul reconfirmă revista Ferma drept numărul 1 în topul revistelor agricole. Top 3 al revistelor agricole din România a rămas neschimbat şi în 2013, şi în 2014 şi în 2015.

Ca să eliminăm din start orice intenţie de interpretare subiectivă a datelor, menţionăm că sondajele la care facem referire NU au fost comandate de Ferma Media Grup, ci sunt realizate de societatea independentă Kleffmann Group, ca parte integrantă a unei serii de sondări de piaţă referitoare la agricultura românească. Kleffmann Group este o companie recunoscută la nivel european de către firmele din domeniul agricol drept un prestigios institut de sondare a opiniei publice. Cu 25 de ani de experienţă în domeniu, Kleffmann Group este liderul global în furnizarea de servicii de cercetare privind piaţa agricolă.

Indicatorii sondajului "Publicaţii agricole
Grupul ţintă al studiului îl reprezintă producătorii de porumb, cereale, floarea-soarelui, rapiţă, soia, sfeclă de zahăr, cartofi. Au fost intervievaţi 2399 de fermieri, eşantion reprezentativ la nivel naţional pentru 2,09 milioane de ferme şi o suprafaţă agricolă exploatată de 7,3 milioane hectare.
Perioada realizării studiului: 25 mai - 3 octombrie 2016.

Rezultatele sunt interpretate pe regiuni, pe baza suprafeţelor cultivate şi a culturilor, a numărului estimativ de exploataţii agricole, a nivelului de şcolarizare şi profesionalizare. 
Pe toate segmentele analizate de acest sondaj, revista Ferma ocupă prima poziţie în preferinţele agricultorilor intervievaţi.

Rezultatele sondajului realizat de Kleffmann Group nu sunt reprezentative doar pentru piaţa publicaţiilor de specialitate, ci reflectă şi structura organizatorică a agriculturii din România, oferind totodată informaţii relevante despre pregătirea fermierilor, opţiunile de cumpărare a inputurilor, care sunt subiectele care au relevanţă pentru activitatea lor şi disponibilitatea acestor informaţii în presa agricolă. În acest fel şi noi putem să modificăm structura editorială pentru a răspunde şi mai bine solicitărilor Dvs. şi nevoii de informare.

Ne bucură foarte mult procentul de 91 la sută din totalul răspunsurilor fermierilor din zona de sud-est a României (după cum se vede pe hartă), o explicaţie pentru creşterea accelerată a notorietăţii revistei Ferma în această regiune fiind şi prezenţa echipei Ferma la târgul AgriPlanta de la Fundulea încă de la prima ediţie. Iar în fiecare an am distribuit în expoziţie peste 10 mii de reviste Ferma şi Utilaje Agricole! Mai mult, nu există ediţie Ferma în care colegul nostru din Galaţi, Marian Muşat, să nu publice un testimonial sau un reportaj într-o fermă din zona la care facem referire.
Pentru toate acestea, pentru că FERMA e pe primul loc în preferinţele voastre, dragii noştri cititori, oriunde în România v-aţi afla, VĂ MULŢUMIM!

SURSA: REVISTA FERMA

MATINAL AGRAR

MATINAL AGRAR cu Petronela Cotea Mihai.

Va astept Duminica intre orele 7 si 8 in direct la Matinal Agrar

Calitatea programelor Radio Iaşi este dată de încrederea cu care ascultătorii creditează instituţia, alegând-o.

Aceasta alegere poate fi reflectatî nu doar prin sondajele de audienţă, ci şi printr-un alt indicator, pentru care nu s-au inventat unităţi de măsură, respectiv valoarea sufletească. Aceasta menţine vie şi constantă legătura directă dintre ascultători şi Radio Iaşi.

Corespondenţa cu ascultătorii, de multe ori, aduce nu doar bucurie, ci şi emotie, pentru că redactorul se simte măgulit, atunci cand observă cum „ascultătorii nevazuţi şi iubiţi fără a-i cunoaşte”, îşi găsesc timpul şi starea pentru a se opri din activităţile zilnice şi pentru a aşterne pe hârtie câteva gânduri destinate exclusiv celor pe care-i ascultă la radio.

Spre exemplificare, prezentăm câteva imagini care cuprind scrisori ale ascultatorilor emisiunii „Matinal agrar – glasul pământului”, participanţi la concursul „Bucuria cunoaşterii”, duminică, între orele 6:00 si 8:00 pe 1053 Khz AM şi 90,8 şi 96,3 MHz  FM.

Mai multe aici la Radio IASI

Revista Ferma 15-30 septembrie 2015

 

 

Managementul fermei,16 Sep 2015 - 10:00,0 comentarii

Revista Ferma 15-30 septembrie 2015

Revista Ferma 15-30 septembrie 2015 contine urmatoarele:

Actualitate
6 Toamnă încărcată de „rodul” lucrărilor agricole
10 Avans 70% din SAPS, doar cu derogare
12 LAPAR vs. MADR: „Dați naștere la golăneli! O să vină toți la pomană!”
14 Taxe și noi reglementări în agricultura ecologică
18 Investițiile în irigații, blocate de TVA
25 Agrilevante, un târg în plină expansiune
27 Soluții eficiente de dezvoltare în agricultură

Agro-meteo
28 Prognoza agrometeorologică - perspective agrometeo pentru octombrie
30 O luptă tot mai aprigă - împotriva deșertificării

Pajiști și plante furajere
32 Sistemul furajer de toamnă
34 Gospodărirea pajiștilor (II)

Cultura mare
36 Soia - un pariu pierdut?!
38 Câteva noțiuni elementare de management agricol
42 Donau Soja la SCDA Caracal
44 Agricultura moldavă în ferma We Trade Agro
46 Genetica Pioneer a făcut performanță la Zănești
48 Cu tineri ca Elena Rusu, România are viitor!
50 Marinică Lungu și „fabrica” lui de semințe

Horticultură
52 Să fie rapița cea mai profitabilă cultură?
54 Plantăm căpșunul toamna? Iată cum procedăm!
56 Mărul de lângă casă
58 Livada bucuriei, rodul unei alegeri înțelepte
60 Legumele de Matca au trecere în Țara Bârsei
62 Fructele de pădure - o afacere de viață lungă
64 Estimarea producțiilor la debutul recoltării viilor
66 Agricultură ecologică într-o zonă defavorizată

Utilaje agricole 
68 Inovațiile Kverneland pentru Agritechnica 2015
70 Mașini agricole în lucru la AgriPlanta Vest 2015
72 Îngrijirea pajiștilor cu GreenMaster
74 Combinele Avero 240 și 160
76 Noile modele Krone Big X pentru recoltat furaje
78 Noul tractor Case IH OPTUM CVX
80 Inovații Vaderstad în 2015
82 FARM TECH sărbătorește 10 ani!
84 Tehnica BEDNAR pentru solul compactat
86 Presă de balotat 3 în 1 - Krone BigPack 870 HDP (XC) MultiBale
88 Case IH Ecolo-Tiger® 875
90 MITAS, producător de top de anvelope agricole

Zootehnie
92 Nutriționist american într-o fermă românească
95 Pregătirea puicuțelor de înlocuire pentru ouat
96 „Prințesele câmpului”, în stabulație liberă
98 Toamna și infertilitatea sezonieră la suine
100 Eficiența montelor și producția de miei la fătare
102 „Sunt special și merit un terapeut special!”
104 Hrănirea puilor de carne

Mica publicitate
105 Anunțuri Agricole
REVISTA FERMA

Revista Ferma 1-31 iulie 2015

Ferma

 

 

Revista Ferma 1-31 iulie 2015

Revista Ferma din luna iulie 2015 vine cu urmatoarele noutati:

Actualitate

6 Și-am pornit la seceriș

10 Curent subvenționat pentru irigații

12 Produse agro-alimentare: găsim marfă românească în hypermarket?

14 Seceta arde la buzunar

16 Primarii lasă fermierii fără subvenții!

20 Legea piețelor, mai mult încurcă decât ajută

26 „Agricultura intră în febra banilor europeni” 

28 Țara cu două… Românii!

34 Cine primește subvențiile pentru bovine?

38 Ce subvenții au primit fermierii europeni în 2014?

40 MADR modifică legea piețelor

42 Vizitatori la AgriPlanta - RomAgroTec (II)

44 Expoziția AgriPlanta văzută prin ochii unui fermier

46 Cea mai dinamică expoziție în câmp din România

48 Sămânța bună din târg se cunoaște!

50 Baciu condamnă politicul pentru eșecul Legii Camerelor Agricole

52 România, invitată de onoare la Sommet de l’Elevage

Pajiști și plante furajere

54 Amenajamente pastorale - între necesitate și durata de implementare

Cultura mare

56 Fermierii strâng recoltele verii în hambare

58 Experimentul secetei - cât de scump vor plăti fermierii moldoveni?

60 Ziua Grâului la Diosig

62 INCDA Fundulea începe să deprindă marketingul

64 Ziua Câmpului la IMB: excelența face diferența!

66 Ziua Câmpului la Agrichim

68 Summitterra - întâlnirea cu fermierii bănățeni

78 Operațiunile comerciale ale DuPont Pioneer au un nou director

84 Jean-Baptiste MAS este noul Executive Manager al SEE BU Euralis Semences 

85 Producția de grâu a UE, în scădere din cauza secetei

88 Atenție la cultura de soia: seceta favorizează atacul păianjenului roșu

90 AgroConnect Brăila, o ediție sub semnul ploii

Horticultură

92 Ferma de micro greens - un proiect antreprenorial unic în România

94 Legume hrănite de pești, pentru sănătatea muntenilor

96 Starea podgoriilor, între secetă și grindină

AgroMediu

98 Agricultura poate asigura 15 milioane de tone de biomasă

Utilaje agricole 

100 Viitorul agriculturii azi, văzut de Markus Horsch

102 EASY - sisteme inteligente și eficiente Claas

104 Cu ProgressiveTractionTM, eficiența anvelopelor crește

106 General Leasing are un nou centru regional, în Iași

108 Mașini de distribuit îngrășăminte chimice solide

110 Bednar: Noua grapă cu discuri Swifterdisc XO_F

116 Cultivatoarele Güttler - SuperMaxx și PrimusPlus pentru teren arabil

118 Field Robot Events 2015

Zootehnie

120 Șrotul de soia - proteina vegetală din hrana animală

122 Mai e o prioritate producția de carne la ovine?

124 O altă măsură a eficienței creșterii suinelor

126 Combaterea roirii naturale

Mica publicitate

129 Anunțuri Agricole

Sursa: REVISTA FERMA

Revista Ferma 1-15 iunie 2015

Revista Ferma 1-15 iunie 2015 cuprinde:

Actualitate
6 APIA primește cereri și după 15 iunie, cu penalizări
8 Bani și pentru utilizatorii de pajiști care nu au animale
12 Cum va fi producția agricolă în 2015?
16 PNDR 2020, aprobat oficial. 10 măsuri și submăsuri, lansate în iunie
18 Aritmetica și pulsul piețelor agroalimentare
24 Cronica unei întâlniri fără... rezultat
32 Fermierii vor vaccinare voluntară, nu obligatorie împotriva Bluetongue
37 Tânăr apicultor și proprietar de micro-livadă
42 „Ziua mea de lucru înce pe la patru dimineața!”

Plante furajere
44 Autonomia resurselor de proteine vegetale alimentare și furajere
46 Valorificarea superioară a pajiștilor permanente

Cultura mare
49 Iunie aduce primele recolte în cultura mare
52 Valoarea lucrurilor simple
54 Început de vară cu gândul la viitoarele recolte
58 Familie de fermieri, profesioniști din tată-n fiu
60 Un nou produs de finanțare de la Agricover Credit
64 În ferma fraților Dumitru
66 Dinamica pieței zahărului
68 Să fie oare 2015 anul ploșnițelor cerealelor?
72 De ce dispar albinele? (II)

Horticultură
76 Dezinfecția spațiilor protejate
78 2015 - „Anul pepenelui”?!
80 Livadă pe banii procesatorului
82 DES Cazane - tradiție și calitate
84 ONIV: Viticultorii nu vor pierde drepturile de plantare!

Utilaje agricole 
86 Valabri crește și se înnoiește
88 MEWI la 20 de ani
92 General Leasing s-a dotat pentru AgriPlanta!
95 Tehnică de transport de la Oehler Mecanica
96 MANITOU MLT 960
100 Secerișul e aproape! Pregătiți combinele înainte de a intra în lan
102 Maschio-Gaspardo se prezintă cu 30 de utilaje la AgriPlanta

Zootehnie
106 Hrănirea vacilor în funcție de stadiul lactației
108 Neofobia alimentară
110 Cum să construim o fermă de lapte profitabilă
112 Schimb de experiență România - Ungaria
114 Cooperativa Someș-Arieș: „Trebuie să recâștigăm piața laptelui!”
116 Investiția în ferma de reproducție suină
118 Controlul bolilor la oi prin profilaxia genetică
120 Controlul mastitelor - sănătatea ugerului și productivitatea caprei
122 Condor Matca, fabrica de un miliard de ouă
124 Furtișagul albinelor

Produs tradițional
127 Producătorii de lapte din Timiș au propriul brand de lactate

Mica publicitate
128 Anunțuri Agricole

Ferma