Donez o CARTE pentru un LICEU AGRICOL. Campania continuă!

Leonard STAFIE, Nicoleta DRAGOMIR

Fundaţia Revistei FERMA în parteneriat cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, Liceul Tehnologic Agricol ”Mihail Kogălniceanu”, Radio Iaşi şi Revista Ferma au lansat, în data de 7 martie 2019, campania „Donez o CARTE pentru un LICEU AGRICOL”!

Evenimentul a avut loc în ”SALA ABSOLVENŢILOR - Şi eu sunt urmaş al lui Kogălniceanu!” din cadrul Liceului Tehnologic Agricol ”Mihail Kogălniceanu” din comuna Miroslava, judeţul Iaşi. Concret, am demarat o campanie de colectă de carte de specialitate (şi nu numai) la nivel naţional şi vom dona cărţile liceelor agricole în momentul desfăşurării evenimentelor cuprinse în proiectul "SUSŢINEM ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR AGRICOL". De altfel, această nouă campanie face parte din proiectul nostru pentru educaţie.
Lansarea campaniei "Donez o CARTE pentru un LICEU AGRICOL" a adunat pentru Liceul Mihail Kogălniceanu din Miroslava in jur de 400 de volume donate de participanţii la eveniment, care au dat naştere unui frumos şi inedit proiect - BIBLIOTECA ABSOLVENTULUI. Aflată lângă "SALA ABSOLVENTULUI - şi eu sunt urmaş al lui Mihail Kogălniceanu", noua bibliotecă invită cititorul la lectură, la o incursiune în trecut şi la un periplu printre tehnologiile moderne ale prezentului în agricultură.
Dar, poate cel mai emoţionant moment pentru elevi va fi parcurgerea mesajului transmis de cei care au donat cărţile, pentru că el va dăinui trecerii anilor si va transmite emoţia unei zile de martie 2019 care a adus laolaltă oameni, destine, cărţi.

Un proiect pentru educaţie şi formare profesională
La cele opt evenimente cu public organizate până la data redactării prezentului articol au participat aproximativ 1.500 de persoane: cadre didactice, elevi, autorităţi publice, agenţi economici, absolvenţi ai liceelor menţionate care îşi desfăşoară activitatea în diverse sectoare private sau publice, directori de şcoli gimnaziale, reprezentanţi ai institutelor şi staţiunilor de cercetare, mass-media. La toate liceele, dar cu precădere la cel de la Prejmer au participat elevi şi cadre didactice de la unităţile de învăţământ vizitate anterior, într-un schimb de experienţă pe care îl considerăm foarte important pentru tot ceea ce înseamnă practica agricolă în şcoli, dar şi pentru o mai bună relaţionare între licee şi între elevii din judeţe diferite.
O preocupare importantă în cadrul proiectului este, pe lângă promovarea liceelor agricole, depistarea problemelor cu care se confruntă aceste unităţi, dar şi încurajarea elevilor, a părinţilor, a mediului de afaceri, a fermierilor să vină spre agricultură şi să-i asigure viitorul prin participarea activă la susţinerea învăţământului preuniversitar agricol.

Coordonatori proiect,
Leonard STAFIE
Nicoleta DRAGOMIR

CAMPANIA CONTINUĂ. DONEAZĂ ŞI TU O CARTE PENTRU UN LICEU AGRICOL
IMPORTANT! La fiecare dintre evenimentele cu public din turneul de promovare a liceelor agricole, organizate sub egida proiectului "Susţinem Învăţământul Preuniversitar Agricol" rugăm participanţii să aducă o CARTE însoţită de un mesaj, semnătură şi data, pentru a o dona bibliotecii liceului gazdă. VĂ MULŢUMIM!
Următoarele evenimente vor avea loc la:
• Colegiul Tehnic Agricol "Alexandru Borza" Geoagiu, jud. Hunedoara - 12 aprilie
• Liceul Tehnologic "Mihail Kogălniceanu" Miroslava, jud. Iaşi - 19 aprilie
• Liceul Tehnologic “Sandu Aldea” Călăraşi - 17 mai
• Ziua Liceelor Agricole, în cadrul expoziţiei AgriPlanta-RomAgroTec, Fundulea, jud. Călăraşi - 18 mai

Dacă doriţi să fiţi parte din campania noastră şi să donaţi cărţi pentru liceele agricole vă rugăm să ne sunaţi la 0722814021. MULŢUMIM!

SURSA REVISTA FERMA

Brânzica fără lapte, ATENTAT la SĂNĂTATE! Dar cu multă DRAGOSTE pentru PROFIT!

Costi Viscol

În ultima perioadă apar tot mai multe ştiri legate de faptul s-au mărit capacităţile sau au apărut noi facilităţi pentru tratarea afecţiunilor oncologice...

Dar nimeni, din ce observ, nu prea caută cauze, una dintre ele fiind consumul de alimente, în speţă brânză, caşcaval şi alte derivate cu un conţinut ridicat de grăsimi de origine vegetală. Poate şi pentru că industria aceasta este o sursă generatoare de profit rapid. Pentru că e mai complicat să stai la coada vacii 365 de zile, să îi dai de mâncare, să faci curăţenie, să o mulgi şi să faci brânză.

Oare de ce alte naţii, precum germanii la al căror nivel de trai tindem să ajungem şi noi măcar pe la jumătate, au interzis utilizarea grăsimilor de origine vegetală în brânzeturi în procent mai mare de 6%? Oare nu este un semn de întrebare? Oare sunt mai proşti decât noi? Sau au ajuns la concluzia că aceste grăsimi consumate timp îndelungat înseamnă nu doar falimentarea zootehniei, ci şi riscul mare de apariţie şi propagare a unor boli foarte grave?

În context, Parlamentul European a elaborat un regulament prin care aceste grăsimi de origine vegetală să nu depăşească 2 grame la 100 de grame de grăsimi. Regulamentul 649/2019 intră în vigoare începând din 2021. Oare de ce? Nu vă întrebaţi? Ca de obicei, acest popor german, harnic şi deştept a început implementarea de mai mult timp cu cele 6 procente, urmând să ajungă, în anul 2021, la 2%. După cum se vede, pe noi iar ne prinde UE nepregătiţi. Pesemne, asta e genetica românească.

A fost o întreagă nebunie cu “dublul standard al produselor alimentare” în ultimii ani în Europa. Desigur, “beneficiarii” produselor de proastă calitate au fost cei din Europa de Est, printre care şi noi, românii. Au fost elaborate regulamente, legi… şi aşa mai departe pentru a se stopa acest fenomen.
Nici o problemă, acest popor minunat, care are o industrie în expansiune a găsit soluţia pentru a nu încălca legislaţia germană şi europeană. {i vă explicăm imediat: compania X din Germania care produce brânzeturi are o secţie de fabricare pentru ei, unde grăsimile vegetale nu depăşesc 6%, ca să nu încalce legislaţia iar acel produs este fabricat la o calitate înaltă. Pentru România şi pentru alte ţări, aceşti băieţi deştepţi şi frumoşi, în cadrul aceleiaşi fabrici de brânzeturi, au o linie separată de fabricaţie. Acolo produc brânza cum pot şi cum vor, această brânzică având o cantitate nedefinită de grăsimi de origine vegetală şi plus alte descoperiri ale chimiei care au revoluţionat sectorul alimentar, dar care omoară oameni, încet şi sigur.

Însă acest produs ”benefic” pentru poporul român nu este ambalat în Germania şi sub sigla fabricii mamă, pentru că ar încălca legislaţia legată de dublul standard şi cel al conţinutului de grăsimi. Aşa că trimit aceste “bunătăţuri” neambalate şi neporţionate în România unde există un ”PRODUCĂTOR” român care foloseşte o cisternă de lapte la an, dar produce mii de tone de brânzică şi alte produse de acest gen, care ambalează produsul nemţesc plin cu de toate şi scrie mare PRODUS ÎN ROMÂNIA. Şi uite-aşa mărim sau înfiinţăm noi spitale oncologice, închidem fermele de vaci şi consumăm ”brânzică de calitate europeană”.
Acum, să nu vă gândiţi numai la brânza de la raft, gândiţi-vă la brânza utilizată în panificaţie, patiserie, la pizza, plăcinte şi aşa mai departe. Economic este normal, chimia este mai ieftină decât vaca, dar oare moral este?!

VA URMA...

SURSA REVISTA FERMA

OMS 119, „ARMA” PERFECTĂ pentru vecinul care nu te are la inimă!

Nicoleta Dragomir

Ce s-a mai întâmplat cu deja celebrul Ordin al Ministerului Sănătăţii 119/2014? Mai nimic. Cei care trebuie să schimbe ceva dorm în papuci şi se fac că nu înţeleg revolta noastră şi a fermierilor care deja plătesc scump consecinţele unor prevederi prost gândite, fără fundamente ştiinţifice, fără noimă!

Am trimis recent către toate instituţiile statului în măsură să ia decizii, o „Scrisoare deschisă” (detalii AICI: ANULAŢI de urgenţă ORDINUL care FALIMENTEAZĂ FERMELE!) semnată de revista Ferma şi organizaţiile reprezentative din sectorul zootehnic, prin care cerem ANULAREA tuturor prevederilor care fac referire la fermele zootehnice, respectiv distanţele dintre exploataţii (indiferent de dimensiune) şi spaţiile de locuit. Cred că putem publica deja o carte cu toate articolele apărute în revista Ferma despre OMS 119/2014, la care adăugăm zecile de solicitări şi propuneri de modificare, argumentate ştiinţific, ale grupului de iniţiativă format din specialişti şi fermieri.

Ca să fim clari şi să nu existe loc de interpretări, nimeni nu spune să nu existe distanţe prestabilite între ferme şi spaţiile de locuit, dar NU AŞA cum au legiferat cei de la Ministerul Sănătăţii, abuziv şi fără vreo bază ştiinţifică reală. Ce facem cu fermele existente deja? Le mutăm după bunul plac al celor care îşi construiesc - de multe ori, ilegal - vilele prea aproape de ferme şi apoi strâmbă din nas că... LE PUTE viaţa de la ţară?

Cine pune, de fapt, beţe în roatele dezvoltării satului românesc? În Ordinul 119, cu tot cu modificările care mai mult încurcă decât ajută, sunt sintagme care duc la interpretări subiective şi abuzive cu privire la activităţile zootehnice. Pentru cei de la Ministerul Sănătăţii, distanţe minime înseamnă REGLEMENTĂRI MAXIME, iresponsabile, care au deja CONSECINŢE economice GRAVE. Pentru că, se pare, OMS 119, modificat prin Ordinul Ministerului Sănătăţii 994/2018 (dar nu în favoarea zootehniei, nicidecum!), suportă şi alte modificări, ori de câte ori patria o cere. Adică tot cei de la Sănătate! Aminteam, la începutul acestui an, de un referat de aprobare de modificări în OMS 119 pentru ceva situaţii care vizează cabinetele medicale umane. În ceea ce priveşte zootehnia, linişte de-ngropăciune!

Aşteptăm reacţia instituţiilor statului la scrisoarea deschisă. Aşteptăm măsuri şi decizii normale, adaptate realităţilor din teren. Este şi culmea ca un fermier să fie amendat, controlat, aruncat în procese interminabile pentru că un vecin supărat îi face reclamaţii peste tot pe unde apucă, în baza acestui ordin cel puţin aberant. Da, şi putem argumenta oricând şi cu date concrete toate afirmaţiile pe care le-am făcut referitor la OMS 119, din 2014 încoace. Avem şi exemple, din păcate.

Vrem să fim europeni, dar ignorăm legislaţia comunitară după bunul plac. Vrem ferme ca în restul Europei dar, ce să vezi, la noi NU SE POATE să ai grajdul lângă restaurantul pensiunii tale sau lângă casa în care locuieşti sau lângă casa vecinului care te felicită pentru că eşti un bun fermier şi produci mâncare bună inclusiv pentru familia lui.

Deci, stimaţi decidenţi, în care colţ uitat de Europă vreţi să înghesuiţi ţara asta?!

SURSA REVISTA FERMA

Nu desfiinţaţi SATUL! Există soluţii viabile pentru gospodăria ţărănească

Leonard Constantin Stafie

În loc să găsim soluţii pentru rentabilizarea gospodăriei ţărăneşti şi pentru evitarea unor catastrofe sanitar-veterinare cum este la porc Pesta porcină africană sau cum a fost în anul 2008 gripa aviară, unii par a avea o singură rezolvare: “Omorâţi tot, desfiinţaţi ţăranul român!”

Marii producători de produse avicole, şi nu numai, ca şi jucătorii din industria cărnii nu au înţeles nici până în momentul de faţă că degeaba au ei ferme moderne dacă în jurul lor nu vor exista exploataţii mici şi medii controlate sanitar-veterinar, cu un sistem de biosecuritate bine pus la punct! Sau poate doresc sa rămână doar ei pe piaţă?! Vă rog să observaţi că în zonele în care există mari exploataţii agricole, săteanul este sărac, iar în regiunile unde există agricultori mici şi mijlocii, zona este bogată. Oare de ce? În loc de explicaţii, ne-am gândit la câteva soluţii pentru mai mult echilibru în mediul rural românesc.

Propunerile pe care le expunem în rândurile care urmează pot fi îmbunătăţite şi adăugite, dar acum măcar sperăm să fie un punct de plecare pentru dezvoltarea satului românesc pe baze sănătoase, într-un sector cum este cel avicol. Aici statisticile naţionale sunt critice, de aceea motivează scopul şi propunerile noastre.
Efectivul total naţional de păsări este de 68.856.062 capete, din care 47% sunt crescute în sistem intensiv, iar 53% în sistem gospodăresc.
În ceea ce priveşte sistemele alternative de creştere a păsărilor în România:
• La categoria “Găini ouătoare cu cifra 1”, „free-range”, există NUMAI 19 EXPLOATAŢII comerciale de găini ouătoare, ferme de dimensiuni medii şi mari, care practică acest sistem de creştere, cu un efectiv total de 281.809 capete;
• La categoria “pui în sistem tradiţional” “avem” ZERO FERME AUTORIZATE în România.

SCOPUL propus
Ţinta finală a propunerilor noastre este trecerea unei părţi din populaţia avicolă din sistem gospodăresc în sistem semi-intensiv sau, mai bine spus, în sisteme alternative de creştere, şi anume:
Creşterea păsărilor în sistem semi-intensiv are la bază combinarea sistemului gospodăresc (extensiv) cu elemente de tehnologie din sistemul intensiv. Modelul se practică în următoarele forme:
• Creşterea pe aşternut permanent;
• Creşterea pe aşternut permanent şi pe stinghii de odihnă;
• Creşterea pe aşternut permanent şi cu acces liber în padoc (tradiţional sau ecologic - free-range).

Modalităţi prin care se poate atinge scopul:
• Modificarea OMS 119/2014 prin abrogarea art. 11, art. 15 şi art. 20 alin. 1 (subiect dezbătut intens în paginile revistei Ferma);
• Pentru cei care adoptă creşterea păsărilor în sistem semi-intensiv şi se transformă în persoane juridice, manopera pentru operaţiunile cu vaccinarea să fie gratuită;
• Acordarea de punctaj suplimentar: pentru cei care depun proiecte europene cu acest tip de sistem de creştere, punctajul să crească gradual de la tradiţional în adăpost, până la un punctaj maxim pentru ecologic;
• Finanţare prin Ministerul Mediului pentru realizarea de platforme individuale de depozitare a dejecţiilor;
• Realizarea de proiecte tip pe module 300, 600, 900, 3000, 9000 de capete de pui de carne sau de găini ouătoare în acest sistem de creştere, care să fie distribuite gratuit în format electronic şi pe suport de hârtie, cu obţinerea de ISBN. Menţionăm că realizăm noi proiectele gratuit, numai să fie menţionat autorul lor şi să se acorde drepturile de autor);
• Simplificarea procedurilor de autorizare pentru producerea de furaje şi secţia de sortare/ştampilare ouă, în sensul că secţia să se realizeze în acelaşi perimetru al punctului de lucru, cu un singur filtru sanitar-veterinar. Filtrul sanitar-veterinar să fie dimensionat la capacitatea de producţie, nu realizat pe sexe, ci cu un singur circuit simplificat;
• Scutirea de impozit pe profit o anumită perioadă de timp;
• Pentru cooperativele care au mai mulţi membri ce cresc pui de carne sau care au ca scop creşterea puilor de carne în aceste sisteme să se acorde punctaj suplimentar şi creşterea intensităţii sprijinului financiar pentru realizarea de abatoare de mici capacităţi;
• Eliminarea impozitului pe teren şi pe construcţii pentru microfermele care utilizează aceste sisteme de creştere;
• Eliminarea taxei de construire la momentul realizării de construcţii noi cu destinaţia zootehnie;
• Limitarea efectivelor la un număr de maxim 15.000 pui de carne sau de găini ouătoare pentru punctul de lucru în care sunt crescute păsări în acest sistem.

SISTEMUL EXTENSIV ESTE PĂGUBOS
În sectorul de creştere şi exploatare în sistemul extensiv (gospodăresc), cu 27.086.864 capete găini ouătoare şi 13.365.008 pui de carne, avem O POPULAŢIE AVICOLĂ ÎN ROMÂNIA de 40.451.872, ceea ce reprezintă 53% din întregul efectiv de păsări al ţării. Acest sistem se practică pe scară largă în gospodăriile ţărăneşti din România, aproximativ 1.800.000 de gospodării fiind înregistrate la ANSVSA. Sistemul reprezintă o creştere sezonieră şi, în general, producţia obţinută este folosită pentru consum propriu, nefiscalizată, are randamente scăzute de producţie, iroseşte materia primă, iar starea de sănătăte a acestor populaţii este deplorabilă.
Dacă luăm în considerare un consum de 120 grame de porumb dat în consum per cap de pasăre, va rezulta o cantitate totală de 5259 tone de porumb pe zi, volum care se foloseşte fără a aduce un plus venit, mai bine spus, cantităţi imense de cereale care se pierd.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 3/230 (ediţia 15-28 februarie 2019)

Sursa: REVISTA FERMA

Începând cu luna octombrie a.c., Asociația Fermierilor Agroland a început o campanie de informare a fermierilor mici și mijlocii cu privire la tehnologiile de creștere a animalelor, cât și pentru identificarea problemelor cu care se confruntă aceștia în contextul pieței europene și al provocărilor PNDR 2014-2020.

ncepând cu luna octombrie a.c., Asociația Fermierilor Agroland a început o campanie de informare a fermierilor mici și mijlocii cu privire la tehnologiile de creștere a animalelor, cât și pentru identificarea problemelor cu care se confruntă aceștia în contextul pieței europene și al provocărilor PNDR 2014-2020. 

Dacă prima întâlnire a avut loc la Onești, unde au participat 130 de fermieri din zona județului Bacău, a doua întâlnire s-a desfășurat luna trecută la Craiova, unde au participat peste 350 de fermieri doljeni.
Reuniunile au trei teme principale de discuții, noul PNDR 2014-2020 - facilități de finanțare pentru fermieri, temă susținută de către medicul veterinar Radu Antohe, expert în politici de dezvoltare rurală. A doua temă, tehnologii alternative pentru creșterea animalelor și păsărilor, este susținută de subsemnatul, iar ultima problematică abordată țintește managementul fermei, prezentat de Ovidiu Cihaia.
“Astfel de întâlniri au rolul nu numai de a educa, ci și de a informa și de a transmite mesajele de ambele părți. Astăzi am parcurs punctele tari și punctele slabe ale agriculturii românești, așa cum o putem vedea. Aici o privire de ansamblu o avem. Avem competențe spre a ne susține punctele de vedere. Am pornit de la acest lucru, apoi am făcut o trecere în revistă a situației actuale a problemelor legate de subvenții și plăți directe, pentru că sunt mari dificultăți în teritoriu”, a declarat Radu Antohe.

Fermierii prezenți la conferințele organizate de Asociația Fermierilor Agroland au aflat noutăți despre PNDR 2014-2020, precum și despre posibile oportunități de finanțare în agricultură. Stadiul implementării măsurilor din PNDR, managementul fermei și piața muncii din agricultură au fost principalele teme dezbătute la aceste întruniri.

Pe parcursul conferinței au fost prezentate modele de bune practici, dar și noutăți din domeniul agricol. O temă deosebit de atractivă a fost prezentarea a două proiecte tip de creștere a puilor de carne în sistem tradițional și de creștere a găinilor ouătoare în sistem free range (notarea oului, după sistemul de creștere, cu cifra 1), teme prezentate și susținute de către subsemnatul. Pentru a proteja interesele fermierilor mici și mijlocii și pentru a nu dispărea pătura de mijloc de la sate, CE a prevăzut în legislația europeană notarea ouălor în funcție de sistemele de creștere și clasificarea carcaselor pentru puii de carne astfel încât să creeze nișe de piață, iar micul fermieri să nu se afle într-o concurență directă cu marii producători de ouă sau de carne.

Sute de paticipanți, sute de probleme
„La Craiova, peste 350 de fermieri au fost prezenți și, din păcate, am identificat sute de probleme cu care oamenii vin la astfel de întâlniri. Toate au la bază aceleași situații, care sunt determinate de lipsa informării și a comunicării în satul românesc, de nevoia acută de cunoaștere a politicilor agricole. Asta nu face decât să mă mobilizeze să continui acest demers, ca împreună cu echipa de experți să ajungem în cât mai multe regiuni ale țării”, ne-a declarat Radu Antohe despre implicarea sa în acest demers. 
Fermierii prezenți au fost încântați de aceste conferințe și spun că informațiile pe care le-au aflat le vor fi de mare folos în dezvoltarea afacerilor lor în agricultură. “Au fost lucruri pe care astăzi le-am aflat, dar cei mai importați sunt, cred, oamenii pe care i-am cunoscut aici”, a spus un fermier prezent la eveniment. La finalul întâlnirii, fermierii au avut posibilitatea de a interacționa cu specialiștii în dezvoltare rurală și de a afla răspunsuri la numeroasele lor întrebări...
Întâlnirile Agroland cu fermierii fac parte dintr-un program derulat la nivel național în parteneriat media cu revista Ferma.

INFORMAREA - CHEIA SUCCESULUI ÎN AGRICULTURĂ
Horia Cardoș, președintele Asociației fermierilor Agroland: “Suntem interesați să susținem orice fel de inițiativă care sprijină micii fermieri. Așa cum compania noastră a sprjinit înființarea Asociației Fermierilor Agroland, noi suntem interesați să creștem nivelul de instruire și de informare al fermierilor”.

Articol publicat in revista Ferma nr. 21 (182) din 1-15 decembrie 2016

SURSA: REVISTA FERMA

O nouă fermă de reproducție în peisajul zootehnic moldav!

Pe frumoasele meleaguri ale comunei Gorban, în satul Podul Hagiului, județul Iași, o localitate de răzeși de pe malul Prutului, pe amplasamentul unei vechi ferme de vaci de dinainte de Revoluție, Ionel Isari și Răzvan Gheorghiu au pornit o afacere zootehnică pe care puțini s-ar încumeta s-o facă: au pus bazele unei ferme de reproducție suină.  

După ’89, zootehnia nu a scăpat de frământările tranziției de la economia centralizată la cea de piață. Acest lucru a dus la închiderea majorității complexelor zootehnice, printre care și cele de creștere a porcilor. Dacă sectorul de îngrășare a început să se redreseze, mai ales după aderarea României la UE și datorită fondurilor europene, în domeniul reproducției puțini fermieri au avut curajul să investească. 

Așa am ajuns în situația în care peste 70% din efectivele la îngrășat sunt importate din Danemarca sau Germania la prețuri deloc de neglijat, iar calitatea produsului importat lasă de dorit uneori. Deci apariția unei ferme de reproducție în sectorul porcin este într-adevăr un eveniment care trebuie subliniat, mai ales că această fermă a fost realizată din fonduri proprii.

Afacerea de la Gorban a fost gândită și pusă în practică de doi specialiști, unul în zootehnie, celălalt în economie agrară. Răzvan Gheorghiu (foto) a lucrat peste zece ani în sectorul de reproducție suine în Danemarca. Cu experiența profesională acumulată în țara cu efectivul cel mai mare de porcine din Europa, cei doi, Ionel Isari și Răzvan Gheorghiu, au demarat procesul de modernizare și de transformare a fostei ferme de vaci. 

Casă: șase adăposturi pentru 690 capete

Astfel, din cele șase adăposturi, în prima etapă au modernizat două hale cu o suprafață totală de aproximativ 2200 mp. Capacitatea finală a fermei va fi de 690 capete scroafe, dar în urma investițiilor destul de mari în prima etapă, au fost pregătite pentru populare doar cele două adăposturi cu o capacitate, în prima fază, de 320 capete. Investițiile totale pentru modernizarea celor două adăposturi au ajuns la aproximativ 500.000 euro, bani obținuți din credite, cât și din munca celor doi în Danemarca. „Cele două hale au fost compartimentate pentru a realiza fluxul tehnologic, adică însămânțare, gestație, maternitate, creșă și tineret, avem și un sector de producție nutrețuri combinate. Dorim să realizăm un circuit închis pentru scăderea costurilor de producție. România este o piață de desfacere în creștere pe acest sector, există un deficit foarte mare pe sectorul de reproducție”, ne-a declarat Răzvan Gheorghiu.

Echipamentele sunt complet automatizate pentru asigurarea factorilor de microclimat, ventilație, lumină, căldură, umiditate, asigurând confortul tehnologic atât scrofițelor, cât și produșilor obținuți. Administrarea hranei și a apei se asigură automat, iar evacuarea dejecțiilor se realizează hidraulic pe pernă de apă. A fost necesară și reabilitarea termică a clădirilor, ceea ce a însemnat costuri suplimentare.

Masă: producție vegetală pe 700 ha

Tot pentru a scade costurile de producție, ferma are și un sector vegetal de aproximativ 700 hectare, pentru a asigura cerealele de bază. „Pe partea vegetală noi am început în 2010 cu 200 ha, iar acum am ajuns la aproximativ 700 ha, avem toată gama de utilaje care să deservească sectorul vegetal. În paralel cu sectorul vegetal, am început modernizarea celor două adăposturi pentru secorul zootehnic, cum am realizat totul din resurse proprii și din credite, a durat apropae șase ani ca să ajungem la momentul acesta, adică să populăm cu 260 scrofițe în prima etapă. Marți (16 august - n.r.) ne vin scrofițele din Danemarca. Prin adoptarea unei tehnologii de ultimă generație, un control sanitar veterinar strict, cât și un management performant al fermei, am redus la minimum riscurile” ne spune Ionel Isari. 

Rasă: genetică din Danemarca

Cei doi investitori, Ionel și Răzvan, mizează pe material genetic de ultimă generație din Danemarca, astfel scrofițele sunt produse din încrucișări dintre rasele Landrace și Yorkshire, iar la nivelul fermei acestea vor fi încrucișate cu rasa Duroc, obținând astfel hibridul de carne utilizat în fermele de îngrășare. „Preconizăm să obținem 14 purcei la fătare și, calculând mortalitatea, rămân undeva la 12 purcei înțărcați, iar la aproximativ 25-30 kg, purceii vor fi livrați către fermele de îngrășare. Vorbim de aproximativ 2,2 fătări pe an pe cap de scroafă. La aceste calcule suntem pe profit, dar știți cum este în agricultură, până nu livrezi marfa către beneficiar, nu ești sigur de nimic”, mărturisește Răzvan Gheorghiu.

Integrarea poducției este o necesitate 

Pentru a fi competitivi pe această piață, secorul vegetal a fost cuplat cu sectorul zootehnic, prin intermediul unui micro-FNC pentru producerea de nutrețuri. Sectorul vegetal asigură cam 80% din necesarul de furaje al sectorului zoothnic, diferența de 20% reprezentând șrot de soia, premixuri și micro și macroelemente, care nu pot fi produse la nivelul fermei. Ionel Isari ne precizează că „fără o integrare a sectoarelor, nu făceam nimic, iar ca să depinzi de cineva din punct de vedere al furajării, iar nu este bine, deoarece 80% din costul de producție este reprezentat de cheltuielile cu furajarea. Acum prețul la cereale este destul de mic, de exemplu 50-55 bani/kg la grâu. Dar ce te faci în anii când ajunge prețul la 1 leu/kg?! Chiar dacă la momentul de față economiile realizate cu sectorul vegetal sunt destul de mici, pe termen lung se va cunoaște. Sperăm ca după ce ajungem la capacitate maximă de 690 de scrofițe pe serie, să dezvoltăm și un sector de îngrășare, dar astea sunt planuri de viitor.”

Noi nu putem decât să le urăm succes celor doi și așteptăm o invitație în fermă după finalizarea primei serii, pentru a putea discuta despre plusuri și minusuri în acest sector.

Articol publicat in revista Ferma nr.15(176) 1 - 15 septembrie 2016

SURSA: REVISTA FERMA

Piedici prea mari în calea dezvoltării fermelor mici

Reuniunea Regională a Experților în Zootehnie, desfășurată la Iași, în perioada 12-13 ianuarie 2015, s-a încheiat cu o sumă de propuneri înaintate Ministerul Agriculturii, referitoare la clarificări și simplificări ale legislației care reglementează activitatea și organizarea fermelor mici.

În centrul dezbaterilor s-au aflat două probleme concrete: prima - statutul și perspectivele fermelor familiale, iar a doua - distanțele minime față de locuințe, la care pot fi amplasate fermele zootehnice.

Câte ordonanțe, atâtea contradicții
Fermieri și specialiști în domeniul creșterii animalelor au dezbătut timp de două zile mai multe aspecte legate de statutul fermei țărănești, considerată fermă de familie, dar care, se pare, „beneficiază” de o legislație ambiguă și chiar contradictorie. ”Legislația națională este contradictorie, inclusiv cu cea europeană, în privința dimensiunii fermelor. Chiar și măsurile pentru proiectele fermei familiale promovate prin PNDR-ul nostru, în speță cele pe creșterea păsărilor, contravin reglementărilor europene. De ce? Aceste proiecte se referă la un efectiv de 4000 de capete găini ouătoare, iar OUG 108/27.06.2001 privind exploatațiile agricole, la Cap. II - «Dimensionarea exploatațiilor agricole», art. 5 - (1), specifică faptul că pentru exploatațiile cu găini ouătoare efectivul minim trebuie să fie de 2000 de capete, iar la păsări pentru carne - 5000 de capete”, atrăgea atenția Leonard Stafie, reprezentant al Asociației Profesionale a Crescătorilor de Păsări pentru Carne și Ouă din județul Iași.
Specialistul precizează că, potrivit aceleiași Ordonanțe, „exploatațiile agricole cu dimensiuni sub limitele prevăzute la art. 5 alin. (1) sunt exploatații agricole familiale. Dacă legea spune că exploatația sub 2000 capete găini ouătoare este fermă familială, atunci cum poți promova proiecte cu o capacitate de 4000 de capete pentru aceste tipuri de ferme? Mai mult, standardele de bunăstare la păsări se aplică pentru efective de la 350 capete găini ouătoare și de la 500 capete pentru puii de carne. Observați, așadar, că aici vorbim de o altă dimensiune minimă a efectivului pentru fermele familiale”, atenționează Leonard Stafie.
Pe de altă parte, la Iași, a fost adusă în atenție și problema unor prevederi legislative naționale contradictorii, cu privire la aceiași categorie de ferme..., de familie. „De exemplu, OUG nr. 43/15.05.2013 privind unele măsuri pentru dezvoltarea și susținerea fermelor de familie și facilitarea accesului fermierilor la finanțare arată că dimensiunea economică a fermei de familie este cuprinsă între 2 și 50 UDE (unitate de dimensiune economică). Dacă vom concretiza pe creșterea păsărilor, conform OUG nr. 43, ferma familială trebuie să aibă între 568 capete (2 UDE) și 14.204 capete (50 UDE) găini ouătoare, iar conform OUG 108/27.06.2001, ferma familială trebuie să dețină sub 2000 capete (6,5 UDE). Nu vi se pare ceva în neregulă?”, întreba (retoric?) specialistul ieșean.

Încă o prevedere care miroase, de departe, a anomalie
O altă problemă încă nerezolvată, din perspectiva fermierilor, este reprezentată de unele dintre prevederile cuprinse în Ordinul nr. 119/2014 al Ministerului Sănătății pentru aprobarea Normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației. Mai exact, există „nepotriviri” importante, legate de distanțele minime față de ultima casă din localitate, la care pot fi amplasate aceste ferme zootehnice. „În Ordinul nr. 119/2014 , la Art. 11 se arată că, de exemplu, 200 de vaci pot fi crescute la 100 m față de ultima casă, dar 101 de găini trebuie duse la 500 m. Nu credem că este tocmai în regulă. Au fost semnalate de Asociația noastră, în mod repetat și în scris, inclusiv problemele acestor distanțe, dar și situația numărului maxim de animale și de păsări din gospodării, respectiv maxim 6 animale în total și maxim 50 de păsări. Fără alte precizări... Adică pot fi 50 de prepelițe și 50 de struți, de exemplu?!

Grup științific de lucru 
Chiar la începutul anului 2015, inițiatorii acestor dezbateri s-au dus cu jalba-n proțap la București, la Ministerul Agriculturii. Acolo au fost primiți de secretarul de stat Daniel Botănoiu. „În urma expunerilor noastre privitoare la aceste nepotriviri sau omisiuni și în urma cererii noastre de a se constitui un grup științific de lucru în vederea reanalizării/modificării amintitului Ordin, ni s-a transmis un document oficial prin care ni se anunță demararea acțiunii de constituire a respectivei echipe în care să fie incluși și reprezentanți ai Ministerului Sănătății. Sperăm să putem aduce lucrurile la normalitate pentru că, așa cum s-a semnalat și la acestă reuniune, problema nu ar fi să îți amplasezi ferma undeva în mijlocul câmpului dacă ai avea utilitățile, ci costul exorbitant pentru cel care o ia de la zero și care ar trebui să suporte singur toate investițiile în infrastructura până la fermă. Acestea toate nu au cum să încurajeze investițiile în zootehnie și de-ar fi să fie o piață cât China pentru produsele zootehnice, tot nu reușești să devii profitabil. De ce? Tocmai pentru că, de exemplu, te costă o avere racordarea la rețeaua electrică și, în condițiile prezenței acestor prevederi din Ordinul nr. 119/2014, ești îngrădit să îți faci ferma cât mai aproape de rețelele de utilități existente”, sublinia Daniel Simeanu, profesor al Facultății de Zootehnie Iași.

Cooperativele! Sunt sau nu forme asociative?
Dezbaterile din cadrul Reuniunii Experților în Zootehnie desfășurată la Iași au reliefat și alte probleme importante, precum condițiile stufoase și greoaie pe care trebuie să le îndeplinească cel care dorește să treacă pragul subzistenței în agricultură. De asemenea, a fost semnalat faptul că în acest moment Cooperativele nu sunt incluse la "forme asociative" și nu primesc punctaj la selecție, în cazul accesării unor proiecte europene.
„Sperăm că până la urmă, în forma finală a noului PNDR se vor regăsi și aceste puncte de vedere, pentru promovarea reală a fermierilor mici și mijlocii și pentru acordarea de șanse egale de dezvoltare și acces la finanțare. Aceasta, cu atât mai mult cu cât oamenii privesc în ansamblu și pe termen mediu și lung investițiile. După cum a reieșit și din aceste dezbateri, concret, crescătorii de păsări doresc inclusiv investiții în abatoare mobile, pentru valorificarea mai rapidă și mai ușoară a producției. Numai că legislația stufoasă și pe alocuri contradictorie, lipsa consilierii adecvate și înlocuirea exagerată a serviciilor de consultanță cu supercontroale din toate părțile și dificultățile în a accesa fonduri ș.a.m.d. îi descurajează" , încheia Leonard Stafie.
Caracterul practic al întâlnirii profesionale de la Iași a fost conferit și de prezentarea a două proiecte pilot, respectiv „Exploatație integrată de creștere a puilor de carne în sistem liber tradițional” și „Înființare fermă familială pentru creșterea găinilor ouătoare în sistem free range (cifra 1)”.
Potrivit unei statistici expuse la prezentul eveniment, pentru găini ouătoare cu cifra 1, în sistem free-range, avem numai 6 exploatații cu un efectiv total de 29.979 păsări, ceea ce reprezintă 0,4% din efectivul total de găini ouătoare din fermele comerciale.
Reuniunea Regională a Experților în Zootehnie a fost organizată de către Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală (RNDR) și are caracter itinerant. După dezbaterile de la Iași, alte runde de discuții au avut loc la Focșani și la Timișoara.

Petronela COTEA MIHAI
redactor Radio România Iași


PROPUNERI PENTRU PERFECTAREA LEGISLAȚIEI
Reuniunea Regională a Experților în Zootehnie s-a încheiat cu o sumă de propuneri. Iată câteva dintre acestea:
• definirea clară din punct de vedere juridic a noțiunii de „fermă de familie”;
• anularea celor două Ordonanțe contradictorii și excluderea limitării prin dimensionare economică a fermei de familie;
• includerea/menținerea cooperativelor agricole ca forme asociative în propunerile pentru PNDR, pentru acordarea de punctaj la selecție și a unui punctaj mai mare față de alte forme de asociere. Prin asocierea în Cooperativă se poate realiza și acel deziderat de integrare a producției pe orizontală și verticală, amintit, de altfel, în noul PNDR. Se evită astfel și o posibilă discriminare pentru cei care au ales să se asocieze în acest mod. 
• acordarea de punctaj diferențiat, în funcție de sistemul de creștere, așa cum este diferențiat și modul de creștere în sistem ecologic. În ceea ce privește acordarea de punctaj la selecția proiectelor pentru creșterea animalelor în sistem tradițional, se face referire directă la creșterea puilor de carne în sistem tradițional și a găinilor ouătoare în sistem "free range" (notarea oului cu cifra 1). Un argument în plus este faptul că și legislația europeană reglementează aceste tehnologii. De exemplu, dacă pentru sistemul ecologic se acordă 5 puncte, pentru sistemul tradițional să se acorde 3 puncte.
• utilizarea de către instituțiile abilitate și promovarea la nivel național a Standardelor de fermă inclusiv acordarea de ISBN pentru protecția drepturilor de autor. Proiectele tehnice trebuie să aibă avizul unui tehnolog recunoscut, care să își asume atât punerea în practică a proiectului, cât și faptul că acesta funcționează. Scopul este acela de evita experiența nefericită de până acum, în care s-au aprobat proiecte cu tehnologii imposibil de pus în practică!

Ferma

SURSA:  REVISTA FERMA