Un ieşean a simţit pe pielea lui cum lucrează justiţia la Suceava, pe probleme de fond funciar. Într-un sat din comuna Moldoviţa, unde negoţul pământului se face prin falsuri, pe sub mânecă, terenurile migrează dintr-ul loc în altul fără ca instituţiile statului să se deranjeze ori, mai rău, să-i scoată basma curată pe speculanţii de baştină. Exact aşa s-a întâmplat în cazul ieşeanului Constantin Stafie şi soţiei acestuia, Cornelia Stafie, care au cumpărat, în 1999, un teren de la Ecaterina Ştirban, în satul Argel, comuna Moldoviţa, judeţul Suceava. Mai târziu aveau să afle că, în realitate, terenul era în cu totul alt amplasament faţă de cel înscris în actele de vânzare-cumpărare. În timp ce cumpărătorii, de bună credinţă, nu au ştiut că au fost păcăliţi, aceştia şi-au construit o locuinţă pe respectivul teren. Abia în 2008 a început calvarul pentru cei doi ieşeni. Au primit acasă o înştiinţare prin care tocmai cea care a vândut terenul, acum plecată în Italia, i-a dat în judecată pe soţii Stafie, cerând radiere tabulară, motivând faptul că terenul pe care s-a construit casa nu este cel vândut de ea. Mai mult, aceasta a cerut inclusiv demolarea imobilului. Recent, oamenii au aflat cu stupoare că „o practică obişnuită” a judecătoarei din cadrul Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc de a scrie însemne pe acte originale din dosar a pus cruce pe demersurile lor de a arăta că terenul s-a vândut cu acte false. „La data ridicării imobilului, eu şi soţia locuiam în municipiul Iaşi şi lucram în cadrul Poliţiei de Frontieră. Din aceste motive, de parcelarea, ridicarea construcţiei s-a ocupat însăşi vânzătoarea Ecaterina Ştirban împreună cu săteni, rude ale dumneaei. Ca urmare a acestui fapt, a început un lung şir de procese, ocazii cu care am constatat cu stupoare săvârşirea nenumăratelor infracţiuni de fals, uz de fals, abuz în serviciu şi infracţiuni conexe infracţiunii de corupţie”, a precizat Constantin Stafie. Drept urmare, familia păgubită s-a adresat poliţiei Câmpulung Moldovenesc, DNA Suceava şi Parchetului de pe Lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, în speranţa că se va face lumină în cazul lor.
Judecătoarea, mai expertă decât expertul cadastral
La finele anului trecut, familia Stafie s-a crucit când a primit înştiinţarea de clasare redactată de procurorii suceveni, deşi aceştia recunoşteau în motivare că au existat practici ilegale în procesele precedente, modul în care s-a făcut vânzarea terenului, dar şi înscrisurile judecătoarei A.A.P., care au alterat acte din dosar. În 2014, judecătoarea trecuse patru litere pe graficul raportului de expertiză topografică, pe motiv că linia haşurată în planul cadastral nu era destul de evidenţiată. Pe această speţă, comisarul şef din cadrul Poliţei municipiului Câmpulung Moldovenesc, Cătălin Pascari, a cerut informaţii suplimentare de la Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, iar răspunsul venit este halucinant. „Din relaţiile primite de la Judecătoria Câmpulung Moldovenesc rezultă faptul că preşedintele completului de judecată (...) a adăugat cu pixul literele A,B,C,D pe traseul haşurat cu galben a respectivului plan cadastral, pentru ca linia de haşur galben să fie mai bine evidenţiată, întrucât expertul desemnat a omis acest lucru. În nota de relaţii se mai precizează că aceasta este o practică uzuală, iar aceste însemnări suplimentare au fost făcute tocmai pentru a se evita orice nelămuriri, neavând vreo semnificaţie sau influenţă, în soluţia pronunţată”, redactează comisarul şef în referatul cu propunere de clasare, din august 2016. Asta în condiţiile în care experţii lucrează în calitate de delegaţi ai instanţei, iar raportul de expertiză are natura juridică a unui înscris autentic, aceştia precizând că nu se poate face grăniţuire, iar când au fost chemaţi în calitate de martori au declarat că nu era cazul acestor înscrisuri (A, B, C, D – nr.). Acest răspuns i-a lăsat în deznădejde pe soţii Stafie, care susţin că înscrisurile judecătoarei în biroul de serviciu a produs efecte juridice total diferite decât cele reale şi au fost de natură să influenţeze atât instanţa de fond, cât şi instanţele din căile de atac.
Procurorul recunoaşte infracţiunile, clasează cauza
Năucită de acest răspuns, familia Stafie spera ca măcar procurorii să observe neregulile care învăluie acest lung proces. Numai că, în luna decembrie 2016, Constantin Stafie primeşte de la procurorii DNA Suceava o ordonanţă de clasare în ceea ce o priveşte pe judecătoarea de fond funciar şi declinare a competenţei pentru femeia care a vândut terenul în satul Argel, funcţionari din cadrul OCPI Câmpulung Moldovenesc şi notarul public care ar fi legalizat actele false. Iată ce spune procurorul:„În cauză există unele indicii privind săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privară şi uz de fals, prevăzute de art. 322 şi 323, Cod penal de către Ecaterina Ş., funcţionari din cadrul OCPI Câmpulung Moldovenesc şi notarul public Stelian C. din Câmpulung Moldovenesc, judeţul Suceava, motiv pentru care urmează a se dispune disjungerea cauzei şi declinarea competenţei de soluţionare a dosarului în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava”. Clasarea cauzei s-a făcut în numele judecătoarei, deşi procurorul spune că aceasta, în calitatea sa de judecător de carte funciară, şi-ar fi îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu cu ocazia emiterii încheierii nr. 269/18.02.2004, prin care a fost intabulată suprafaţa de teren achiziţionată de soţii Stafie, aceeaşi judecătoare care a făcut înscrisurile cu cele patru litere pe raportul de expertiză topografică, zece ani mai târziu.
OCPI Suceava constată că terenul vândut aparţinea altcuiva
În anul 2015, soţii Stafie cer explicaţii de la OCPI Suceava, cu privire la terenul de 409 mp vândut de Ecaterina Ştirban. În răspunsul remis de instituţie se arată că respectiva carte funciară a aparţinut unui anume Petru Şecman, conform unui titlu de proprietate din martie 1993, iar în 2005 fost vândut şi intabulat în proprietatea soţilor Angela şi Mihai Ciuverca, descoperind cu stupoare, prin probe, că acesta nu a aparţinut Ecaterinei Ştirban. Ba mai mult, conducerea OCPI Suceava, când a dezlegat iţele acestei parcele, s-a scuzat că angajaţii care s-au ocupat de cadastru nu mai lucrează la ei. După 12 ani de abuzuri suferite prin instanţele sucevene, cei doi ieşeni nu se opresc aici, urmând să facă demersuri împotriva actelor procurorului de clasare a cauzei. „Vânzările cu documente false nu puteau fi făcute fără complicitatea notarilor publici şi a reprezentanţilor OCPI Suceava. Preşedintele instanţei, în situaţia în care ar fi considerat că expertiza efectuată de către expertul desemnat este incompletă ar fi avut posibilitatea să îi solicite, prin încheiere de şedinţă, refacerea sau completarea, ori lămuriri suplimentare ale expertizei. Considerăm că modificările cu pixul au avut în vedere producerea de efecte juridice total diferite decât cele reale, pentru că nu se poate vorbi de o linie de hotar în mod real, nefiind vorba de o grăniţuire fizică în teren. Terenul care ni s-a prezentat nouă în acte când l-am cumpărat este la o distanţă mare de cel real”, a mai adăugat Constantin Stafie, în speranţa că instituţiile abilitate vor trage la răspundere pe cei care i-au vândut terenul altor proprietari şi care îi cer acum demolarea casei.
***
În 2008, soţii Stafie erau chemaţi în judecată chiar de către vânzătorul terenului din cauza unor erori în planul de situaţie, întocmit greşit în 1999. Acţiunea a fost respinsă în 2011. Aceasta a reluat acţiunea de grăniţuire în instanţă în acelaşi ani, primind acelaşi răspuns de respingere, în 2013
