Se afișează postările cu eticheta distanta minima pentru amplasarea fermei. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta distanta minima pentru amplasarea fermei. Afișați toate postările

miercuri, 24 iunie 2020

SCRISOARE DESCHISĂ. ANULAŢI prevederile OMS 119/2014 care AFECTEAZĂ ÎN MOD DIRECT fermele zootehnice!

SCRISOARE DESCHISĂ. ANULAŢI prevederile OMS 119/2014 care AFECTEAZĂ ÎN MOD DIRECT fermele zootehnice!

UN ORDIN CARE LOVEȘTE ÎN FERMELE ROMÂNEȘTI! Mai multe organizații ale fermierilor români cer imperios Ministerului Sănătății explicarea unui ordin aberant ale cărui prevederi duc la falimentarea fermelor de creștere a animalelor. Este vorba despre Ordinul Ministerului Sanatatii 119/2014.
Scrisoare deschisă către:
1. Administraţia Prezidenţială
2. Prim-ministrul Romaniei
3. Ministerul Sănătăţii
4. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
5. Parlamentul României CAMERA DEPUTATILOR
    • Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice
    • Comisia pentru sănătate şi familie
6. Parlamentul României SENAT
    • Comisia pentru agricultură, industrie alimentară si dezvoltare rurală
    • Comisia pentru sănătate publică
7. INSTITUŢIA AVOCATUL POPORULUI

Încă de la aderarea României la spaţiul comunitar, fiecare instituţie publică are responsabilităţile sale - de activitate, de raportare, de notificare către Bruxelles.
Ordinul M.S. nr. 119/2014 modificat in 2018 abordează în câteva articole prevederi legate de fermele de animale, pornind de la numărul de capete, distanţe pe specii faţă de locuinţe şi alte prevederi.
Partea legislativă dedicată fermelor există iar introducerea de prevederi pentru ferme în Ordinul Ministerului Sănătăţii este percepută ca o supra-legislaţie care complică şi mai mult activitatea şi existenţa atât a fermelor active cât şi a celor aflate în conservare, modernizare, precum şi a fermelor în curs de înfiinţare. De asemenea, OMS 119/2014 are efecte negative şi asupra accesului la fondurile europene a potenţialilor beneficiari.
În sprijinul celor afirmate sunt si concluziile ”Studiului de evaluare - Evaluarea impactului supra-reglementării asupra implementării PNDR 2014-2020” martie 2019 Elaborat de Autoritatea de Management din Cadrul MADR unde la paginile 50, 65, 78 şi 169 se specifică faptul că unele măsuri cum ar fi 4.2, 6.1 şi 6.2 din cadrul PNDR 2014-2020 nu au fost implementate sau parţial implementate datorită Supra-reglementării prin Ordinul OMS 119/2014 cu completările ulterioare. De menţionat că la nivelul Uniunii Europene nu există o reglementare legislativă de acest gen.
Revista Ferma s-a alăturat, în acest demers de conştientizare a impactului negativ pe care OMS 119/2014 îl are asupra zootehniei, organizaţiilor profesionale reprezentative din sectorul agroalimentar şi în mod special pentru sectorul creşterii păsărilor şi porcinelor din România atât prin numărul de membri cât şi prin ponderea acestora, asigură peste 80% în producţia naţională din acest sector.
Aşa cum am arătat anterior, membrii organizaţiilor semnatare cumulează şi se adresează unui procent semnificativ din activitatea în sectoarele menţionate, asigurând zeci de mii de locuri de muncă directe şi contribuind la garantarea securităţii alimentare naţionale pentru aceste produse de importanţă majoră. Aşa cum este menţionat în Programul de Guvernare 2017-2020, la capitolul “Politici agricole şi de dezvoltare rurală“, se doreste ca “sectorul agricol să devină un motor de creştere economică şi o sursă de locuri de muncă pentru populaţia din mediul rural”. La acelasi capitol se introduce la punctul 5 o măsura de susţinere pentru produsele deficitare, printre care se regăseşte carnea de porc, având ca scop “reducerea importurilor şi asigurarea consumului din producţie internă”, iar punctul 6 se refera la creşterea absorbţiei fondurilor europene, având ca efect dorit “creşterea valorii adăugate a produselor, menţinerea activităţilor în mediul rural; stimularea investiţiilor; dezvoltare rurală durabilă”.
Afectarea desfăşurării normale a activităţii gospodăriilor din zona rurală, antreprenorilor mici şi mijlocii cât şi marilor producători este de natură a produce consecinţe severe, prin prisma scăderii numărului de locuri de muncă şi a veniturilor persoanelor implicate, prin reducerea producţiei interne, în special de pasăre şi porc, prin posibila creştere a preţului cărnii pentru consumatori, prin accentuarea lipsei de performanţă a produselor româneşti comparativ cu cele provenite din afara ţării şi prin scăderea gradului de valorificare a cerealelor produse în Romania.
Facem aceste menţiuni pentru a sublinia posibilele consecinţe ale modului neunitar de interpretare şi ale punerii în aplicare a actului normativ precizat, şi care au generat deja numeroase impedimente, semnalate de mulţi dintre membrii noştri, în obţinerea de avize, autorizaţii sau în desfăşurarea activităţilor reglementate şi autorizate, impedimente care conduc la îngreunarea şi în unele cazuri chiar imposibilitatea producerii de animale şi păsări, la imposibilitatea atragerii de fonduri europene de către tineri fermieri care doresc să înceapă o activitate de producţie zootehnica şi pot conduce chiar şi la închiderea unor unităţi care funcţionează în prezent.
Precizarea unei distanţe de amplasare a unui obiectiv zootehnic fără a fi fundamentat ştiinţific şi legal contravin oricărui principiu de mediu sau de sănătate publică aplicat în Comunitatea Europeană. Din analizarea Ordinul 119 din 2014 al Ministrului Sănătăţii şi compararea cu legislaţia naţională şi europeană din domeniu, cât şi cu literatura de specialitate consultată, rezultă clar o neconcordanţă între acest ordin şi prevederi legale naţionale şi europene, căt şi defavorizarea fermierului/gospodarului român în comparaţie cu cel european. Legislaţia naţională trebuie să fie armonizată cu legislaţia europeană, deasemenea, ar trebuie să protejeze cetăţeanul şi să-l ajute indiferent dacă este producător sau consumator. Între cele două categorii trebuie să existe o legislaţie care să nu dezavantajeze o parte şi să avantajeze pe alta. Ordinul 119/2014 dezavantajează fermierii români cât şi pe micii gospodari, încălcându-le drepturile fundamentale cu privire la creearea unui climat propice pentru dezvoltarea şi bunăstarea lor.
Precizăm faptul că toate riscurile legate atât de posibila afectare a pânzei freatice cât şi eventualele riscuri de habitat pentru locuitorii din apropierea fermelor sunt elemente de bază în exigenţele de mediu pentru fermieri, la obţinerea AM (Autorizaţie de mediu) sau AIM (Autorizaţie Integrată de Mediu) - pornind de la micşorarea vitezei in localitate, studii de specialitate pentru difuzarea mirosurilor şi măsurători lunare ale diferiţilor poluanţi, realizarea de perdele de arbori in direcţia vântului, separarea dejecţiilor in lichide şi solide şi apoi depozitarea lor 6 luni fără mirosuri, utilizarea de bacterii, enzime pentru purinul din hale care distrug mirosurile neplăcute, utilizarea de tehnologii noi de circulaţie a dejecţiilor numai prin spaţii acoperite şi neutralizarea acestora, camere de congelare pentru animalele moarte, transportul la unităţile de neutralizare in maşini speciale.
Vă rugăm să aveţi amabilitatea de a lua în considerare propunerea noastră şi a ne sprijini pentru ELIMINAREA din Ordinul în discuţie, de către Ministerul Sănătăţii, a tuturor prevederilor legate de ferme, exploataţii zootehnice, zootehnie în general, prevederi care se regăsesc în responsabilităţile M.A.D.R., Ministerului Mediului şi A.N.S.V.S.A.
Deoarece reglementarea strictă a unor distanţe minime între unităţile care produc disconfort, în speţă exploataţiile zootehnice/gospodăriile populaţiei şi locuinţe, precum şi numărul maxim de animale pe exploataţie zootehnică/gospodărie contravin cu prevederile din Constituţia României, art 148, Legea 278/2013, O.U.G. 195/2005, Ordin Ministerul Mediului şi gospodăririi Apelor 1182 din 22.11.2005 şi Ordin Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr 1270 din 30.11.2005 cât şi  DIRECTIVA (UE) Nr. 75 din 24 noiembrie 2010.
În urma celor expuse rezultă necesitatea modificării urgente a situaţiei existente în fapt deoarece produc consecinţe socio-economice deosebit de grave în mediul societăţii româneşti.
Ne manifestăm disponibilitatea de a furniza informaţii suplimentare şi participa la întâlniri de clarificare pe acest subiect.

Comitetul de iniţiativă pentru remedierea problemelor cauzate de OMS 119/2014,

 REVISTA FERMA
 FUNDAŢIA REVISTEI FERMA
 ASOCIATIA CRESCATORILOR DE PASARI DE CARNE SI OUA DIN JUDEŢUL IAŞI
 ASOCIAŢIA PRODUCĂTORILOR DE CARNE DE PORC DIN ROMÂNIA
 UNIUNEA CRESCATORILOR DE PASARI DIN ROMANIA
 ASOCIAŢIA CRESCATORILOR SI EXPORTATORILOR DE BOVINE, OVINE, PORCINE DIN ROMANIA
 FEDERAŢIA CRESCĂTORILOR DE BOVINE DIN ROMÂNIA - F.C.B.R.
 FEDERATIA NAŢIONALĂ PRO-AGRO A PRODUCATORILOR DIN AGRICULTURA, INDUSTRIE ALIMENTARA SI SERVICII CONEXE DIN ROMANIA
 ASOCIAŢIA NAŢIONALĂ A COOPERATIVELOR AGROALIMENTARE DIN ROMANIA COOP RO
 FEDERAŢIA SINDICATELOR DIN AGRICULTURĂ - TERRA
Citiţi şi:

La "Legea mirosurilor" îi batem şi pe ruşi şi pe americani!

Agroinfo

La "Legea mirosurilor" îi batem şi pe ruşi şi pe americani!

Publicat: 24 iunie 2020
Nu ştim cum se întâmplă în ţărişoara asta, dar ori limba oficială nu este româna şi nu o cunoaştem ori suntem analfabeţi funcţionali... În ambele variante e cam de rău pentru noi.
Citeam zilele acestea nişte puncte de vedere cu privire la ”Legea Mirosurilor”, lansate chiar de către cei care au promovat legea în Parlament. Şi ca să nu zică cineva că suntem părtinitori şi avem ceva cu cineva vom face o analiză comparativă de texte publicate de susţinătorii aşa-numitei ”legi a mirosului”.

Nu avem directivă europeană? Nu-i nimic, o inventăm!
În anul 2017 apare un material de 7 pagini în care ni se explică de ce este bună o ”Lege a mirosului”. Reiese aproape imediat din text că noi, românii suntem vârf de lance al dezvoltării şi cercetării pe plan european a mirosului. Vorba ceea: ”Îi batem şi pe ruşi şi pe americani”.
Cităm: ”Absenţa unei legislaţii naţionale privind măsurarea mirosurilor; ABSENŢA UNEI DIRECTIVE EUROPENE”. Adică, ce să înţelegem?! Adoptăm legea la noi, în România şi după aceea o transformăm în directivă europeană? Adică Germania, Franţa, Polonia, Danemarca vor trece la standardele româneşti ale mirosului???
Să mergem mai departe. În acelaşi document din anul 2017 se precizează că în România, conform www.renar.ro, NU EXISTĂ laboratoare acreditate pentru măsurarea mirosurilor industriale! După 3 ani, ni se spune chipurile, că ar fi existat, deşi noi nu am găsit nimic. Dar de, iubitori de agricultură cum ne ştim, poate suntem mai subiectivi. Cert este că un principiu de bază al unei expertize juridico-tehnico-ştiinţifice este obiectivitatea unei măsurători. Astfel, pentru măsurarea unor substanţe chimice ai tot felul de senzori, pentru suprafeţe ai GPS-uri, teodolit, metru şi aşa mai departe, deci ai nişte aparate de măsură care elimină orice dubiu privind eroarea umană. Când ţi-a scris pe aparat că ai 10 metri sunt 10 metri, nu 20.
dezbatere_-_Lege_mirosuri (1)-1_b

Foarte tari românii! Au inventat până şi ”nasul electronic”!
În cazul mirosului e puţin mai complicat cu măsurătorile, întrucât mirosul este compus dintr-o multitudine de componente chimice iar percepţia de miros este diferită de la om la om... Drept urmare, principiul obiectivităţii în măsurarea mirosului este foarte frumos explicat chiar de iniţiatorii legii iar pentru a băga de tot în ceaţă pe cel ce citeşte, este utilizat un termen: „olfactometrie dinamică”. Însă practica ne omoară! Chiar ajungi să crezi că legiuitorii profită de analfabetismul funcţional din România pentru că în acelaşi text ni se spune că, de fapt, mirosul se măsoară cu SUBIECŢI UMANI. Păi ce să mai înţelegem?! Poate că urmează să apară în perioada următoare la facultăţi o nouă specialitate de ”mirositori” sau poate că Guvernul pegăteşte în mare secret o armată de ”mirositori”? Pregătim specialişti în paranormal? Nu ştiu sau nu înţelegem noi, dar asta e.
Ni se explică mai departe, în textul citat: ”utilizarea unui grup de persoane selectat şi verificat să perceapă aeastă probă”. Poftim??? Noi aşa am face (poate le dăm idei): selectăm 10 persoane care nu au văzut vaca decât la televizor, mai spun eventual că vaca este mov şi care, la un simplu găinaţ de vrabie, strâmbă din nas că ”pute”. Că nu om fi proşti să luăm cetăţeni de la ţară care au stat ”la coada vacii”, că bieţii de ei nu mai percep nici un miros, au simţul mirosului atrofiat. Şi cu aceste 10 persoane ne plimbăm pe la toate reclamaţiile din ţară şi uite-aşa aplicăm cu OBIECTIVITATE "Legea mirosurilor".
Apropos, la momentul actual, pesemne de cât de bună este legea în România, pe tema OMS 119/2014 sunt peste 6.000 de litigii juridice. Şi să nu spuneţi că în momentul în care fermierul are toate autorizaţiile nu este nici o problemă, nu stă în picioare nici o reclamaţie, pentru că avem 6 ani de aplicare a OMS 119 şi o multitudine de exemple de ferme închise cu mare zel de către DSV-uri. Dar asta este altă poveste...

În armonie cu norme... care nu există!
Revenim la mirosuri şi citim mai departe, despre ”Olfactometrele portabile”. Ni se spune cât sunt ele de bune şi numai noi nu înţelegem asta. Serios? Cităm: ”Din câte se cunoaşte, aceste olfactometre nu corespund cu nici o reglementare din spaţiul UE”. Păi atunci, de ce ni le băgaţi pe gât?! Noi nu suntem în spaţiul UE? Sau poate că am rămas doar cu ruşii ori cu americanii, ca să-i "batem" şi pe ei cu mirosurile legiferate!
În zilele noastre, iniţiatorii politici ai legii au simţit nevoia să vină cu noi precizări, asta după ce mediul agricol a explodat pur şi simplu, după apariţia actului normativ. Ni se spune că ”Legea mirosurilor nu le va îngreuna activitatea (n.r. - fermierilor), acestea fiind în armonie cu normele europene şi naţionale deja în vigoare”. Păi nu spuneaţi că nu există norme naţionale şi europene? Le-am creat noi acum, în timp ce reinventăm apa caldă?
Comunicat de presă - clarificări cu privire la Legea Mirosurilor-1_b
Dar să mai analizăm puţin: ”Toţi crescătorii de animale individuali şi ferme trebuie să se supună deja regelemntărilor...”. Păi dacă trebuie să se spună deja unor reglementări, ce faceţi?! Veniţi cu supra-reglementări??? Comunicatorii şi susţinătorii acestei ”idioţenii” legislative afirmă şi ne spun răspicat: această lege nu se aplică în domeniul zootehnic, că nu se referă la zootehnie, că nu înţelegem noi.
Cităm, din nou: ”disconfortul olfactiv, generat de unele activităţi industriale sau ferme zootehince SITUATE ÎN VECINĂTATEA zonelor rezidenţiale” - această frază este specificată în promovarea legii în anul 2020 şi aceleaşi personaje precizează: ”doar anumite zone din interiorul localităţilor”. Păi cum vine asta? Ori în interiorul zonelor, ori în vecinătate! Am spus noi că nu prea înţelegem limba română! Şi ni se dă un exemplu edificator: în Timişoara este interzisă creşterea animalelor. Bravo, bun exemplu, dar ferma de vaci nu este în Timişoara, nici în Bucureşti, nici în Iaşi, este la ţară, şi conform dicţionarului explicativ al limbii române, tot localităţi se cheamă şi satul, şi "la ţară"!

Le spunem celor care susţin din toţi rărunchii "Legea mirosurilor" că mirosul de la ţară este diferit de cel de la oraş. Că atunci când îţi muţi reşedinţa la sat admiţi din start că s-ar putea să-ţi pută cocoşul şi porcul vecinului, în răcoarea dimineţii sau la lăsarea serii. Şi nu te pui să faci reclamaţii nefondate că tu vrei aer curat şi suferi de "disconfort olfactiv". Le spunem şi că zootehnia românească, în ciuda eforturilor lor şi ale altora de a-i da în cap, încă mai produce papa bună şi sănătoasă inclusiv pentru ei şi pentru familiile lor. Înţelegem să fie pedepsiţi poluatorii industriali şi inconştienţii care ard cauciucuri şi bulendre prin curţi. Dar mai uşor cu strâmbatul din nas la zootehnie, că ne pute de la distanţă a lege făcută pe genunchi!

legea mirosului_b


Articolul se afla pe urmatorul:
https://www.agroinfo.ro/cresterea-animalelor/la-legea-mirosurilor-ii-batem-si-pe-rusi-si-pe-americani

marți, 23 iunie 2020

ANULAŢI de urgenţă ORDINUL care FALIMENTEAZĂ FERMELE!

ANULAŢI de urgenţă ORDINUL care FALIMENTEAZĂ FERMELE!

Mai multe organizaţii ale fermierilor români cer imperios Ministerului Sănătăţii explicarea unui ordin aberant ale cărui prevederi duc la falimentarea fermelor de creştere a animalelor. Este vorba despre celebrul Ordin 119.

Acum cinci ani trăgeam un semnal de alarmă cu privire la OMS 119/2014 în legătură cu reglementarea ”din pix” a unor distanţe dintre zonele locuite şi ferme. În toată această perioadă, revista Ferma a publicat diverse articole prin care au arătat că aceste distanţe nu au nici un fundament ştiinţific.
Mai mult, au fost adresate memorii către instituţiile decidente şi a fost solicitată de la Ministerul Sănătăţii documentaţia tehnică ce a stat la baza calculării acestei distanţe. Cum era de aşteptat, nu am primit niciodată ce am cerut. Cu chiu, cu vai, în urma implicării unor organizaţii, a fost modificat celebrul ordin, dar, conform proverbului românesc, ”am sărit din lac în puţ”. Bineînţeles că au fost constituite şi comisii de lucru cu ajutorul celor de la Ministerul Dezvoltării, care au găsit în acest ordin o mulţime de inadvertenţe, ca să nu spunem mai mult. Au fost două întâlniri şi cam atât... Tot conform înţelepciunii populare, ”dacă vrei să îngropi o problemă, faci o comisie”. Şi uite aşa, batem pasul pe loc şi nu se întrevede nici o soluţie.

Ferma_b

Reprezentanţii fermierilor iau atitudine
Fermierii direct influenţaţi de acest ordin - facem precizarea că nu există o reglementare de acest tip la nivel european care să impună României aceste reglementări -, au ajuns în situaţia disperată de a cere lămuriri de la ministerul de resort din cauza acestui ordin aberant.
Astfel, Asociaţia Producătorilor de Carne de Porc din România, Uniunea Crescătorilor de Păsări din România, Asociaţia Crescătorilor şi Exportatorilor de Bovine, Ovine, Porcine din România, Federaţia PRO-AGRO a Producătorilor din Agricultură, Industrie alimentară şi Servicii Conexe din România şi Asociaţia Naţională a Cooperativelor Agroalimentare din România COOP RO solicită de urgenţă Ministrului Sănătăţii lămuriri astfel:
”Vă solicitam respectuos să emiteţi interpretările oficiale necesare pentru a clarifica:
• obligaţiile unităţilor existente din sistemul public şi privat, care funcţionau deja pe acelaşi amplasament la data emiterii Ordinului nr. 119/2014;
• procedura şi documentele necesare pentru stabilirea celui mai vechi amplasament şi precizarea clară a drepturilor titularului acestui amplasament faţă de celelalte construcţii edificate ulterior;
• modul efectiv prin care studiul de impact asupra sănătăţii populaţiei efectuat pentru unităţile din sistemul public şi privat poate modifica distantele de funcţionare ale acestora faţă de locuinţe sau alte unităţi protejate”.
Considerăm că fermierii solicită lucruri normale şi simple, iar aceste doleanţe atât de simple demonstrează încă o dată cât de prost şi întortocheat este acest Ordin, dacă este nevoie de o clarificare oficială.
Revista Ferma a solicitat de nenumărate ori abrogarea de urgenţă a acestui ordin, dar se pare că cei de la Sănătate sunt niţel cam surzi. Prin urmare, poate în al 12-lea ceas se va gândi şi cineva la cei care produc mâncare! Sau ni se confirmă că cei de la Sănătate au doar interesul să importăm mâncare proastă, iar după aceea, cu ajutorul multinaţionalelor farmaceutice, să ne trateze pentru că suntem un popor bolnav!?

Redăm integral apelul fermierilor către Ministrul Sănătăţii
„Stimată doamnă,
Semnatarii prezentei adrese, asociaţii reprezentative pentru creşterea păsărilor şi porcinelor din România atât prin numărul de membri, cât şi prin ponderea acestora de peste 80% în producţia naţională din acest sector, vă adresăm rugămintea de a ne oferi interpretările necesare în privinţa unor aspecte ce ţin de aplicarea Ordinului Ministrului Sănătăţii nr. 119/2014, aşa cum a fost modificat prin Ordinul nr. 994/2018.
Aşa cum am arătat anterior, membrii asociaţiilor semnatare cumulează un procent semnificativ din activitatea în sectoarele menţionate, asigurând zeci de mii de locuri de muncă directe şi contribuind la garantarea securităţii alimentare naţionale pentru aceste produse de importanţă majoră. Aşa cum este menţionat în Programul de Guvernare 2017-2020, la capitolul «Politici agricole şi de dezvoltare rurală», se doreşte ca «sectorul agricol să devină un motor de creştere economică şi o sursă de locuri de muncă pentru populaţia din mediul rural». La acelaşi capitol se introduce, la punctul 5, o măsură de susţinere pentru produsele deficitare, printre care se regăseşte carnea de porc, având ca scop «reducerea importurilor şi asigurarea consumului din producţie internă», iar punctul 6 se referă la creşterea absorbţiei fondurilor europene, având ca efect dorit «creşterea valorii adăugate a produselor, menţinerea activităţilor în mediul rural; stimularea investiţiilor; dezvoltare rurală durabilă».
Afectarea desfăşurării normale a activităţii gospodăriilor din zona rurală, antreprenorilor mici şi mijlocii, cât şi a marilor producători este de natură a produce consecinţe severe, prin prisma scăderii numărului de locuri de muncă şi a veniturilor persoanelor implicate, prin reducerea producţiei interne de pasăre şi porc, prin posibila creştere a preţului cărnii pentru consumatori, prin accentuarea lipsei de performanţă a produselor româneşti comparativ cu cele provenite din afara ţării şi prin scăderea gradului de valorificare a cerealelor produse în România.
Facem aceste menţiuni pentru a sublinia posibilele consecinţe ale modului neunitar de interpretare şi ale punerii în aplicare a actului normativ precizat, care au generat deja numeroase impedimente în obţinerea de avize, autorizaţii sau în desfăşurarea activităţilor reglementate şi autorizate şi care conduc la îngreunarea atragerii de fonduri europene de către tineri fermieri care doresc să înceapă o activitate de producţie zootehnică şi pot conduce chiar la închiderea unor unităţi care funcţionează în prezent.
În consecinţă, vă solicităm respectuos să emiteţi interpretările oficiale necesare pentru a clarifica:
• obligaţiile unităţilor existente din sistemul public şi privat, care funcţionau deja pe acelaşi amplasament la data emiterii Ordinului nr. 119/2014;
• procedura şi documentele necesare pentru stabilirea celui mai vechi amplasament şi precizarea clară a drepturilor titularului acestui amplasament faţă de celelalte construcţii edificate ulterior;
• modul efectiv prin care studiul de impact asupra sănătăţii populaţiei, efectuat pentru unităţile din sistemul public şi privat, poate modifica distanţele de funcţionare ale acestora faţă de locuinţe sau alte unităţi protejate.
Ne exprimăm disponibilitatea pentru a lămuri în orice mod necesar aspectele menţionate în prezenta adresă şi pentru a conlucra cu reprezentanţii tuturor organismelor implicate pentru a ajunge la completarea şi armonizarea cadrului legislativ şi a normelor de aplicare a acestuia”.

 

Articol publicat în revista Ferma nr. 13/240 (ediţia 1-14 august 2019)

 SURSA REVISTA FERMA

OMS 119, „ARMA” PERFECTĂ pentru vecinul care nu te are la inimă!

OMS 119, „ARMA” PERFECTĂ pentru vecinul care nu te are la inimă!

Ce s-a mai întâmplat cu deja celebrul Ordin al Ministerului Sănătăţii 119/2014? Mai nimic. Cei care trebuie să schimbe ceva dorm în papuci şi se fac că nu înţeleg revolta noastră şi a fermierilor care deja plătesc scump consecinţele unor prevederi prost gândite, fără fundamente ştiinţifice, fără noimă!

Am trimis recent către toate instituţiile statului în măsură să ia decizii, o „Scrisoare deschisă” (detalii AICI: ANULAŢI de urgenţă ORDINUL care FALIMENTEAZĂ FERMELE!) semnată de revista Ferma şi organizaţiile reprezentative din sectorul zootehnic, prin care cerem ANULAREA tuturor prevederilor care fac referire la fermele zootehnice, respectiv distanţele dintre exploataţii (indiferent de dimensiune) şi spaţiile de locuit. Cred că putem publica deja o carte cu toate articolele apărute în revista Ferma despre OMS 119/2014, la care adăugăm zecile de solicitări şi propuneri de modificare, argumentate ştiinţific, ale grupului de iniţiativă format din specialişti şi fermieri.

Ca să fim clari şi să nu existe loc de interpretări, nimeni nu spune să nu existe distanţe prestabilite între ferme şi spaţiile de locuit, dar NU AŞA cum au legiferat cei de la Ministerul Sănătăţii, abuziv şi fără vreo bază ştiinţifică reală. Ce facem cu fermele existente deja? Le mutăm după bunul plac al celor care îşi construiesc - de multe ori, ilegal - vilele prea aproape de ferme şi apoi strâmbă din nas că... LE PUTE viaţa de la ţară?

Cine pune, de fapt, beţe în roatele dezvoltării satului românesc? În Ordinul 119, cu tot cu modificările care mai mult încurcă decât ajută, sunt sintagme care duc la interpretări subiective şi abuzive cu privire la activităţile zootehnice. Pentru cei de la Ministerul Sănătăţii, distanţe minime înseamnă REGLEMENTĂRI MAXIME, iresponsabile, care au deja CONSECINŢE economice GRAVE. Pentru că, se pare, OMS 119, modificat prin Ordinul Ministerului Sănătăţii 994/2018 (dar nu în favoarea zootehniei, nicidecum!), suportă şi alte modificări, ori de câte ori patria o cere. Adică tot cei de la Sănătate! Aminteam, la începutul acestui an, de un referat de aprobare de modificări în OMS 119 pentru ceva situaţii care vizează cabinetele medicale umane. În ceea ce priveşte zootehnia, linişte de-ngropăciune!

Aşteptăm reacţia instituţiilor statului la scrisoarea deschisă. Aşteptăm măsuri şi decizii normale, adaptate realităţilor din teren. Este şi culmea ca un fermier să fie amendat, controlat, aruncat în procese interminabile pentru că un vecin supărat îi face reclamaţii peste tot pe unde apucă, în baza acestui ordin cel puţin aberant. Da, şi putem argumenta oricând şi cu date concrete toate afirmaţiile pe care le-am făcut referitor la OMS 119, din 2014 încoace. Avem şi exemple, din păcate.

Vrem să fim europeni, dar ignorăm legislaţia comunitară după bunul plac. Vrem ferme ca în restul Europei dar, ce să vezi, la noi NU SE POATE să ai grajdul lângă restaurantul pensiunii tale sau lângă casa în care locuieşti sau lângă casa vecinului care te felicită pentru că eşti un bun fermier şi produci mâncare bună inclusiv pentru familia lui.

Deci, stimaţi decidenţi, în care colţ uitat de Europă vreţi să înghesuiţi ţara asta?!

SURSA REVISTA FERMA

vineri, 7 august 2015

CERERE cu privire la crearea unui grup ştiinţific de lucru care sub semnătura d-lui Ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale - Daniel Constantin, să trimită o Notă de fundamentare în vederea modificării Ordinului Ministrului Sănătăţii ORDIN Nr. 119 din 4 februarie 2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei, Art. 11 -(1) cu privire la distanţele minime de protecţie sanitară între teritoriile protejate şi o serie de unităţi care produc disconfort şi riscuri asupra sănătăţii populaţiei şi art 15 cu privire la numărul maxim de animale în gospodăriile populaţiei

În urma unor comentarii tendenţioase cât şi datorită faptului că unii nu au inteles de fapt ce dorim prin modificarea OMS 119/2014 cu privire la distanţa dintre ferme şi casele de locuit publicam in integralitate memoriul tehnic care a stat la baza acestor solicitari
CERERE
cu privire la crearea unui grup ştiinţific de lucru care sub semnătura d-lui Ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale - Daniel Constantin, să trimită o Notă de fundamentare în vederea modificării Ordinului Ministrului Sănătăţii ORDIN Nr. 119 din 4 februarie 2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei, Art. 11 -(1) cu privire la distanţele minime de protecţie sanitară între teritoriile protejate şi o serie de unităţi care produc disconfort şi riscuri asupra sănătăţii populaţiei şi art 15 cu privire la numărul maxim de animale în gospodăriile populaţiei
Autori
Dr. ing. Leonard Constantin STAFIE

 Şef lucrări dr. ing. Daniel SIMEANU

Aplicarea tehnologiilor de creştere a animalelor în sistem tradiţional sau „free range”, indiferent de specie, necesită cheltuieli de producţie net superioare decât cele pentru sistemul industrial. În cadrul acestor tehnologii sunt necesare suprafeţe de teren mari destinate fiecărui animal, motiv pentru care aceste tehnologii sunt prietenoase cu mediu; volumul de noxe cât şi al dejecţiilor acumulate într-o astfel de fermă, sunt mult mai mici decât în cazul sistemelelor industriale. Având în vedere cele prezentate, dar şi multe alte aspecte ce diferenţiază cele două sisteme, considerăm oportună iniţiarea unui grup de analiză care să elaboreze un ghid de bune practici cu recomandări concrete (formule matematice) care să ţină cont de degajările de noxe şi dejecţiile ce se produc pe unitate de suprafaţă.
Pentru exemplificare prezentăm în cele ce urmează modalităţi de calcule aplicate în cazuri diferite (calcul preluat din literatura de specialitate, legislaţie europeană cât şi legislaţia unor ţări cum ar fi Austria, Belgia sau Germania).
În urma studierii literaturii ştiinţifice de specialitate şi a regulamentelor europene am constatat că pentru stabilirea distanţelor de amplasare a fermelor se aplică diverse formule de calcul ce ţin cont de degajările de noxe, suprafaţa ocupată de fermă, disiparea noxelor datorată curenţilor de aer, dar şi de tipul de tehnologie aplicată. Legislaţia germană reglementează amlasarea fermelor stabilind distanţe minime între acestea şi zonele rezidenţiale printr-un sistem de calcul logic şi uşor de aplicat ce se bazează pe numărul de UVM.
Utilizarea unor distanţe fixe, ce nu sunt stabilite în mod obiectiv duc la îngrădirea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor cu privire la dreptul de proprietate şi dreptul de a asigura un trai decent.
Pentru o normare corectă factorul principal care trebuie luat în calcul este tehnologia de creştere deoarece în funcţie de aceasta se stabileşte suprafaţa fermei şi cantitatea de noxe. Spre exemplificare - creşterea puilor de carne în sistem tradiţional şi creşterea puilor de carne în sistem intensiv.
Astfel conform termenului de „tradiţional – creştere în aer liber” poate fi utilizat doar dacă densitatea pe un m2 nu este mai mare de 12 păsări, fără ca greutatea vie să depăşească 25 kg/m2 (Regulamentul CE 1538/91). Totuşi, în cazul adăposturilor mobile a căror suprafaţă de pardoseală nu depăşeşte 150 m2 şi care rămân deschise pe timpul nopţii, densitatea poate creşte la 20 de păsări/m2, fără ca greutatea în viu să depăşească 40 kg greutate vie pe m2 (Regulamentul CE 1538/91). Suprafaţa utilizabilă totală a adăposturilor pentru păsări dintr-un singur punct de producţie nu trebuie să depăşească 1.600 m2 şi fiecare hală pentru pui nu poate avea o capacitate mai mare de 4.800 capete. De asemenea, adăpostul pentru pui trebuie prevăzut cu trape de ieşire cu o lungime combinată de cel puţin 4 m la 100 m2 suprafaţă de adăpost (Regulamentul CE 1538/91). În acelaşi timp, trebuie să se asigure acces continuu în timpul zilei în spaţii exterioare, cel puţin de la vârsta de 6 săptămâni (Regulamentul CE 1538/91). Este necesar ca spaţiile exterioare să aibă o suprafaţă acoperită în principal cu vegetaţie care să asigure cel puţin 2 m2 pe pui (Regulamentul CE 1538/91). Creşterea puilor de carne în sistem intensiv – densitatea în adăposturi este de 14-16 pui pe m2.
Dacă luăm o exploataţie tip de 5.000 capete în cazul creşterea puilor de carne în sistem tradiţional spaţiul necesar păsărilor este de aproximativ 500 m2 adăpost plus un padoc exterior de 10.000 m2 total suprafaţă fermă aproximativ 11.000 m2.
În cazul puilor de carne în sistem intensiv de 5.000 pui adăpostul necesar este de 400 m2 deci aproximativ total teren necesar 600 m2.
Calcule pentru 5.000 pui de carne în cele doua sisteme de creştere:
Degajarile de gaze nocive la o pasăre:
·         degajări de amoniac 45,7-53,3 cm3/kg, h, 480-560 cm2/m2, h;
·         degajări de hidrogen sulfurat 9,53-11,9 cm3/kg, h, 10-125 cm2/m2, h;
·         degajări de praf de cca 0,19-0,23 g/kg h.
Bilanţul de gaze nocive
·           Cele mai importante gaze nocive luate în calculul nostru sunt degajările de, amoniac (NH3) şi hidrogen sulfurat (H2S). Cantităţile totale se determină cu formula:
Yn = cg*N*gn
·          în care: Yn  reprezintă cantitatea totală de gaze nocive degajate într-o oră (NH3, H2S); N – numărul de animale; gn cantitatea de gaze nocive degajată de o pasăre într-o oră; cg  - coeficient care ia în calcul că în adăposturile de creştere şi exploatare a păsărilor mai există şi alte degajări de gaze nocive echivalent cu 1,0.
Noxele emise conform formulei Yn = cg*N*gn  pe mp rezultate în funcţie de sistemul de creştere raportat la suprafaţa fermei
1.      Creşterea puilor de carne în sistem tradiţional 311 cm2/m2
2.      Creşterea puilor de carne în sistem intensiv 5708,3 cm2/m2
Dejecţiile obţinute pe ciclul de producţie - 60 g/cap de pasare raportate la mp
1.      Creşterea puilor de carne în sistem tradiţional 27,2 g/m2
2.      Creşterea puilor de carne în sistem intensiv 500 g/m2
Conform art Art. 11 –(1) - Ferme şi crescătorii de păsări cu peste 5.000 de capete şi complexuri avicole industriale: trebuie amplasate la 1.000 m deci cele doua ferme cu sisteme de creştere diferite ar trebui amplasate la 1 km. Comparând datele obţinute noxe obţinute şi dejecţii rezultă clar că nu există comparaţie. Valorile cu noxele şi dejecţiile în sistemul intensiv sunt de 10 ori mai mari decăt în sistemul tradiţional – creştere în aer liber”.
Din punct de vedere economic fermele cu sistemul de creştere tradiţional – creştere în aer liber” au cheltuieli mult mai mari
-          Costul de producţie este mult mai mare
-          Investiţia iniţială datorită accesului în padoc şi necesitatea asigurării de 2 m2 pe cap de pasăre în padoc este mult mai mare.
Comparativ cu celelalte specii distanţele sunt calculate aleatoriu dacă luăm în considerare numai cantitatea de dejecţii produsă de fiecare specie, pe zi, pe fermă. Petru a putea face comparaţie vom utiliza Coeficienţii pentru conversia de animale în Unităţi Vită Mare.
            Vacă 500 Kg – 1 UVM
            Grăsun (porci) 70 kg – 0,14 UVM
            Păsări 1,6 kg – 0,0032 UVM
Raportat la ferma luată în discuţie mai sus de 5000 capete pui de carne calculăm dejecţiile pe numărul de capete raportate la UVM pe fiecare specie cât şi distanţele prevăzute în Ordinul 119 din 2014.
Astfel, pentru
ü  ferma de 5000 pui de carne rezultă 16 UVM;
ü  ferma de porci de 114 capete rezultă 16 UVM;
ü  iar pentru ferma de vaci de 16 UVM rezultă 16 capete vaci.
Cantităţile de dejecţiii rezultate pe zi în fermele luate în discuţie sunt:
ü  ferma de 5.000 pui rezultă 7,14 kg dejecţii;
ü  fermă de 114 porci rezultă 456 kg dejecţii;
ü  ferma de 16 vaci rezultă 824 kg dejecţii.
Distanţele precizate conform Ordinului 119 din 2014 raportate la 16 UVM:
ü  ferme şi crescătorii de taurine 6-20 capete distanţa 50 m;
ü  ferme de porci între 101 şi 501 capete distanţa minimă 500 m;
ü  ferme de păsări peste 5000 capete distanţa minimă 1000 m.
În aceste condiţii nu se poate afirma că distanţele fixe sunt concludente şi sigure şi nu dau loc la interpretări dacă nu ne raportăm la factorii poluatori, adică noxe şi dejecţii, deoarece putem amplasa o fermă de vaci de 16 capete la 50 de m de ultima casă, care se realizează pe o suprafaţă de maxim 500 de m2 (incluzând adăpost şi platformă betonată pentru dejecţii) iar cantitatea de dejecţii pe zi este de 824 kg, iar la o fermă de 5000 de pui în sistem tradiţional – creştere în aer liber”, cantitatea de dejecţii pe zi este de 7,14 kg, unde prin tehnologie ferma are suprafaţa de 11.000 m2 şi o trimitem la o distanţă de 1000 m. Iar la cantităţile de dejecţii şi noxe raportate la m2 de fermă, în funcţie de specie şi tehnologie de creştere, nu există comparaţie. La pasăre rezultă 0,00065 kg dejecţii/zi/m2 de fermă iar la taurine rezutlă 1,64 kg dejecţii/zi/m2 fermă. Astfel, am demonstrat prin calcul, în funcţie de specie şi tehnologie, că aceste distanţe nu sunt conforme cu realitatea. Ajungând să amplasăm un obiectiv economic mare poluator chiar lângă teritoriile protejate iar un obiectiv economic care practică tehnologii prietenoase cu mediu la peste un km neavând nici o justificare ştiinţifică şi tehnică.
În studiul Development and validating procedure of a formula to calculate a minimum separation distance from piggeries and poultry facilities to sensitive receptors - A specific formula to calculate separation distance from piggeries and poultry facilities to sensitive receptor is - Jacques Nicolas, Julien Delva, Pierre Cobut, Anne-Claude Romain University of Liège, Department "Environmental Sciences and Management," Research Group "Environmental monitoring," Avenue de Longwy 185, B6700 Arlon, Belgium developed for Walloon Region, in Belgium.- Published in: Atmospheric Environment (2008), vol. 42, iss.30, pp. 7087-7095 Status: Postprint (Author’s version), autorii au studiat condiţiile de mediu a 43 de ferme existente, 21 de porci şi 22 de păsări cu capacităţi de producţie la porci între 200 şi 4000 capete şi la păsări, capacităţi de 840 şi 86000 capete, pentru a stabili o formulă de calcul pentru calcularea distanţei dintre ferme şi zonele de locuit. Studiul a fost realizat la cererea guvernul belgian pentru testarea diverselor orientări referitoare la calcularea distanţei minime şi de a recomanda o distanţă între fermele de animale (mai ales de porc şi de pasăre) şi locuinţe, pentru a asigura un nivel de acceptabilitate a mirosului generat. Opt formule aplicate în diferite ţări au fost examinate şi comparate şi a fost realizat un studiu de senzitivitate a diferitilor parametri. Formula obţinută reflectă Ghidurile legislative de mediu din Germania (TA – Luft and VDI), din Olanda, din Elveţia, Quebec- Canada, din Austria cât şi de legislaţia din Belgia.
În urma cercetărilor la faţa locului la fermele incluse în eşantionul de studiu, cât şi legislaţia aplicată în mai multe ţări, cercetătorii belgieni au elaborat următoarea formulă de calcul a distanţei minime dintre ferme şi zonele de locuit:
D=αfDfR(NfAfT)n

Această formulă ia în calcul noxele emise, specia, tehnologia de creştere şi dispersia noxelor în funcţie de amplasament. Utilizarea formulei pentru calcularea distanţei dintre fermă şi zona de locuit din studiul prezentat mai sus:
D=αfDfR(NfAfT)n
unde
D este distanţa dintre fermă şi zonele de locuit
α este un "factor de amplasare"variază de la 0 la 10 în funcţie de amplasamentul faţă de direcţia predominantă a vântului şi amplasare zonelor de locuit , valoarea constantă -  5
FD este factorul de dispersie a noxelor,  0,8 – 1,2
fR este factorul de categorie a terenurilor, 0,8 pentru zonă agricolă, 1 pentru zonă zonă de locuinţe la sat, 1,5 zonă de locuinţă urbană
N este numărul de animale,
fA este factorul specie, valoarea pentru porci între 0,2 şi 1,8 iar pentru păsări între 0,025 şi 0,05 în funcţie categoria de producţie de exemplu 0,025 pentru puiul de carne şi 0,033 pentru găina ouătoare
fT este factorul tehnic care se calculează conform formulei fT = fV fLSE fF
unde fV factorul ventilaţie între 0,3-1,4. fLSE  este factorul dejecţii formula fiind fLSE= fL fS fE,unde fL  tipul de dejecţii valori între 0,6 şi 1,6, fSdepozitarea dejecţiilor  valori 0,7-2 şi fE tratamentul dejecţiilor cu valori 0,7 -1,4 şi fF factorul de furajare cu valoare între 1-1,15
n este un exponent.  Valoarea constantă 0,5
Aplicând formula prezentată mai sus în funcţie de sistemul de creştere obţinem următoarele valori:
1.      Creşterea puilor de carne în sistem tradiţional capacitate 5000 capete - distanţa până la ultima casă D=5*0,8*1*(5000*0,025*((0,6*0,7*0,7)*1))0,5= 4*(125*0,294)0,5= 4*6,06 = 24,24 m
2.      Creşterea puilor de carne în sistem intensiv capacitate 5000 capete - distanţa până la ultima casă D=5*0,8*1*(5000*0,025*((1,6*2*1,4)*1,15))0,5= 4*(125*4,48)0,5= 4*23,66 = 94,65 m
Aplicând formula prezentată (utilizată în Belgia), obţinem următoarele valori obţinute pentru pui de carne în sistem tradiţional 24,24 m şi pentru pui crescuţi în sistem intensiv 94,65 m valori care nu coincid sub nici o formă cu distanţa precizată de Ordinul 119 din 2014 şi anume de minim 1000 m.
În legislaţia Germană - TA Luft, se precizează că fermele trebuie să fie construite la distanţa minimă care rezultă din figura 1 de cea mai apropiată zonă rezidenţială, existente sau planificate, luând în considerare greutatea animalelor în conformitate cu tabelul 10 (echivalentul tabelului de conversie UVM în România). Distanţa minimă poate fi mai mică în cazul în care emisiile de substante mirositoare sunt reduse prin intermediul unor măsuri primare, sau gazele reziduale mirositoare sunt tratate printr-un  sistem de purificare. Atunci este posibil reducerea distanţei minime odată de reducerea emisiilor de substante mirositoare  care se determină folosind o metodă adecvată de calcul a dispersiei mirosului, care va fi dovedită autorităţii competente. Cât şi distanţa minimă pentru fermele de creştere sau reproducţie, altele decât speciile prezentate în tabelul 10, sau atunci când sunt ţinute în condiţii diferite atunci vor fi definite în mod individual.

Calculând distanţele mimime până la zonele rezidenţiale conform Ta –Luft rezultă următoarele:
1.      Ferme de taurine – 37 LU echivalent 37 capete bovine  - distanţa 175 m;
2.      Ferme de porci  - 50 LU echivalent 333 capete porcine - distanţa minimă 175 m;
3.      Ferma de păsări – 37 LU echivalent 10882 capete găini ouătoare– distanţa minimă 175 m.
4.      Fermă de păsări – 37 LU echivalent 15416 capete pui de carne la vârsta de 49 zile – distanţa minimă 175 m
Calculând distanţa minimă conform Ordinului 119 din 2014 raportat la capacităţile calculate după legislaţia germană rezultă:
1.      Ferme de taurine – 37 LU echivalent 37 capete bovine  - distanţa 50 m;
2.      Ferme de porci  - 50 LU echivalent 333 capete porcine- distanţa minimă 500 m;
3.      Ferma de păsări – 37 LU echivalent 10882 capete găini ouătoare – distanţa minimă 1000 m.
4.      Fermă de păsări – 37 LU echivalent 15416 capete pui de carne la vârsta de 49 zile – distanţa minimă 1000 m
Tabel comparativ distanta minima intre ferme si ultima
casa legislatie romaneasca si germana
tipul fermei
capacitate  maxima  - capete
capacitate transformare in LU
distante in legislatia romaneasca (m)
distante in legislatia Germana (m)
Ferme taurine
50
50
50
175
200
200
100
275
500
500
200
375
mai mare de 500
700
500
425
Ferme de pasari
gaini ouatoare
100
0,34
50
0
pui de carne
100
0,24
50
0
gaini ouatoare
5000
17
500
0
pui de carne
5000
12
500
0
gaini ouatoare
mai mare de 5000 - spre exemplu 10882 capete
37
1000
175
pui de carne
mai mare de 5000 - spre exemplu 15416 capete
37
1000
175
Ca o concluzie, analizând legislaţia germană din domeniu, pentru fermele mai mici de 50 LU pentru porci (echivalentul unei ferme de 333 capete porcine) şi 37 LU pentru celelalte specii (spre exemplificare 15416 pui de carne sau 37 capete bovine) nu este reglementată nici o distanţă minimă între fermele respective şi zonele de locuit.
Pentru a evidenţia mai bine discrepanţele dintre legislaţia românească şi cea germană am realizat un tabel comparativ, cât şi un grafic comparativ între prevederile celor două legislaţii cu privire la distanţa minimă dintre ferme şi zonele de locuit, între două specii şi capacităţi diferite conform legislaţiei româneşti utilizănt conversia LU.
După cum rezultă din datele analizate în tabelul de mai sus, Ordinul 119 din 2014 al Ministrului Sănătăţii art 11 alin 1 unde se prevăd distanţe fixe între fermele zootehnice şi zonele de locuit, pe categorii şi specii nu respectă un minim ştiinţific de corelare între specii, noxe, dejecţii care ar treebui să stea la baza calculării acestor distanţe

Grafic comparativ distanţe aplicate în
Germania şi România conform legislaţiei în vigoare

Legislaţia românească în speţă Ordinul 119 din 2014 al Ministerului Sănătăţii contravine practicii curente din ţările dezvoltate din Comunitatea Europeană.
Precizarea unei distanţe de amplasare a unui obiectiv zootehnic contravine oricărui principiu de mediu sau sănătate publică aplicat în Comunitatea Europeană spre exemplificare DIRECTIVA (UE) Nr. 75 din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea şi controlul integrat al poluării) la  Articolul 10 Domeniul de aplicare - Prezentul capitol este aplicabil activităţilor enumerate în anexa I şi care ating, după caz, pragurile de capacitate stabilite în anexa respectivă.
Anexa I
Categoriile de activităţi menţionate la articolul 10
6.6. Creşterea intensivă a păsărilor de curte şi a porcilor, cu capacităţi de peste:
(a) 40000 de locuri pentru păsări de curte;
(b) 2000 de locuri pentru porci de producţie (peste 30 kg); sau
(c) 750 de locuri pentru scroafe.
Anex VI partea a 7 si nu numai, sunt trecute formule de calcul cu privire la calculul concentraţiei de emisie la procentajul standard al concentraţiei de oxigen.
Din ce se observă în zootehnie, se aplică la peste 40.000 capete păsări sau 2000 locuri porci de producţie sau 750 locuri pentru scroafe. În Directiva Europeană nu se precizează la ce distanţă se amplasează unităţile menţionate mai sus faţă de teritoriile protejate ( zone de locuit) ci se calculează nivelul de noxe emise. Distanţa faţă de teritoriile protejate se calculează în funcţie de disiparea noxelor în atmoseferă pâna la limita admisă de 0,2-0,5 mg pe cm2.
Pentru a completa tabloul trebuie să menţionăm şi alt aricol din acest ordin şi anume art 15 unde precizează „în gospodăriile unde nu sunt asigurate racordurile de apă curentă şi canalizare printr-un sistem centralizat de distribuţie, adăposturile pentru creşterea animalelor în curţile pesroanelor particulare, de cel mult 6 capete în total (ovine, caprine, porcine, bovine, cabaline) şi cel mult 50 păsări se amplasează la cel puţin 10 m de cea mai apropiată locuinţă învecinată şi se exploatează astfel încât să nu producă poluarea mediului şi risc pentru sănătatea vecinilor, cu obligaţia respectării condiţiilor de biosecuritate.” Cu alte cuvinte în intravilan la ţară nu ai voie să ţii mai mult de 6 capete de animale cumulat şi mai mult de 50 de găini, şi colac peste pupăză şi condiţii de biosecuritate.


Bibliografie
1.      The following English text of the First General Administrative Regulation Pertaining the Federal Immission Control Act (Technical Instructions on Air Quality Control – TA Luft) is a legally non-binding version. Legally binding is only the German version published in the Joint Ministerial Gazette [Gemeinsames, Ministerialblatt] from 30 July 2002 (GMBl. p. 511). –
2.      Certificare TUV Austria
3.      Development and validating procedure of a formula to calculate a minimum separation distance from piggeries and poultry facilities to sensitive receptors  - A specific formula to calculate separation distance from piggeries and poultry facilities to sensitive receptor is - Jacques Nicolas, Julien Delva, Pierre Cobut, Anne-Claude Romain University of Liège, Department "Environmental Sciences and Management," Research Group "Environmental monitoring," Avenue de Longwy 185, B6700 Arlon, Belgium developed for Walloon Region, in Belgium.- Published in: Atmospheric Environment (2008), vol. 42, iss.30, pp. 7087-7095 Status: Postprint (Author’s version)
4.      A new empirical model to calculate separation distances between livestock - buildings and residential areas applied to the Austrian guideline - to avoid odour nuisance –Günther Schauberger a,b,*, Martin Piringer a,c, Olga Jovanovic b, Erwin Petz ca Working Group “Impact from Livestock Buildings” of the Federal Ministry of Agriculture, Forestry, Environment and Water Management, Austria bWG Environmental Health, Department of Biomedical Sciences, University of Veterinary Medicine Vienna, Veterinärplatz 1, A 1210 Vienna, Austria c Central Institute of Meteorology and Geodynamics, Hohe Warte 38, A 1190 Vienna, Austria
5.      „Sisteme pentru depozitarea dejecţiilor. Standarde de fermă” - Henrik Frederiksen, Daniel Dănuţ, Mihai Maşinistru, Adrian Greculescu
6.      „Sisteme de adăpost pentru păsări –. Standarde de fermă” - Niels Finn Johansen, Karen Marghrete Balle, Leonard Constantin   Stafie, Adrian Cristinel Greculescu, Mihai Călin Maşinistru
Manualele (standardele de fermă) au avizul oficial al următoarelor instituţii publice:
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
Ministerul Mediului şi Pădurilor
Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor
Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă
Grupurile de lucru din cadrul instituţiilor au fost alcătuite din: Dr. Anca Kramer, Dr. Dan Daraban, Ing. Daniela Catană, Ing. Elena Gavriluţă, Ing. Radu Galiş şi Ing. Vladimir Stoianovici. Coordonarea acestora a fost realizată de către doamna Rodica Matei
7.      DIRECTIVA (UE) Nr. 75 din 24 noiembrie 2010
8.      Ordinul Ministrului Sănătăţii 119 din 2014
9.      Amplasarea fermelor avicole - distanţele minime impuse sunt nejustificate tehnic - Revista Ferma, Timişoara nr 3 martie 2012, ISSN:1454-7732. – Leonard Constantin Stafie

10.  Distanţele minimecreează probleme....maxime!, Revista Ferma, Timişoara nr 10 octombrie 2014, ISSN:1454-7732 Leonard Constantin Stafie mai multe pe REVISTA FERMA


Comunicat de presa

In memoriam Ion Budeanu, fondatorul Grupului de Firme Coseli Grupul de Asociații pentru Neam și Țară anunță cu profundă durere și regret ...