marți, 23 decembrie 2008
marți, 16 decembrie 2008
Norme europene pentru cresterea si exploatarea puilor de carne
Până la 30 iunie 2012, pe baza datelor ce vor fi disponibile, a rapoartelor din
Directiva publicată Directiva 2007/43/CE, prin care sunt stabilite normele minime de protecţie şi bunăstare a puilor destinaţi producţiei de carne (Oficial Journal L 182, 12/07/2007, p. 0019-0028) este obligatorie pentru exploataţiile de creştere intensivă, cu peste 500 de pui destinaţi producţiei de carne (nu şi puilor pentru reproducţie).
Directiva publicată Directiva 2007/43/CE, prin care sunt stabilite normele minime de protecţie şi bunăstare a puilor destinaţi producţiei de carne (Oficial Journal L 182, 12/07/2007, p. 0019-0028) este obligatorie pentru exploataţiile de creştere intensivă, cu peste 500 de pui destinaţi producţiei de carne (nu şi puilor pentru reproducţie).
joi, 11 decembrie 2008
Standardele minime pentru exploatarea găinilor ouătoare
Standardele minime de întreţinere şi exploatare a găinilor ouătoare sunt reglementate de Norma din 28/11/2001 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 113 din 12/02/2002 cât şi de DIRECTIVA CONSILIULUI 1999/74/CE din 19 iulie 1999 de stabilire a standardelor minime pentru protecţia găinilor ouătoare. Prevederile acestor norme nu se aplică exploataţiilor cu mai puţin de 350 de găini ouătoare, exploataţiilor de creştere a tineretului de înlocuire pentru găinile ouătoare.
Pentru administrarea hranei pot fi folosite hranitori liniare sau circulare dar acestea să asigure front de furajare de cel puţin 10 cm/pasăre (hrănitori liniare) sau 4 cm/pasăre (hrănitori circulare). În cazul adăpării se vor utiliza instalaţii cu apă continuă cu adăpători liniare (front de adăpare minim 2,5 cm/pasăre), adăpători circulare (front de adăpare minim 1cm/pasăre) iar în cazul utilizării adăpătorilor tip cupă sau pipe, se va asigura o cupă sau pipă pentru maximum 10 găini.
Pentru ouat se utilizează un cuibar pentru maxim 7 găini iar în cazul cuiburilor de grup să existe cel puţin un m2 pentru maxim 120 găini. Stinghiile de odihnă vor fi fără margini ascuţite şi care alocă cel puţin 15cm/pasăre. Acestea nu vor fi amplasate deasupra aşternutului, distanţa dintre stinghii de minim 30 cm, distanţa dintre perete şi stinghie de 20 cm iar zona de aşternut să fie de minim 25 cm2/pasăre.
În cazul utilizării sistemului de exploatare pe mai multe nivele nu sunt permise mai mult de 4 nivele şi spaţiul dintre nivele să fie de cel puţin 45 cm. Sistemele de furajare şi adăpare trebuie să asigure accesul egal la toate găinile, iar nivelurile să fie aranjate încât să prevină căderea dejecţiilor pe nivelul inferior.
Pentru sistemul de exploatare a găinilor ouătoare cu acces liber în padoc crescătorul trebuie să aibă în vedere următoare:
• Accesul păsărilor în padoc se efectuează prin trape de dimensiunea 35 cm înălţime şi 40 cm lăţime dispuse pe toată lungimea adăpostului iar ca regulă generală trebuie să existe pentru 1000 de găini o deschidere de cel puţin 2 m;
• Densitatea păsărilor nu trebuie să depăşească 9 găini ouătoare/m2 pe zonă utilizabilă.
Obligaţiile crescătorilor:
• Efectivele de păsări vor fi vizitate în mod obligatooriu cel puţin o dată pe zi;
• Se vor evita zgomotele bruşte iar nivelul zgomotelor trebuie diminuat la minimum posibil, instalaţiile de furajare, de climatizare şi alte tipuri de instalaţii vor fi utilizate în aşa fel încât să producă cât mai puţin zgomot;
• Lumina va fi asigurată uniform şi la un nivel la care păsările se pot vedea iar în cazul utilizării luminii naturale, fantele de admisie a luminii trebuie să fie amplasate în aşa fel încât să asigure o uniformitate a distribuirii luminii;
• Toate utilajele şi părţi ale adăposturilor care intră în contact cu păsările trebuie curăţate şi decontaminate eficace.
Pentru administrarea hranei pot fi folosite hranitori liniare sau circulare dar acestea să asigure front de furajare de cel puţin 10 cm/pasăre (hrănitori liniare) sau 4 cm/pasăre (hrănitori circulare). În cazul adăpării se vor utiliza instalaţii cu apă continuă cu adăpători liniare (front de adăpare minim 2,5 cm/pasăre), adăpători circulare (front de adăpare minim 1cm/pasăre) iar în cazul utilizării adăpătorilor tip cupă sau pipe, se va asigura o cupă sau pipă pentru maximum 10 găini.
Pentru ouat se utilizează un cuibar pentru maxim 7 găini iar în cazul cuiburilor de grup să existe cel puţin un m2 pentru maxim 120 găini. Stinghiile de odihnă vor fi fără margini ascuţite şi care alocă cel puţin 15cm/pasăre. Acestea nu vor fi amplasate deasupra aşternutului, distanţa dintre stinghii de minim 30 cm, distanţa dintre perete şi stinghie de 20 cm iar zona de aşternut să fie de minim 25 cm2/pasăre.
În cazul utilizării sistemului de exploatare pe mai multe nivele nu sunt permise mai mult de 4 nivele şi spaţiul dintre nivele să fie de cel puţin 45 cm. Sistemele de furajare şi adăpare trebuie să asigure accesul egal la toate găinile, iar nivelurile să fie aranjate încât să prevină căderea dejecţiilor pe nivelul inferior.
Pentru sistemul de exploatare a găinilor ouătoare cu acces liber în padoc crescătorul trebuie să aibă în vedere următoare:
• Accesul păsărilor în padoc se efectuează prin trape de dimensiunea 35 cm înălţime şi 40 cm lăţime dispuse pe toată lungimea adăpostului iar ca regulă generală trebuie să existe pentru 1000 de găini o deschidere de cel puţin 2 m;
• Densitatea păsărilor nu trebuie să depăşească 9 găini ouătoare/m2 pe zonă utilizabilă.
Obligaţiile crescătorilor:
• Efectivele de păsări vor fi vizitate în mod obligatooriu cel puţin o dată pe zi;
• Se vor evita zgomotele bruşte iar nivelul zgomotelor trebuie diminuat la minimum posibil, instalaţiile de furajare, de climatizare şi alte tipuri de instalaţii vor fi utilizate în aşa fel încât să producă cât mai puţin zgomot;
• Lumina va fi asigurată uniform şi la un nivel la care păsările se pot vedea iar în cazul utilizării luminii naturale, fantele de admisie a luminii trebuie să fie amplasate în aşa fel încât să asigure o uniformitate a distribuirii luminii;
• Toate utilajele şi părţi ale adăposturilor care intră în contact cu păsările trebuie curăţate şi decontaminate eficace.
miercuri, 10 decembrie 2008
miercuri, 3 decembrie 2008
proiect pentru 72.000 pui de carne
În cadrul proiectului Înfiintarea de exploatatie de crestere si exploatare a puilor
de carne cu o capacitate de 72.000 capete/serie, tehnologia adoptata pentru cresterea
si exploatarea puilor de carne este de tip intensiv- industrial crestere la sol pe asternut permanent. Densitatea este de 16 pui /m2, cu 18.000 capete într-o hala de productie, pentru obtinerea de 72.000 capete se vor construi patru hale de productie cu o distanta între ele de 12 m, conform normativelor în vigoare si expunerea suprafetei celei mai mici la vântul predominant.
Un ciclu de productie dureaza 9 saptamâni din care sase saptamâni pentru
cresterea si exploatarea puilor si trei saptamâni perioada de curatenie, decontaminare si vid sanitar-veterinar pe principiul totul plin-totul gol.
Din punct de vedere al dezvoltarii si vârstei, cresterea si exploatarea puilor de
carne se împart în trei mari etape, si anume:
1. Perioada de demaraj, 1-21 zile;
2. Perioada de crestere 21-35 zile;
3. Perioada de finisare 35-42 zile.
În adaposturile de crestere si exploatare a puilor de carne, complet mecanizate si
automatizate întâlnim urmatorele utilaje zootehnice:
Utilaje pentru încalzire;
Utilaje pentru ventilatie si racire aer;
Utilaje pentru furajare;
Utilaje pentru adapare;
Utilaje de iluminat;
Sectiunea computerizata&electronica
Alte utilaje.
Utilaje pentru încalzire
Pentru asigurarea confortului termic în cadrul adaposturilor vom utiliza
urmatoarea formula: Ps = (Vaer×40)/1000. Unde Ps – reprezinta puterea sursei; Vaer –
volumul adapostului; 40 – puterea specifica pe unitatea de volum; se împarte la 1000
pentru ca rezultatul sa fie exprimat în kw/h.
69,7 kW
59.976,00 kcal/h
Dimensiunile incaperii 3060 m³.
Temperatura interioara dorita 35 °C
Temperatura exterioara 7 °C,
Coeficient de dispersie termica k = 0.7.
Utilaje pentru ventilatie
Compozitia aerului, noxe
Din punct de vedere al compozitiei aerului în adaposturile de pasari, acesta
trebuie sa se încadreze în parametri deosebit de stricti pentru prevenirea aparitiei
bolilor.
Noxele din adapost, sunt emanatiile care provin de la degradarea dejectiilor si în
urma proceselor fiziologice ale pasarilor. Gazele nocive trebuie pastrate în anumite
limite (limite prevazute de tehnologiile de crestere pentru fiecare categorie de vârsta si
de productie) deoarece au o actiune defavorabila asupra starii de sanatate a efectivelor
de pasari.
Ca si valori generale care trebuie respectate mentionam :
O2 trebuie sa fie de 16% ;
CO2 valoarea trebuie sa fie mentinut sub 0,35%;
Amoniac < 15 ppm;
Monoxid de carbon < 40 ppm;
Hidrogen sulfurat < 5 ppm.
Concentratia de gaze nocive si implicit de continutul de O2 din aerul din adapost
depinde de rata ventilatie. În momentul în care se efectueaza o buna ventilatie
continutul de O2 trebuie sa fie de 16%.
Curenti de aer
Curentii de aer au un rol deosebit de important în mentinerea echilibrului termic
al pasarilor. Acestia au rolul de conditionare a limitelor de variatie a temperaturilor
critice pentru organismul pasarilor, marind sau micsorând zona de neutralitate. Astfel
curentii mari de aer ajuta la pierderea caldurii din organismul pasarilor, micsorând
capacitatea de termoizolatie a tegumentelor si învelisului plumifer. În conditiile în care,
în adapost exista o temperatura mare si umeda, curentii de aer cu viteze mai mari este
recomandata, deoarece pasarile elimina mult mai usor surplusul de caldura. Actiunea
curentilor de aer asupra efectivelor din halele de productie este strâns corelata cu
temperatura si umiditatea din adaposturi. În general, sunt admise ca valori optime al
acestui factor de microclimat,
urmatoarele valori:
a. pe timp de vara
0,3-1,5 m/s;
b. pe timp de iarna
0,1-0,3 m/s.
Pentru modelele de exploatatie prezentate de noi, vom folosi sistemul de
ventilatie mixt, admisie libera si evacuare fortata si din punct de vedere al dispunerii
gurelor de admisie-evacuare acesta este de tip tunel.
pentru mai multe detalii nu ezitati sa ma contactati
de carne cu o capacitate de 72.000 capete/serie, tehnologia adoptata pentru cresterea
si exploatarea puilor de carne este de tip intensiv- industrial crestere la sol pe asternut permanent. Densitatea este de 16 pui /m2, cu 18.000 capete într-o hala de productie, pentru obtinerea de 72.000 capete se vor construi patru hale de productie cu o distanta între ele de 12 m, conform normativelor în vigoare si expunerea suprafetei celei mai mici la vântul predominant.
Un ciclu de productie dureaza 9 saptamâni din care sase saptamâni pentru
cresterea si exploatarea puilor si trei saptamâni perioada de curatenie, decontaminare si vid sanitar-veterinar pe principiul totul plin-totul gol.
Din punct de vedere al dezvoltarii si vârstei, cresterea si exploatarea puilor de
carne se împart în trei mari etape, si anume:
1. Perioada de demaraj, 1-21 zile;
2. Perioada de crestere 21-35 zile;
3. Perioada de finisare 35-42 zile.
În adaposturile de crestere si exploatare a puilor de carne, complet mecanizate si
automatizate întâlnim urmatorele utilaje zootehnice:
Utilaje pentru încalzire;
Utilaje pentru ventilatie si racire aer;
Utilaje pentru furajare;
Utilaje pentru adapare;
Utilaje de iluminat;
Sectiunea computerizata&electronica
Alte utilaje.
Utilaje pentru încalzire
Pentru asigurarea confortului termic în cadrul adaposturilor vom utiliza
urmatoarea formula: Ps = (Vaer×40)/1000. Unde Ps – reprezinta puterea sursei; Vaer –
volumul adapostului; 40 – puterea specifica pe unitatea de volum; se împarte la 1000
pentru ca rezultatul sa fie exprimat în kw/h.
69,7 kW
59.976,00 kcal/h
Dimensiunile incaperii 3060 m³.
Temperatura interioara dorita 35 °C
Temperatura exterioara 7 °C,
Coeficient de dispersie termica k = 0.7.
Utilaje pentru ventilatie
Compozitia aerului, noxe
Din punct de vedere al compozitiei aerului în adaposturile de pasari, acesta
trebuie sa se încadreze în parametri deosebit de stricti pentru prevenirea aparitiei
bolilor.
Noxele din adapost, sunt emanatiile care provin de la degradarea dejectiilor si în
urma proceselor fiziologice ale pasarilor. Gazele nocive trebuie pastrate în anumite
limite (limite prevazute de tehnologiile de crestere pentru fiecare categorie de vârsta si
de productie) deoarece au o actiune defavorabila asupra starii de sanatate a efectivelor
de pasari.
Ca si valori generale care trebuie respectate mentionam :
O2 trebuie sa fie de 16% ;
CO2 valoarea trebuie sa fie mentinut sub 0,35%;
Amoniac < 15 ppm;
Monoxid de carbon < 40 ppm;
Hidrogen sulfurat < 5 ppm.
Concentratia de gaze nocive si implicit de continutul de O2 din aerul din adapost
depinde de rata ventilatie. În momentul în care se efectueaza o buna ventilatie
continutul de O2 trebuie sa fie de 16%.
Curenti de aer
Curentii de aer au un rol deosebit de important în mentinerea echilibrului termic
al pasarilor. Acestia au rolul de conditionare a limitelor de variatie a temperaturilor
critice pentru organismul pasarilor, marind sau micsorând zona de neutralitate. Astfel
curentii mari de aer ajuta la pierderea caldurii din organismul pasarilor, micsorând
capacitatea de termoizolatie a tegumentelor si învelisului plumifer. În conditiile în care,
în adapost exista o temperatura mare si umeda, curentii de aer cu viteze mai mari este
recomandata, deoarece pasarile elimina mult mai usor surplusul de caldura. Actiunea
curentilor de aer asupra efectivelor din halele de productie este strâns corelata cu
temperatura si umiditatea din adaposturi. În general, sunt admise ca valori optime al
acestui factor de microclimat,
urmatoarele valori:
a. pe timp de vara
0,3-1,5 m/s;
b. pe timp de iarna
0,1-0,3 m/s.
Pentru modelele de exploatatie prezentate de noi, vom folosi sistemul de
ventilatie mixt, admisie libera si evacuare fortata si din punct de vedere al dispunerii
gurelor de admisie-evacuare acesta este de tip tunel.
pentru mai multe detalii nu ezitati sa ma contactati
miercuri, 5 noiembrie 2008
Scientific Activity
Books published
1. Guide mechanization and automation of shelters for poultry - publishing Waldpress, Timisoara in 2006.
2. Guide for the farming outoare - publishing Waldpress, Timisoara 2005.
3. Guide growth of meat chickens - publishing Waldpress, Timisoara in 2005.
Articles / specialty papers
1. Energy industry in shelters birds I - The Farm, Timisoara no. 9 September 2008.
2. Flow technology in the poultry slaughterhouse - The Farm, Timisoara no. 8 August 2008.
3. Provisions regarding the delivery of birds at the slaughterhouse - The Farm, Timisoara no. 7, July 2008.
4. Chicken meat or laying hens? (II) - The Farm, Timisoara no. 6 June 2008.
5. Chicken meat or laying hens? (I) - The Farm, Timisoara no. 5 May 2008.
6. Light in poultry farms - The Farm, Timisoara no. 4, April 2008.
7. Feeding and watering laying hens - The Farm, Timisoara no. 4 April 2008.
8. Avis Expo 2008 - Gazette villages, Iasi No. 37 1-29 April 2008.
9. Acquiring offspring - Gazette villages, Iasi No. 37 1-29 April 2008.
10. Diseases technology-Gazette villages, Iasi No. 37 1-29 April 2008.
11. Alternatives to peasant households - Journal of Animal Husbandry no. March 1 ,2008.
12. Technological project for laying hens 3000 (II) - The Farm, Timisoara no. 3 March 2008.
13. Avis Expo 2008 - The Farm, Timisoara no. 3, March 2008.
14. Technological project for 3000 laying hens (I) - The Farm, Timisoara no. 2, Feb. 2008.
15. Mechanization and automation of feeding and adăpării - Gazette villages, Iasi No. 35 Feb 1-29 ,2008.
16. Temperature and humidity in poultry - Gazette villages, Iasi No. 35 Feb 1-29, 2008.
17. Microclimate in the shelters of laying hens - Gazette villages, Iasi No. 35 Feb 1-29, 2008.
18. . Why not hens eggs in winter (republished) - The Farm, Timisoara No. 1, January 2008.
19. Hibirizilor characteristics of meat (republished) - The Farm, Timisoara no. 1 January 2008.
20. Shelters for poultry - Gazette villages, Iasi No. 34, 1-31 January 2008.
21. Alternative shelters - Gazette villages, Iasi No. 34, 1-31 January 2008.
22. Construction standards for shelters - The Farm, Timisoara no. 11 December 2007.
23. Technological project for 3000 chicken meat - Gazette villages, Iasi No. 33, 1-31 December 2007.
24. Microclimate in the shelters of laying hens - The Farm, Timisoara no. 10 Nov 2008.
25. Minimum standards for laying hens operation - Revista Farm, Timisoara no. 10 Nov 2007
26. Feeding of meat chickens - Gazette villages, Iasi No. 32, November 1-31, 2007.
27. Mechanization and automation of climate factors - Gazette villages, Iasi No. 32, November 1-31, 2007.
28. Challenges of food - Gazette villages, Iasi No. 32, 1-31 November 2007.
29. Minimum standards for the operation of laying hens - Gazette villages, Iasi No. 32, 1-31 November 2007
30. Achieving the installation of lighting and power in shelters for poultry - Gazette villages, Iasi No. 31, 1-31 October 2007.
31. Sizing shelters birds and arrangement of machinery technology (II) - Gazeta villages, No Iasi. 30, 1-31 October 2007.
32. Sizing shelters birds and arrangement of machinery technology - Gazeta villages, Iasi No. 30, 1-31 September 2007.
33. Viral disease in poultry - Gazette villages, Iasi No. 30, 1-31 September 2007.
34. Feed used in poultry feed - Gazette villages, Iasi No. 30, 1-31 September 2007.
35. Animal welfare - Gazette villages, Iasi No. 28, 1-31 August 2007.
36. ystems and technologies to increase the broiler chickens hen-Gazette villages, Iasi No. 29, 1- August 2007.
37. Increasing meat chickens during the 36-42 finish day (II) - The Farm, Timisoara 7, August 2007.
1. Guide mechanization and automation of shelters for poultry - publishing Waldpress, Timisoara in 2006.
2. Guide for the farming outoare - publishing Waldpress, Timisoara 2005.
3. Guide growth of meat chickens - publishing Waldpress, Timisoara in 2005.
Articles / specialty papers
1. Energy industry in shelters birds I - The Farm, Timisoara no. 9 September 2008.
2. Flow technology in the poultry slaughterhouse - The Farm, Timisoara no. 8 August 2008.
3. Provisions regarding the delivery of birds at the slaughterhouse - The Farm, Timisoara no. 7, July 2008.
4. Chicken meat or laying hens? (II) - The Farm, Timisoara no. 6 June 2008.
5. Chicken meat or laying hens? (I) - The Farm, Timisoara no. 5 May 2008.
6. Light in poultry farms - The Farm, Timisoara no. 4, April 2008.
7. Feeding and watering laying hens - The Farm, Timisoara no. 4 April 2008.
8. Avis Expo 2008 - Gazette villages, Iasi No. 37 1-29 April 2008.
9. Acquiring offspring - Gazette villages, Iasi No. 37 1-29 April 2008.
10. Diseases technology-Gazette villages, Iasi No. 37 1-29 April 2008.
11. Alternatives to peasant households - Journal of Animal Husbandry no. March 1 ,2008.
12. Technological project for laying hens 3000 (II) - The Farm, Timisoara no. 3 March 2008.
13. Avis Expo 2008 - The Farm, Timisoara no. 3, March 2008.
14. Technological project for 3000 laying hens (I) - The Farm, Timisoara no. 2, Feb. 2008.
15. Mechanization and automation of feeding and adăpării - Gazette villages, Iasi No. 35 Feb 1-29 ,2008.
16. Temperature and humidity in poultry - Gazette villages, Iasi No. 35 Feb 1-29, 2008.
17. Microclimate in the shelters of laying hens - Gazette villages, Iasi No. 35 Feb 1-29, 2008.
18. . Why not hens eggs in winter (republished) - The Farm, Timisoara No. 1, January 2008.
19. Hibirizilor characteristics of meat (republished) - The Farm, Timisoara no. 1 January 2008.
20. Shelters for poultry - Gazette villages, Iasi No. 34, 1-31 January 2008.
21. Alternative shelters - Gazette villages, Iasi No. 34, 1-31 January 2008.
22. Construction standards for shelters - The Farm, Timisoara no. 11 December 2007.
23. Technological project for 3000 chicken meat - Gazette villages, Iasi No. 33, 1-31 December 2007.
24. Microclimate in the shelters of laying hens - The Farm, Timisoara no. 10 Nov 2008.
25. Minimum standards for laying hens operation - Revista Farm, Timisoara no. 10 Nov 2007
26. Feeding of meat chickens - Gazette villages, Iasi No. 32, November 1-31, 2007.
27. Mechanization and automation of climate factors - Gazette villages, Iasi No. 32, November 1-31, 2007.
28. Challenges of food - Gazette villages, Iasi No. 32, 1-31 November 2007.
29. Minimum standards for the operation of laying hens - Gazette villages, Iasi No. 32, 1-31 November 2007
30. Achieving the installation of lighting and power in shelters for poultry - Gazette villages, Iasi No. 31, 1-31 October 2007.
31. Sizing shelters birds and arrangement of machinery technology (II) - Gazeta villages, No Iasi. 30, 1-31 October 2007.
32. Sizing shelters birds and arrangement of machinery technology - Gazeta villages, Iasi No. 30, 1-31 September 2007.
33. Viral disease in poultry - Gazette villages, Iasi No. 30, 1-31 September 2007.
34. Feed used in poultry feed - Gazette villages, Iasi No. 30, 1-31 September 2007.
35. Animal welfare - Gazette villages, Iasi No. 28, 1-31 August 2007.
36. ystems and technologies to increase the broiler chickens hen-Gazette villages, Iasi No. 29, 1- August 2007.
37. Increasing meat chickens during the 36-42 finish day (II) - The Farm, Timisoara 7, August 2007.
vineri, 19 septembrie 2008
Soluţii alternative pentru gospodăriile ţărăneşti
Suntem la un an de la aderarea României la Uniunea Europeană iar situaţia gospodăriilor ţărăneşti este aceeaşi. Daca ne referim la populaţiile de păsări din cadrul acestor „exploataţii” discutăm de efective de până la 100 capete, păsări slab productive, lipsa aplicării normelor sanitar-veterinare, lipsa tehnologiilor cât şi o furajare defectuoasă. În aceste condiţii şi rentabilitatea economică negativă a acestor exploataţii se reflectă direct în nivelul de trai al „fermierilor”.
Ca o posibilitate de redresare a gospodăriei ţărăneşti, mai ales ţinând cont de faptul că nu există resurse financiare pentru dezvoltarea unor exploataţii de anvergură, primul pas care trebuie facut de crescător este rentabilizarea exploataţiei existente cu un minim de investiţie.
Măsurile pentru acest lucru sunt:
1. efective de păsări specializate pe o anumită producţie, ouă sau carne;
2. efectivul minim de 300 capete;
3. respectarea unui minim tehnologic de exploatare şi întreţinere;
4. respectarea unor cerinţe minime sanitar-veterinare.
Standardele minime de întreţinere şi exploatare a găinilor ouătoare sunt reglementate de Norma din 28/11/2001 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 113 din 12/02/2002 cât şi de DIRECTIVA CONSILIULUI 1999/74/CE din 19 iulie 1999 de stabilire a standardelor minime pentru protecţia găinilor ouătoare. Prevederile acestor norme nu se aplică exploataţiilor cu mai puţin de 350 de găini ouătoare, exploataţiilor de creştere a tineretului de înlocuire pentru găinile ouătoare.
Pentru administrarea hranei pot fi folosite hranitori liniare sau circulare dar acestea să asigure front de furajare de cel puţin 10 cm/pasăre (hrănitori liniare) sau 4 cm/pasăre (hrănitori circulare) . (Foto 1 adăpători şi hrănitori sursa: www.flytesofancy.co.uk) În cazul adăpării se vor utiliza instalaţii cu apă continuă cu adăpători liniare (front de adăpare minim 2,5 cm/pasăre), adăpători circulare (front de adăpare minim 1cm/pasăre) iar în cazul utilizării adăpătorilor tip cupă sau pipe, se va asigura o cupă sau pipă pentru maximum 10 găini. Pentru ouat se utilizează un cuibar pentru maxim 7 găini (Foto 2-model de cuibare, sursa, Hubbard ISA-Management guide Parent Stock, 2005) iar în cazul cuiburilor de grup să existe cel puţin un m2 pentru maxim 120 găini. Stinghiile de odihnă vor fi fără margini ascuţite şi care alocă cel puţin 15cm/pasăre. Acestea nu vor fi amplasate deasupra aşternutului, distanţa dintre stinghii de minim 30 cm, distanţa dintre perete şi stinghie de 20 cm iar zona de aşternut să fie de minim 25 cm2/pasăre.
Pentru sistemul de exploatare a găinilor ouătoare cu acces liber în padoc (Foto 3, 4 model de padoc sursa, www.chicken-house.co.uk , 2007) crescătorul trebuie să aibă în vedere următoare:
• Accesul păsărilor în padoc se efectuează prin trape de dimensiunea 35 cm înălţime şi 40 cm lăţime dispuse pe toată lungimea adăpostului iar ca regulă generală trebuie să existe pentru 1000 de găini o deschidere de cel puţin 2 m;
• Densitatea păsărilor nu trebuie să depăşească 9 găini ouătoare/m2 pe zonă utilizabilă.
Obligaţiile crescătorilor:
• Efectivele de păsări vor fi vizitate în mod obligatoriu cel puţin o dată pe zi;
• Se vor evita zgomotele bruşte, iar nivelul zgomotelor trebuie diminuat la minimum posibil, instalaţiile de furajare, de climatizare şi alte tipuri de instalaţii vor fi utilizate în aşa fel încât să producă cât mai puţin zgomot;
• Lumina va fi asigurată uniform şi la un nivel la care păsările se pot vedea iar în cazul utilizării luminii naturale, fantele de admisie a luminii trebuie să fie amplasate în aşa fel încât să asigure o uniformitate a distribuirii luminii;
• Toate utilajele şi părţi ale adăposturilor care intră în contact cu păsările trebuie curăţate şi decontaminate eficace.
Construcţiile zootehnice, adăposturile de păsări, trebuie să îndeplinească la modul general următoarele criterii :
Satisfacerea unor condiţii impuse de procesul biologic specific populaţiilor avicole;
Realizarea unor condiţii de microclimat specifice activităţii de creştere şi exploatare a păsărilor (umiditate, factori chimici, variaţii de temperatură, etc.);
Rezistenţă în timp a construcţiei, posibilitatea de readaptare a profilului pentru care a fost concepută clădirea;
Costuri de construcţie cât mai mici.
Adăposturile de păsări, sunt construcţii zootehnice destinate creşterii şi exploatării păsărilor de carne sau găinilor ouătoare. Analizând datele prezentate, se stabilesc parametrii pentru proiectarea halelor de producţie: spaţiiile destinate păsărilor, camerele tampon, organizarea interioară a adăpostului, condiţiile de microclimat (temperatură, umiditate, viteza aerului, iluminarea etc.), condiţiile de furajare, adăpare, etc.
În cazul realizărilor de noi exploataţii de creştere a păsărilor trebuie avute în vedere o serie de norme ce trebuie respectate pentru a păstra o bună stare de sănătate a efectivelor, pentru confortul populaţiei din zonă şi nu în ultimul rând pentru desfăşurarea în condiţii optime a proceselor tehnologice.
Astfel pentru calculare suprafeţei adăpostului, de care avem nevoie, pentru efectivele de găini ouătoare, se iau în calcul următoarele:
1. Efectivul total;
2. pui/m2;
3. Suprafaţa ocupată de utilaje (hrănitori plus adăpători).
Formula de calcul aplicată este urmatoarea:
St=Su+Snp
Unde:
• St - reprezintă suprafaţa totală a adăpostului necesară a fi asigurată pentru creşterea şi exploatarea păsărilor şi a utilajelor existente necesare producţiei;
• Su - reprezintă suprafaţa ocupată de utilajele de furajare şi utilajele de adăpare, care se calculează cu relaţia Su= Nru×Sut unde, Nru reprezintă numărul total al utilajelor dispuse în hală iar Sut reprezintă suprafaţa în m2 ocupată de un singur utilaj;
• Snp – reprezintă suprafaţa efectivă folosită de păsări, obţinută prin relaţia Snp=Et:Dp/m2 unde, Et reprezintă efectivul total pentru exploataţie şi Dp/m2 reprezintă densitatea pe m2.
Creşterea şi exploatarea găinilor ouătoare (20-77 săptămâni)
1. Pentru un adăpost cu o capacitate de 300 capete găini ouătoare, densitate de 6.9 păsări/m2 avem nevoie de următoarele suprafeţe: St= 58.925m2 unde Su=8.925m2 şi Snp=50m2;
Adăpostul de capacitate de 300 capete găini ouătoare, trebuie să aibă următoarele dimensiuni: 11.12 m lungime şi 5.3 m lăţime şi o înalţime de 2.2 m. Din punct de vedere al amenajării halei de producţie, pentru categoria găini ouătoare, apar cuibarele, stinghiile de odihnă şi culoarul de acces pentru recoltarea ouălor. Pentru menţinerea unei stări de sănătate bună pentru păsări recomandăm şi amenajarea unui padoc care trebuie să fie bine înierbat, să dispună de umbrare. Accesul în padoc se realizează liber prin portiţe de acces acţionate manual sau mecanic. Acestea vor avea dimensiunea de 50/50 cm. În caz de vreme rece sau umedă accesul în padoc este interzis. Ca suprafaţă, pentru padoc, trebuie să asiguram cel puţin 6 metri pătraţi pentru o pasăre.
Numărul de hrănitori pentru a asigura frontul de furajare este de 8 bucăţi iar adăpători 2 bucăţi şi 50 de cuibare (6 găini ouătoare la un cuibar). În Schiţa 1 – model de organizare a adăpostului de găini ouătoare, este prezentată o imagine de ansamblu a dispunerii utilajelor.
Trebuie specificat că dimensiunile prezentate mai sus sunt orientative, acestea putând suferi modificări în funcţie de densitatea de păsări pe metrul pătrat cât şi de suprafaţa uttilajelor folosite. Din punct de vedere al densităţii se consideră că o densitate de 5-7 găini outoare/ m2 este suficientă. Problemele aparute datorită supra-populării. Densitatea prea mare poate cauza o creştere neuniformă a efectivelor de păsări, imposibilitatea asigurării frontului de furajare şi adăpare, scăderea procentului de ouat. cât şi deteriorarea rapidă a aşternutului permanent. Deteriorarea aşternutului permanent duce la o stare de sănătate precară a efectivelor de păsări. Din acest motiv trebuie avut foarte mare grijă la calcularea optimă a spaţiului util folosit de păsări deoarece neîndeplinirea acestui deziderat duce la pierderi economice importante. În cazul efectivelor mici de păsări (300 capete) se pot folosi spaţiile deja existente în gospodării, dar care trebuie să îndeplinească criteriile cu privire la dimensiunea optimă, înălţimea (2-2.5m), să fie bine izolate termic şi să fie uşor de curăţat şi decontaminat.
Concluzii
Acest model de exploataţie este un început pentru dezvoltare gospodăriei ţărăneşti aflată la momentul actual într-un declin continuu. Prin respectarea normelor minime, produsele obţinute pot fi comercializate legal, ceea ce însemnă un plus de venit cât şi valorificarea superioară a resurselor furajere deja existente. Primul pas pe care trebuie să îl facă “fermierul” este rentabilizarea exploataţiei şi utilizarea eficientă a resurselor umane şi materiale. Nu avem pretenţia ca toţi să devină crescători de găini ouătoare sau de pui de carne dar şi aceasta este o soluţie pentru unii dintre oamenii din mediul rural.
În urma prezentării datelor cu privire la cheltuielile efectuate pentru un efectiv de 300 găini ouătoare rezultă că un ou costă 0,143 lei. Preţul de vânzare en-gros va fi de aproximativ 0,25 lei, ceea ce înseamnă un venit net de 0,107 lei/ou, total venit realizat în 77 săptămâni fiind de 8784,7856 lei. O exploataţie de acest tip asigură unui crescător venituri suplimentare . Un lucru deosebit de important: sunt valorificate superior resursele furajere obţinute de către aceştia (exemplu porumbul).
Ca o posibilitate de redresare a gospodăriei ţărăneşti, mai ales ţinând cont de faptul că nu există resurse financiare pentru dezvoltarea unor exploataţii de anvergură, primul pas care trebuie facut de crescător este rentabilizarea exploataţiei existente cu un minim de investiţie.
Măsurile pentru acest lucru sunt:
1. efective de păsări specializate pe o anumită producţie, ouă sau carne;
2. efectivul minim de 300 capete;
3. respectarea unui minim tehnologic de exploatare şi întreţinere;
4. respectarea unor cerinţe minime sanitar-veterinare.
Standardele minime de întreţinere şi exploatare a găinilor ouătoare sunt reglementate de Norma din 28/11/2001 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 113 din 12/02/2002 cât şi de DIRECTIVA CONSILIULUI 1999/74/CE din 19 iulie 1999 de stabilire a standardelor minime pentru protecţia găinilor ouătoare. Prevederile acestor norme nu se aplică exploataţiilor cu mai puţin de 350 de găini ouătoare, exploataţiilor de creştere a tineretului de înlocuire pentru găinile ouătoare.
Pentru administrarea hranei pot fi folosite hranitori liniare sau circulare dar acestea să asigure front de furajare de cel puţin 10 cm/pasăre (hrănitori liniare) sau 4 cm/pasăre (hrănitori circulare) . (Foto 1 adăpători şi hrănitori sursa: www.flytesofancy.co.uk) În cazul adăpării se vor utiliza instalaţii cu apă continuă cu adăpători liniare (front de adăpare minim 2,5 cm/pasăre), adăpători circulare (front de adăpare minim 1cm/pasăre) iar în cazul utilizării adăpătorilor tip cupă sau pipe, se va asigura o cupă sau pipă pentru maximum 10 găini. Pentru ouat se utilizează un cuibar pentru maxim 7 găini (Foto 2-model de cuibare, sursa, Hubbard ISA-Management guide Parent Stock, 2005) iar în cazul cuiburilor de grup să existe cel puţin un m2 pentru maxim 120 găini. Stinghiile de odihnă vor fi fără margini ascuţite şi care alocă cel puţin 15cm/pasăre. Acestea nu vor fi amplasate deasupra aşternutului, distanţa dintre stinghii de minim 30 cm, distanţa dintre perete şi stinghie de 20 cm iar zona de aşternut să fie de minim 25 cm2/pasăre.
Pentru sistemul de exploatare a găinilor ouătoare cu acces liber în padoc (Foto 3, 4 model de padoc sursa, www.chicken-house.co.uk , 2007) crescătorul trebuie să aibă în vedere următoare:
• Accesul păsărilor în padoc se efectuează prin trape de dimensiunea 35 cm înălţime şi 40 cm lăţime dispuse pe toată lungimea adăpostului iar ca regulă generală trebuie să existe pentru 1000 de găini o deschidere de cel puţin 2 m;
• Densitatea păsărilor nu trebuie să depăşească 9 găini ouătoare/m2 pe zonă utilizabilă.
Obligaţiile crescătorilor:
• Efectivele de păsări vor fi vizitate în mod obligatoriu cel puţin o dată pe zi;
• Se vor evita zgomotele bruşte, iar nivelul zgomotelor trebuie diminuat la minimum posibil, instalaţiile de furajare, de climatizare şi alte tipuri de instalaţii vor fi utilizate în aşa fel încât să producă cât mai puţin zgomot;
• Lumina va fi asigurată uniform şi la un nivel la care păsările se pot vedea iar în cazul utilizării luminii naturale, fantele de admisie a luminii trebuie să fie amplasate în aşa fel încât să asigure o uniformitate a distribuirii luminii;
• Toate utilajele şi părţi ale adăposturilor care intră în contact cu păsările trebuie curăţate şi decontaminate eficace.
Construcţiile zootehnice, adăposturile de păsări, trebuie să îndeplinească la modul general următoarele criterii :
Satisfacerea unor condiţii impuse de procesul biologic specific populaţiilor avicole;
Realizarea unor condiţii de microclimat specifice activităţii de creştere şi exploatare a păsărilor (umiditate, factori chimici, variaţii de temperatură, etc.);
Rezistenţă în timp a construcţiei, posibilitatea de readaptare a profilului pentru care a fost concepută clădirea;
Costuri de construcţie cât mai mici.
Adăposturile de păsări, sunt construcţii zootehnice destinate creşterii şi exploatării păsărilor de carne sau găinilor ouătoare. Analizând datele prezentate, se stabilesc parametrii pentru proiectarea halelor de producţie: spaţiiile destinate păsărilor, camerele tampon, organizarea interioară a adăpostului, condiţiile de microclimat (temperatură, umiditate, viteza aerului, iluminarea etc.), condiţiile de furajare, adăpare, etc.
În cazul realizărilor de noi exploataţii de creştere a păsărilor trebuie avute în vedere o serie de norme ce trebuie respectate pentru a păstra o bună stare de sănătate a efectivelor, pentru confortul populaţiei din zonă şi nu în ultimul rând pentru desfăşurarea în condiţii optime a proceselor tehnologice.
Astfel pentru calculare suprafeţei adăpostului, de care avem nevoie, pentru efectivele de găini ouătoare, se iau în calcul următoarele:
1. Efectivul total;
2. pui/m2;
3. Suprafaţa ocupată de utilaje (hrănitori plus adăpători).
Formula de calcul aplicată este urmatoarea:
St=Su+Snp
Unde:
• St - reprezintă suprafaţa totală a adăpostului necesară a fi asigurată pentru creşterea şi exploatarea păsărilor şi a utilajelor existente necesare producţiei;
• Su - reprezintă suprafaţa ocupată de utilajele de furajare şi utilajele de adăpare, care se calculează cu relaţia Su= Nru×Sut unde, Nru reprezintă numărul total al utilajelor dispuse în hală iar Sut reprezintă suprafaţa în m2 ocupată de un singur utilaj;
• Snp – reprezintă suprafaţa efectivă folosită de păsări, obţinută prin relaţia Snp=Et:Dp/m2 unde, Et reprezintă efectivul total pentru exploataţie şi Dp/m2 reprezintă densitatea pe m2.
Creşterea şi exploatarea găinilor ouătoare (20-77 săptămâni)
1. Pentru un adăpost cu o capacitate de 300 capete găini ouătoare, densitate de 6.9 păsări/m2 avem nevoie de următoarele suprafeţe: St= 58.925m2 unde Su=8.925m2 şi Snp=50m2;
Adăpostul de capacitate de 300 capete găini ouătoare, trebuie să aibă următoarele dimensiuni: 11.12 m lungime şi 5.3 m lăţime şi o înalţime de 2.2 m. Din punct de vedere al amenajării halei de producţie, pentru categoria găini ouătoare, apar cuibarele, stinghiile de odihnă şi culoarul de acces pentru recoltarea ouălor. Pentru menţinerea unei stări de sănătate bună pentru păsări recomandăm şi amenajarea unui padoc care trebuie să fie bine înierbat, să dispună de umbrare. Accesul în padoc se realizează liber prin portiţe de acces acţionate manual sau mecanic. Acestea vor avea dimensiunea de 50/50 cm. În caz de vreme rece sau umedă accesul în padoc este interzis. Ca suprafaţă, pentru padoc, trebuie să asiguram cel puţin 6 metri pătraţi pentru o pasăre.
Numărul de hrănitori pentru a asigura frontul de furajare este de 8 bucăţi iar adăpători 2 bucăţi şi 50 de cuibare (6 găini ouătoare la un cuibar). În Schiţa 1 – model de organizare a adăpostului de găini ouătoare, este prezentată o imagine de ansamblu a dispunerii utilajelor.
Trebuie specificat că dimensiunile prezentate mai sus sunt orientative, acestea putând suferi modificări în funcţie de densitatea de păsări pe metrul pătrat cât şi de suprafaţa uttilajelor folosite. Din punct de vedere al densităţii se consideră că o densitate de 5-7 găini outoare/ m2 este suficientă. Problemele aparute datorită supra-populării. Densitatea prea mare poate cauza o creştere neuniformă a efectivelor de păsări, imposibilitatea asigurării frontului de furajare şi adăpare, scăderea procentului de ouat. cât şi deteriorarea rapidă a aşternutului permanent. Deteriorarea aşternutului permanent duce la o stare de sănătate precară a efectivelor de păsări. Din acest motiv trebuie avut foarte mare grijă la calcularea optimă a spaţiului util folosit de păsări deoarece neîndeplinirea acestui deziderat duce la pierderi economice importante. În cazul efectivelor mici de păsări (300 capete) se pot folosi spaţiile deja existente în gospodării, dar care trebuie să îndeplinească criteriile cu privire la dimensiunea optimă, înălţimea (2-2.5m), să fie bine izolate termic şi să fie uşor de curăţat şi decontaminat.
Concluzii
Acest model de exploataţie este un început pentru dezvoltare gospodăriei ţărăneşti aflată la momentul actual într-un declin continuu. Prin respectarea normelor minime, produsele obţinute pot fi comercializate legal, ceea ce însemnă un plus de venit cât şi valorificarea superioară a resurselor furajere deja existente. Primul pas pe care trebuie să îl facă “fermierul” este rentabilizarea exploataţiei şi utilizarea eficientă a resurselor umane şi materiale. Nu avem pretenţia ca toţi să devină crescători de găini ouătoare sau de pui de carne dar şi aceasta este o soluţie pentru unii dintre oamenii din mediul rural.
În urma prezentării datelor cu privire la cheltuielile efectuate pentru un efectiv de 300 găini ouătoare rezultă că un ou costă 0,143 lei. Preţul de vânzare en-gros va fi de aproximativ 0,25 lei, ceea ce înseamnă un venit net de 0,107 lei/ou, total venit realizat în 77 săptămâni fiind de 8784,7856 lei. O exploataţie de acest tip asigură unui crescător venituri suplimentare . Un lucru deosebit de important: sunt valorificate superior resursele furajere obţinute de către aceştia (exemplu porumbul).
luni, 7 iulie 2008
date generale despre pui si gaini ouatoare
Datorită etapei de dezvoltare în care se află la momentul actual zootehnia românească, apare necesitatea de introducere (din nou) a mecanizării proceselor tehnologice şi după aceea automatizarea acestora. Ţinând cont de sfărămiţarea terenurilor şi desfiinţarea a marii majorităţi a marilor complexe zootehnice, tehnologiile trebuie adaptate la nivel micro şi mediu de producţie.
Pentru obţinerea de beneficii trebuie să luaţi în calcul o multitudine de factori care contribuie la obţinerea de rezultate şi implicit de profit. Astfel noi amintim o parte din aceşti factori:
1. Adăposturi corespunzătoare exploatării şi creşterii păsărilor . Acestea trebuie să asigure:
• Confortul termic;
• Curăţenia;
• Densitatea optimă pe m2;
• Ventilaţie corespunzătoare.
2. Furajarea şi adăparea conform normelor specifice fiecărui hibrid în parte:
• Trebuie să asigure frontul de furajare şi adăpare /pasăre;
• Trebuie să asigure uniformitate în distribuirea furajului şi a apei;
• Pierderile de apă şi furaje trebuie sa fie minime.
3. Iluminatul. Se cunoaşte faptul că păsările sunt cele mai influenţate de lumină, astfel iluminatul trebuie să asigure:
• Intensitatea luminoasă pe m2 necesar fiecărei perioade de exploatare;
• Programul de lumină trebuie să fie în corelaţie cu etapa fiziologică a păsării.
4. Ventilaţia trebuie să asigure în adăpost un aer curat, fără noxe. Nu trebuie să producă curenţi de aer deoarece influenţează negativ dezvoltarea şi starea de sănătate a păsărilor.
5. Temperatura trebuie să fie constantă şi să asigure confortul termic.
6. Normele sanitar-veterinare
• Programul de vaccinare corespunzător asigură păsărilor o rezistenţă imunitară sporită;
• Programul de decontaminare a spaţiilor de creştere, a tuturor utilajelor zootehnice folosite, asigură condiţii normale de viaţă păsărilor.
Achiziţia puilor
Pui de o zi
Pentru puii de o zi trebuie să aveţi în vedere în primul rând provenienţa acestora. Aici este vorba de staţia de incubaţie care îi produce şi nu în ultimul rând de hibridul folosit. Caracteristicile care trebuie să le îndeplinească puii de o zi sunt:
• Puiii să îşi menţină echilibrul, eliminându-i pe cei în decubit;
• Picioarele să fie drepte;
• Abdomenul să fie normal;
• Ombilicul să fie uscat şi cu plaga închisă;
• Puii să aibă puful uscat, neaglutinat şi fără resturi de ou;
• Greutatea puilor să varieze între 35-45 grame.
Greutatea corporală a puilor de o zi reprezintă aproximativ 60-65% din greutatea ouălor introduse la incubat. Astfel, dacă ouăle provin de la puicuţelor care de abia au intrat în perioada de ouat, greutatea ouălor va fi mică şi implicit a puilor rezultaţi din acestea. De aceea este de important ca puii achiziţionaţi să provină din acelaşi lot de ouă. Dacă nu vom avea greutăţi variabile ale puilor, la finalizarea seriei va fi o variabilitate foarte mare a greutăţilor corporale.
Transportul puilor de o zi se realizează în maşini închise care să poată asigura temperatura (28-300C) necesară, cât şi ventilaţia. În acelaşi timp suprafeţele interioare ale maşinii trebuie să fie bine spălate şi decontaminate. Puii sunt transportaţi în lădiţe de plastic sau cutii de carton, compartimentate şi cu un dispozitiv de ventilaţie, cu o capacitate variabilă între 50 şi 100 de pui/cutie. La rândul lor şi acestea sunt curăţate şi decontaminate, astfel încât transportul să se realizeze în condiţii cât mai bune. Transportul puilor de la staţia de incubaţie şi beneficiar trebuie să se realizeze în timp cât mai scurt.
Puicuţe la 14-18 săptămâni (pentru găini ouătoare)
Pentru cei care optează să achiziţioneze puicuţe la 14-18 săptămâni, îi sfătuim să opteze pentru cumpărarea puilor direct de la poarta fermelor. În general puii care se găsesc în târguri şi oboare au un timp foarte mare de staţionare în afara ambiantului optim de creştere. Din această cauză la transferul acestora în gospodăriile populaţiei apar probleme. În general trebuie să urmăriţi ca puii să fie îmbrăcaţi uniform şi să aibă o cantitate mică de pene, un penaj curat, să fie vioi şi să prezinte o stare de întreţinere generală bună, picioarele să nu prezinte pododermatite (bătături). De asemenea trebuie să urmăriţi ca puii pe care îi cumpăraţi să aibă vaccinurile prevăzute de tehnologia de creştere.
Pentru ambele categorii de pui trebuie să aveţi în vedere ca după transfer (din staţia de incubaţie sau din fermă) să administraţi substanţe antistres, cum ar fi vitaminele hidrosolubile, un tratament preventiv cu antibiotice.
Cu privire la lucrările generale ce trebuie să le efectuaţi pentru popularea halelor de creştere şi exploatare cu pui de o zi sau a tineretului (puicuţelor) de înlocuire, vă recomandăm următoarele:
A. Înaintea populării se efectuează următoarele lucrări:
1. Decontaminarea adăpostului a adăpătorilor şi hrănitorilor trebuie să fie deosebit de energică;
2. Respectarea vidului sanitar-veterinar de 4 săptămâni;
3. Adăpătorile şi hrănitorile se verifică dacă funcţionează la parametri normali.
B. Cu o zi înainte de populare:
1. Temperatura în adăpost trebuie să se încadreze în valorile precizate în tehnologiile de creştere şi conform vârstei păsărilor;
2. Sistemul de adăpare şi furajare trebuie să funcţioneze în totalitate şi la parametri normali.
C. La populare:
1. Adăpătorile se alimenteză cu apă cu trei ore înainte de populare, astfel încât apa să ajungă la temperatura mediului ambiant;
2. Se verifică temperatura din adăpost cât şi de la nivelul puilor;
3. Se verifică sistemul de încălzire dacă funcţionează la parametri normali.
Recomandări pentru perioada de creştere (pentru găini ouătoare)
Efectivele de tineret de înlocuire pentru găini ouătoare se cresc izolat de găinile ouătoare adulte sau alte specii de animale. În acest interval de timp (0-7 săptămâni) trebuie asigurate condiţii stricte de curăţenie.
În perioada 0-42 de zile se asigură furajarea de cel puţin două ori pe zi. La sfârşitul acestei perioadei se verifică consumul de furaj şi greutatea corporală (noi recomandăm verificarea consumului de furaj şi cântărirea puilor la sfârşitul fiecărei săptămâni pentru a putea corecta la timp eventualele greşeli tehnologice) pentru a urmări îndeaproape dacă acestea se încadrează în standardul hibridului folosit.
Se verifică zilnic funcţionarea sistemelor de adăpare, furajare şi încălzire. Instalaţiile de adăpare şi furajare trebuie să fie reglate în funcţie de mărimea puilor.
Se aplică cu stricteţe programul de vaccinare specific.
Mortalităţile apărute se vor îndepărta zilnic din adăpost pentru a fi distruse (eventual se va efectua examenul necropsic pentru determinarea cauzelor morţii).
Cu trei zile înainte de transferul tineretului din halele de creştere în halele pentru găini ouătoare (începând cu ziua 123), se vor administra vitamine hidrosolubile şi săruri minerale. După transfer se va continua încă trei zile administrarea vitaminelor şi sărurilor minerale. Acest lucru se efectuează pentru diminuarea stresului provocat de transferul puilor. Rezultatele îngrijirii speciale se vor cunoaşte ulterior în producţia de ouă obţinută.
Pentru obţinerea de beneficii trebuie să luaţi în calcul o multitudine de factori care contribuie la obţinerea de rezultate şi implicit de profit. Astfel noi amintim o parte din aceşti factori:
1. Adăposturi corespunzătoare exploatării şi creşterii păsărilor . Acestea trebuie să asigure:
• Confortul termic;
• Curăţenia;
• Densitatea optimă pe m2;
• Ventilaţie corespunzătoare.
2. Furajarea şi adăparea conform normelor specifice fiecărui hibrid în parte:
• Trebuie să asigure frontul de furajare şi adăpare /pasăre;
• Trebuie să asigure uniformitate în distribuirea furajului şi a apei;
• Pierderile de apă şi furaje trebuie sa fie minime.
3. Iluminatul. Se cunoaşte faptul că păsările sunt cele mai influenţate de lumină, astfel iluminatul trebuie să asigure:
• Intensitatea luminoasă pe m2 necesar fiecărei perioade de exploatare;
• Programul de lumină trebuie să fie în corelaţie cu etapa fiziologică a păsării.
4. Ventilaţia trebuie să asigure în adăpost un aer curat, fără noxe. Nu trebuie să producă curenţi de aer deoarece influenţează negativ dezvoltarea şi starea de sănătate a păsărilor.
5. Temperatura trebuie să fie constantă şi să asigure confortul termic.
6. Normele sanitar-veterinare
• Programul de vaccinare corespunzător asigură păsărilor o rezistenţă imunitară sporită;
• Programul de decontaminare a spaţiilor de creştere, a tuturor utilajelor zootehnice folosite, asigură condiţii normale de viaţă păsărilor.
Achiziţia puilor
Pui de o zi
Pentru puii de o zi trebuie să aveţi în vedere în primul rând provenienţa acestora. Aici este vorba de staţia de incubaţie care îi produce şi nu în ultimul rând de hibridul folosit. Caracteristicile care trebuie să le îndeplinească puii de o zi sunt:
• Puiii să îşi menţină echilibrul, eliminându-i pe cei în decubit;
• Picioarele să fie drepte;
• Abdomenul să fie normal;
• Ombilicul să fie uscat şi cu plaga închisă;
• Puii să aibă puful uscat, neaglutinat şi fără resturi de ou;
• Greutatea puilor să varieze între 35-45 grame.
Greutatea corporală a puilor de o zi reprezintă aproximativ 60-65% din greutatea ouălor introduse la incubat. Astfel, dacă ouăle provin de la puicuţelor care de abia au intrat în perioada de ouat, greutatea ouălor va fi mică şi implicit a puilor rezultaţi din acestea. De aceea este de important ca puii achiziţionaţi să provină din acelaşi lot de ouă. Dacă nu vom avea greutăţi variabile ale puilor, la finalizarea seriei va fi o variabilitate foarte mare a greutăţilor corporale.
Transportul puilor de o zi se realizează în maşini închise care să poată asigura temperatura (28-300C) necesară, cât şi ventilaţia. În acelaşi timp suprafeţele interioare ale maşinii trebuie să fie bine spălate şi decontaminate. Puii sunt transportaţi în lădiţe de plastic sau cutii de carton, compartimentate şi cu un dispozitiv de ventilaţie, cu o capacitate variabilă între 50 şi 100 de pui/cutie. La rândul lor şi acestea sunt curăţate şi decontaminate, astfel încât transportul să se realizeze în condiţii cât mai bune. Transportul puilor de la staţia de incubaţie şi beneficiar trebuie să se realizeze în timp cât mai scurt.
Puicuţe la 14-18 săptămâni (pentru găini ouătoare)
Pentru cei care optează să achiziţioneze puicuţe la 14-18 săptămâni, îi sfătuim să opteze pentru cumpărarea puilor direct de la poarta fermelor. În general puii care se găsesc în târguri şi oboare au un timp foarte mare de staţionare în afara ambiantului optim de creştere. Din această cauză la transferul acestora în gospodăriile populaţiei apar probleme. În general trebuie să urmăriţi ca puii să fie îmbrăcaţi uniform şi să aibă o cantitate mică de pene, un penaj curat, să fie vioi şi să prezinte o stare de întreţinere generală bună, picioarele să nu prezinte pododermatite (bătături). De asemenea trebuie să urmăriţi ca puii pe care îi cumpăraţi să aibă vaccinurile prevăzute de tehnologia de creştere.
Pentru ambele categorii de pui trebuie să aveţi în vedere ca după transfer (din staţia de incubaţie sau din fermă) să administraţi substanţe antistres, cum ar fi vitaminele hidrosolubile, un tratament preventiv cu antibiotice.
Cu privire la lucrările generale ce trebuie să le efectuaţi pentru popularea halelor de creştere şi exploatare cu pui de o zi sau a tineretului (puicuţelor) de înlocuire, vă recomandăm următoarele:
A. Înaintea populării se efectuează următoarele lucrări:
1. Decontaminarea adăpostului a adăpătorilor şi hrănitorilor trebuie să fie deosebit de energică;
2. Respectarea vidului sanitar-veterinar de 4 săptămâni;
3. Adăpătorile şi hrănitorile se verifică dacă funcţionează la parametri normali.
B. Cu o zi înainte de populare:
1. Temperatura în adăpost trebuie să se încadreze în valorile precizate în tehnologiile de creştere şi conform vârstei păsărilor;
2. Sistemul de adăpare şi furajare trebuie să funcţioneze în totalitate şi la parametri normali.
C. La populare:
1. Adăpătorile se alimenteză cu apă cu trei ore înainte de populare, astfel încât apa să ajungă la temperatura mediului ambiant;
2. Se verifică temperatura din adăpost cât şi de la nivelul puilor;
3. Se verifică sistemul de încălzire dacă funcţionează la parametri normali.
Recomandări pentru perioada de creştere (pentru găini ouătoare)
Efectivele de tineret de înlocuire pentru găini ouătoare se cresc izolat de găinile ouătoare adulte sau alte specii de animale. În acest interval de timp (0-7 săptămâni) trebuie asigurate condiţii stricte de curăţenie.
În perioada 0-42 de zile se asigură furajarea de cel puţin două ori pe zi. La sfârşitul acestei perioadei se verifică consumul de furaj şi greutatea corporală (noi recomandăm verificarea consumului de furaj şi cântărirea puilor la sfârşitul fiecărei săptămâni pentru a putea corecta la timp eventualele greşeli tehnologice) pentru a urmări îndeaproape dacă acestea se încadrează în standardul hibridului folosit.
Se verifică zilnic funcţionarea sistemelor de adăpare, furajare şi încălzire. Instalaţiile de adăpare şi furajare trebuie să fie reglate în funcţie de mărimea puilor.
Se aplică cu stricteţe programul de vaccinare specific.
Mortalităţile apărute se vor îndepărta zilnic din adăpost pentru a fi distruse (eventual se va efectua examenul necropsic pentru determinarea cauzelor morţii).
Cu trei zile înainte de transferul tineretului din halele de creştere în halele pentru găini ouătoare (începând cu ziua 123), se vor administra vitamine hidrosolubile şi săruri minerale. După transfer se va continua încă trei zile administrarea vitaminelor şi sărurilor minerale. Acest lucru se efectuează pentru diminuarea stresului provocat de transferul puilor. Rezultatele îngrijirii speciale se vor cunoaşte ulterior în producţia de ouă obţinută.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Comunicat de presa
In memoriam Ion Budeanu, fondatorul Grupului de Firme Coseli Grupul de Asociații pentru Neam și Țară anunță cu profundă durere și regret ...
-
FERMA DE GĂINI OUĂTOARE, de la hobby la afacere Leonard STAFIE, Nicoleta DRAGOMIR Cu ce începe ferma de hobby şi când apare afacerea? Când î...
