MĂNÂNCĂ DOAR CARNE DE PASĂRE PRODUSĂ ÎN ROMÂNIA!

Leonard Constantin STAFIE

OPINIE. Citeam zilele acestea despre camapania lansată de Asociația Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine din România (ACEBOP), o campanie pentru promovarea consumului de carne de pasăre produsă în România.  Astfel ACEBOP își propune de astăzii, 11 mai 2020, să deruleze campania MĂNÂNCĂ DOAR CARNE DE PASĂRE PRODUSĂ ÎN ROMÂNIA.

Aceștia vor pune la dispoziția consumatorului  informații din filiera cărnii de pasăre, care să-l sprijine în alegerea sa. Mâncăm sănătos – doar carne de pasăre produsă în România!

O inițiativă lăudabilă nu numai din cauza contextului epidemiologic din lume, contextul economic din România când ar fi cazul să ne întoarcem spre produsele românești. Dar în afară de cele expuse trebuie să-i prezentăm cititorului o situație despre care observ că media nu pomenește nimic legat de ghici ce? GRIPA AVIARĂ.

Astfel conform datelor publicate de: https://www.poultryworld.net/ focare de gripă aviară în lume declarate și active sunt 161 de focare afectând o populație avicolă de peste 3.280.000 de capete. DAR mare atenție crescători de păsări și autorități! Numai în Ungaria sunt peste 1.500.000 păsări în 41 de focare din care există 3 focare la frontiera cu România. Ba mai mult dacă în data de 13 ianuarie 2020 era raportat în Ungaria primul focar în luna aprilie au apărut 39 de focare, ultimele  4 focare au apărut în data de 30.04.2020.

Hartă focare gripă aviară

Tot aprope de noi mai există o țară cu foarte multe focare de gripă aviară, este vorba de Polonia. Astfel în această țară sunt active 16 focare de gripă aviară cu o populație avicolă de peste 380.000 de capete.

Așadar un argument în plus pentru consumul de carne de pasăre românească sunt și aceste date. Dar mare atenție! Ungaria este un exportator principal în România de pui de o zi în fermele profesionale și non-profesionale. Nu m-aș mira ca în curând să explodeze și la noi această molimă dacă nu se iau măsuri rapide și dure. Altfel o să fim în situația din anul 2008 și acum având și o pandemie la oameni este ultimul lucru care ne lipsește.

Sursa: AGROINFO

Caracteristici productive ale hibrizilor de găini ouătoare

Pentru a veni în sprijinul crescătorilor de găini ouătoare, am realizat o prezentare comparativă a hibrizilor care se găsesc pe piaţa românească şi pe cea europeană.

Aşadar, dacă discutăm despre potenţialul genetic al hibizilor de găini ouătoare,HY-Line Brown şi HY-Line W36 au un potenţial de 357 de ouă respectiv 340 ouă (vezi tabel).

Din punct de vedere al producţiilor de ouă obţinute în condiţii de fermă, observăm că cei doi hibrizi au o producţie mult mai bună, de 351 ouă respective 332-339 ouă. Consumul de furaje pentru producerea unui ou este de 142 g laRobar SL 2001 şi 95 g la HY-Line W36.

Din datele comparative privind greutatea medie a ouălor, observăm că hibridulHY-Line Brown are cele mai bune performanţe, respectiv o greutate medie a ouălor de 62,7 g la vârsta de 34 de săptămâni şi 66,9 g la vârsta de 70 săptămâni. 

Greutatea corporală a găinilor ouătoare diferă în funcţie de hibrid. Astfel, hibridul de ouă HY-Line W36 este cel mai uşor, cu 1580 g la 70 săptămâni, iar hibridul Robar SL2001 are greutatea de 2270 g.


Alegeţi hibridul potrivit fermei dvs.!

În momentul în care achiziţionaţi hibrizi de găini ouătoare trebuie să aveţi în vedere toţi factorii amintiţi anterior. Dintre aceştia, cei mai importanţi sunt: producţia de ouă, consumul de furaj per ou şi greutatea corporală a găinilor. 

Consumul de furaje şi producţia de ouă influenţează în mod direct cheltuielile unei ferme care exploatează găini ouătoare, iar greutatea corporală este necesară pentru calcularea densităţii pe metru pătrat, debitul de aer necesar, număr de cuibare, precum şi frontul de furajare şi adăpare. 

Comparând datele prezentate, se observă că fiecare hibrid prezintă avantaje şi dezavantaje. În ţara noastră, la momentul actual, cel mai utilizat hibrid este HY-Line Brown.

Decizia cu privire la tipul de hibrid pe care crescătorul doreşte să îl achiziţioneze trebuie să fie cât mai bine fundamentată şi să se adapteze la necesităţile şi la particularităţile fiecărei ferme în parte.


HIBRIZI GĂINI OUĂTOARE - DATE COMPARATIVE

STANDARDE MINIME PENTRU GĂINILE OUĂTOARE
Standardele minime ce trebuie respectate pentru găinile ouătoare sunt prevăzute în Directiva 1999/74/CE a Consiliului Europei. Directiva nu se aplică în cazul unităţilor cu mai puţin de 350 de găini ouătoare şi a unităţilor care cresc găini ouătoare de prăsilă. Cu toate acestea, unităţile în cauză continuă să se supună cerinţelor relevante ale Directivei 98/58/CE.


Dispoziţii aplicabile la sistemele alternative

Toate sistemele de creştere trebuie dotate astfel încât toate găinile ouătoare să aibă: fie alimentatoare lineare, care asigură cel puţin 10 cm pe cap de pasăre, fie alimentatoare circulare, care asigură cel puţin 4 cm pe cap de pasăre; fie jgheaburi de băut continue, ce asigură 2,5 cm pe cap de găină, fie jgheaburi de băut circulare, ce asigură 1 cm pe cap de găină.

De asemenea, acolo unde se folosesc dispozitive tip biberon sau căni, trebuie să existe cel puţin un dispozitiv tip biberon sau o cană la fiecare 10 găini. Atunci când punctele de băut sunt plumbuite, cel puţin două căni sau două dispozitive tip biberon trebuie să se afle în apropierea fiecărei găini.

Trebuie prevăzut cel puţin un cuibar la fiecare şapte găini. Atunci când se folosesc cuibare de grup, trebuie să fie cel puţin 1 mp de spaţiu de cuibar pentru cel mult 120 găini. Stinghiile trebuie să fie adecvate, fără margini ascuţite şi care să asigure cel puţin 15 cm pe găină. 

Stinghiile nu trebuie să fie montate deasupra gunoiului; distanţa orizontală dintre stinghii trebuie să fie de cel puţin 30 cm, iar distanţa orizontală dintre stinghii şi perete trebuie să fie de cel puţin 20 cm.

În cazul în care sistemele de creştere sunt folosite acolo unde găinile ouătoare se pot mişca liber între diferite niveluri: trebuie să nu existe mai mult de patru niveluri; spaţiul de trecere între niveluri trebuie să fie de cel puţin 45 cm; locurile de băut şi de mâncat trebuie distribuite în aşa fel încât să ofere acces egal pentru toate găinile; nivelurile trebuie aranjate astfel încât să împiedice căderea pe nivelurile inferioare.

În cazul în care găinile ouătoare au acces la spaţii în aer liber: trebuie să existe mai multe deschizături auxiliare care să ofere acces direct afară, de cel puţin 35 cm înălţime şi 40 cm lăţime şi dispuse de-a lungul întregii clădiri; în orice caz, este nevoie de o deschidere totală de 2 m la 1000 de găini. 

Spaţiile în aer liber trebuie să fie: de o suprafaţă corespunzătoare densităţii de păsări şi caracteristicilor solului, pentru a preveni orice contaminare şi dotate cu adăpost pentru vreme rea şi protecţie împotriva animalelor de pradă şi, după caz, cu jgheaburi de băut corespunzătoare.

Densitatea de păsări nu trebuie să depăşească nouă găini ouătoare pe mp de suprafaţă utilizabilă. Cu toate acestea, acolo unde suprafaţa utilizabilă corespunde suprafeţei de teren disponibile, statele membre pot, până la data de 31 decembrie 2011, să autorizeze o densitate de păsări de 12 găini pe mp de suprafaţă disponibilă pentru stabilimentele care aplică acest sistem la data de 3 august 1999.

În numărul viitor vom prezenta dispoziţiile aplicabile creşterii în sisteme de coteţe neîmbunătăţite şi îmbunătăţite.

SURSA: REVISTA FERMA

PRODUSELE TRADITIONALE SI ECOLOGICE, O EVENTUALA SOLUTIE SI IN AVICULTURA ROMANEASCA

* Leonard Stafie, presedintele Asociatiei Profesionale a Crescatorilor de Pasari de Carne si Oua din Judetul Iasi: “In general (in 2011) au avut de castigat cei care au vandut produse de nisa, cum ar fi carne de pasare in sistem traditional, crescut in libertate sau ecologic, sau oua obtinute in sistem 1 (crestere libere) sau sistem 0 (crestere organica)”

PASARI. Avicultura romaneasca a fost, in ultimele luni, in atentia opiniei publice. Situatia a fost determinata de atentionarile emise de Comisia Europeana cu privire la interzicea bateriilor neimbunatatite pentru gainile ouatoare. Leonard Stafie, presedintele Asociatiei Profesionale a Crescatorilor de Pasari de Carne si Oua din Judetul Iasi a precizat pentru piataagricola.eu ca directiva UE, veche din 1999, nu afecteaza fermierii mici si mijlocii. In ce priveste evolutiile din sector, in opinia specialistului iesean, o solutie de imbunatatire ar putea veni din partea fermelor mici si mijlocii cu produse avicole, cat mai aproape de traditional si de organic.

“Cresterea si exploatarea gainilor ouatoare in baterii (acel sistem de notare cu cifra 3 a tipului sistemului de crestere) este practicat la scara mare de marii fermieri. Acest sistem de crestere, datorita investitiilor mari in echipamente, nu se preteaza pentru fermierii mici si mijlocii. Conform declaratiilor oficiale ale ANSVSA (Autoritatea Nationala Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentara), mai existau doar doua ferme care mai functionau cu aceasta tehnologie, dar aceste ferme nu livreaza oua catre populatie, asadar aceasta decizie este aplicata”, a precizat Leonard Stafie.

Chiar daca decizia UE nu afecteaza micii creascatori, presedintele Asociatiei Profesionale a Crescatorilor de Pasari de Carne si Oua din Iasi este de parere ca investitia in tehnologie este binevenita, iar costurile cuprinse in 1,5 si 2,5 euro pe cap de pui se amortizeaza repede: “in sectorul avicol se pot informatiza toti factorii de productie. Prin achizitia de noi tehnologii se reduc costurile cu personalul, cresti productivitatea muncii si nu in ultimul rand controlezi factorii de microclimat, factori care iti garanteaza intr-o buna masura productii mari, cat si reducerea consumurilor energetice si cu furajul. Trebuie specificat ca tehnologia (echipamentele) nu o schimbi in fiecare an, ci o data la 10 ani sau mai mult, depinde de durata de viata a echipamentului. Oricum raportat la pui de carne, investitia pe cap de pui variaza intre 1,5 si 2,5 euro. Investitie care se amortizeaza destul de repede datorita specificului acestui sector, adica un rulaj mare in unitate de timp si pe unitate de suprafata construita”.

In ce priveste criza economica, in opinia specialistului, sectorul avicol a fost mai putin afectat de criza economica, cat de alti factori care tin de management si organizare. “Sectorul cresterii pasarilor a fost afectat mai putin de criza mondiala ci mai mult de o serie de factori care nu tin de criza. De exemplu:

- Lipsa subventiei (subventia actuala, acordata pentru bunastare nu este semnificativa)

- Importul de oua nemarcate (mai bine spus evaziunea fiscala)

- Vanzarea in targuri si piete de produse avicole care nu sunt controlate sanitar veterinar

- Preturi ridicate la energie si furaje

- Preturi de achizitie a furajului la nivel european si vanzarea produselor obtinute la un pret derizoriu. Spre exemplificare anul trecut oul a fost vandut la poarta fermei cu un pret de 0,2 lei/ou in comparative cu producatorii europeni care au vandut oul la poarta fermei cu aproximativ 0,3 lei/ou sau au vandut oul la acelasi pret ca in Romania dar au beneficiat de subventii care au compesat diferenta de pret”, a punctat Leonard Stafie.

Chiar daca anul 2011 a fost unul destul de slab pentru avicultura romaneasca, reprezentantul crescatorilor de pasari din Iasi spera ca 2012 va fi mai bun. “Pentru sectorul oua, 2011 a fost un an destul de prost, aceasta situatie se reflecta si in scaderea numarului de gaini ouatoare la nivel national. Pentru sectorul carne, crescatorii abia au reusit sa se mentina pe linia de plutire. In general au avut de castigat cei care au vandut produse de nisa, cum ar fi carne de pasare in sistem traditional, crescut in libertate sau ecologic, sau oua obtinute in sistem 1 (crestere libere) sau sistem 0 (crestere organica). Dar aceste afaceri se adreseaza in primul rand avicultorilor mici si mijlociilor. Acest lucru se datoreaza faptului ca pentru aceste sisteme de crestere ai nevoie de suprafete destul de mari de teren pentru a putea indeplini cerintele de crestere libera”, a precizat Leonard Stafie.

In 2012, schimbarea ar putea sa vina din aparitia unui numar mai mare de ferme traditionale si organice. “Noi speram ca 2012 sa fie un an favorabil si suntem destul de optimisti. Pentru cei care au gaini ouatoare, deja este putin mai bine deoarece pretul la poarta fermei a ajuns deja la 0,5 lei pe ou. Totul depinde si de resursa furajera, la ce preturi se vor obtine furajele deoarece in avicultura 80% din pretul de cost al produsului este dat in primul rand de pretul de achizitie al furajului. Cred ca vor apare mai multe ferme mici si mijlocii cu produse avicole, cat mai aproape de traditional si de organic”, a subliniat presedintele asociatiei iesene.

Sursa

Piata Agricola

Legea dreptului de autor

buna ziua,
va aduc la cunostinta ca in editia dumneavoastra apare publicat urmatorul articol: Cresterea puilor de carne in perioada demaraj 1-21 zile acestase regaseste la urmatorul link: http://www.mesageruldevalcea.ro/uncategorized/cresterea-puilor-de-carne-in-perioada-demaraj-1-21-zile Va rog sa precizati sursa si autorul sau daca nu sa stergeti acest articol, deoarece incalcati legea dreptului de autor. Va multumesc PS articolul a fost publicat in Revista Ferma nr. 2(46)/2007-- de catre subsemnatul si se gaseste la urmatoarea adresa http://www.revista-ferma.ro/autori-leonard-constantin-stafie/cresterea-puilor-de-carne-in-perioada-demaraj-121-zile.html dr ing Leonard Constantin Stafie Asociatia Profesionala a Crescatorilor de Pasari de Carne si Oua din judetul IASI tel 0740775734 fax 0332814334 www.leonardstafie.blogspot.com www.revista-ferma.ro www.anunturi-agricole.ro www.agroinfo.ro www.agroshop.ro

Asociatie

Model amenajare adapost gaini ouaotare 3000 capete crestere la sol

 

Oul stresat de ONG-uri, din nou în atenţie

Oul stresat de ONG-uri, din nou în atenţie
10 ianuarie 2011, actualizat la: 11:06 am | Publicat in: actualitate | Scris de: redactie
În urma diverselor informaţii eronate apărute din nou în presă cu privire la metodele de creştere şi exploatare a găinilor ouătoare, Asociaţia Profesională a Crescătorilor de Păsări de Ouă şi Carne (APCPCO) din judeţul Iaşi face mai multe precizări:
Din punct de vedere a legislaţiei europene transpusă şi în legislaţia romănească termenii corecţi sunt:

Descrierea modurilor de creştere (numerotarea ouălelor în funcţie de sistemul de creştere)

Council Regulation (ECC) No. 1907/90 (with later amendments) lays down marketing stan- dards for eggs. Under specific conditions, eggs can be marketed as:

• numărul 3 pentru sistemul “Eggs from caged hens”: when marketing the eggs, no distinction is made between enriched cages and conventional cages. – adica gaini crescute in baterii fara precizarea – baterii imbunatatite sau neimbunatatite
• Numărul 2 pentru sistemul “Barn eggs”: floor production without access to open air runs. – crestere la sol pe asternut permanent fara acces in aer liber
• Numărul 1 pentru sistemul “Free range eggs”: floor production with access to open air runs. – crestere la sol pe aşternut permanent cu acces liber in aer liber si atentie in nici un caz cum creste bunica de la tara gainile.
Numărul 0 pentru creşterea găinilor ouătoare în system ecologic (organic farm) – modurile de creştere prevăzute la art. 7 şi în art. 10 alin. (1) din Regulamentul (CEE) nr. 1907/90, pot fi utilizate numai menţiunile cuprinse în anexa II, cu condiţia ca, în toate cazurile, să fie îndeplinite cerinţele stabilite în anexa III, – modul de creştere ecologic prevăzut în Regulamentul (CEE) nr. 2092/91, pot fi utilizate numai codul menţionat la pct. 2.1 din anexa la Directiva 2002/4/CE şi menţiunile reluate în art. 2 din Regulamentul (CEE) nr. 2092/91.

Nici un crescător de păsări care se respectă şi care doreşte să facă profit din această afacere nu poate funcţiona fără a respecta anumite condiţii tehnologice minime. Din punctul nostru de vedere nu este decât o manipulare a consumatorilor spre consumul de ouă obţinute dintr-un anumit tip de exploataţie. Suntem, de acord cu informarea corectă a consumatorilor, dar această informare să fie facută de către specialişti din domeniu, în speţă avicultură şi nu tot felul de comentatori.

APCPCO – Iaşi
Preşedinte Leonard Stafie
sursa: www.recolta.eu