Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din 2019

FILE DIN POVESTEA ŞINDRILITULUI VRÂNCEAN

FILE DIN POVESTEA ŞINDRILITULUI VRÂNCEAN Marian MUŞAT În urmă cu 15 ani, Dănuţ Nagîţ a ales să facă şindrilă, o activitate tradiţională, de nişă, ce se încăpăţânează să reziste vremii. Sovejeanul spune că a avut inspiraţie atunci când a făcut alegerea. „Eu am furat meseria de la ăi bătrâni, m-am uitat la unul şi la altul care lucrau pe atunci. Mulţi meşteri mai în vârstă s-au dus să şindrilească în... rai. În sat, dacă au mai rămas vreo-doi trei, dintre care unul a ajuns la vârsta de 96 de ani; au renunţat demult să ţină o unealtă în mână”, susţine şindrilarul care a împlinit 42 de ani. Dănuţ Nagîţ ne-a invitat în curte să-l vedem la lucru. Într-un loc avea butucii de brad tăiaţi rondele la dimensiunea de 30 cm. Lângă un perete erau rezemate şindrilele împachetate câte 300 de bucăţi să-i vină mai uşor la cărat şi la urcatul lor pe casă. S-a apucat de treabă, demonstrativ, cu securea de şindrilă şi măciuca (buzduganul). Lucra cu suficientă precizie şi lejeritate, semn că d

Pentru Neam şi Ţară: MAUSOLEUL de la SOVEJA

Pentru Neam şi Ţară: MAUSOLEUL de la SOVEJA Nicoleta Dragomir "Peste trei mii de suflete odihnesc aici. Nu doar eroii nostri, ci şi soldaţi care în viaţă ne erau inamici. Au murit duşmani, dar dorm în eternitate prieteni, egali în faţa morţii. Toţi au căzut în luptele de pe munţii şi dealurile care împrejmuiesc Soveja", ne spune Rodica Necula, supraveghetorul Mausoleului şi Muzeului Soveja. Am revenit în acest loc în ziua de 16 iunie 2019, ziua alocată comunei Soveja în proiectul nostru "Viitor pentru sate". Revenirea a fost la fel de emoţionantă. Acest monument impresionează prin simplitate. Este ca o mică cetate ale cărei ziduri înconjoară locul de veci al atâtor destine frânte. Mulţi dintre ei, peste două mii sunt ostaşi neidentificaţi. Osuarul deschis te cutremură... Nu poţi să fii aici, în Mausoleu şi să nu te gândeşti că noi trăim în viitorul pe care aceşti eroi ni l-au asigurat. Pentru care şi-au dat viaţa. Monumentul impresionează prin simplit

VIAŢA LA STÂNĂ, ÎN SOVEJA. COSTEL OANCEA SE DECLARĂ UN OM FERICIT!

VIAŢA LA STÂNĂ, ÎN SOVEJA. COSTEL OANCEA SE DECLARĂ UN OM FERICIT! Marian MUŞAT Ca să ajungi la stâna lui Costel Oancea din Soveja trebuie să urci un pieptiş pe un drum îngust şi accidentat, năruit de puhoaie, preţ de aproape o oră. Cu mare greutate am ajuns sus, pe coama dealului... La capătul drumului ne aştepta un om cât un munte. Are 51 de ani, vorbeşte apăsat, sigur pe el, despre munca lui de zi cu zi. L-a primit pe Ceauşescu cu vacile date cu Dero şi cremă neagră! „De azi dimineaţă am făcut 7 kg de brânză, am avut în jur de 65 litri de lapte de la mulsoare. Am pus totul la rece, aici avem cheagul, aici este urda”, ne-a arătat fermierul încăperea răcoroasă, ferită de muscă. Costel Oancea s-a apucat de creşterea animalelor de la 17 ani. „Tatăl meu a fost văcar, premiant, la Schela, în judeţul Galaţi, la Petrea Botezatu, un om foarte cumsecade. (n.a. - Fusese un om simplu, bun gospodar, apreciat de conducerea comunistă a vremii. Pentru munca sa făcută cu abnegaţie, Pet

CAŞCAVALUL DE SOVEJA e făcut cu... socoteală!

CAŞCAVALUL DE SOVEJA e făcut cu... socoteală! Marian MUŞAT În satul Dragosloveni al comunei Soveja, Mina Dudu, profesor de matematică ieşit la pensie, trudeşte, neîntrerupt, vreme de nouă ani la prepararea vestitului caşcaval afumat de Soveja, produs tradiţional specific Ţării Vrâncioaiei. Într-o frumoasă zi de duminică am surprins-o în exerciţiul funcţiunii la căşăria din gospodărie. Fostul dascăl ne-a predat cu mare drag o scurtă lecţie de tehnologie despre lapte şi cheag, tot aşa cum le explica elevilor regula de trei simplă pe când era la catedră. O lecţie cu lapte şi cheag „Aici, totu-i cu socoteală! Se aduce laptele. Soţul e cu animalele, are vreo 15 văcuţe de care se îngrijeşte şi mi-aduce acasă 100 litri de lapte la zi. Se pune în oale, se dă cheag! Laptele începe să se strângă, îl las un pic, îl încălzesc şi el deja se strânge automat. Nu bag mâna în el, îl iau cu paleta. Îl las să dospească. La dospit pun un pic de zer cald, ca să meargă caşul! Pe urmă îl opăr

Povestea pietrei rostită de meşterul Nicolae Sărăţeanu

Povestea pietrei rostită de meşterul Nicolae Sărăţeanu Marian MUŞAT Meşterul pietrar Nicolae Sărăţeanu, vrâncean din satul Rucăreni, comuna Soveja, a ajuns la frumoasa vârstă de 77 de toamne. În urmă cu mai bine de jumătate de veac, s-a îndrăgostit de soţie şi vrând-nevrând şi de... piatră! „Să vă spun cum m-am făcut pietrar! În 1966, pe la vreo 24 de ani, mă îndrăgostisem lulea de actuala nevastă şi m-am dus la casa viitorului socru să-i cer mâna fiicei sale. El provenea dintr-o familie veche de pietrari vestiţi în zonă. Socrul meu mi-a zis că nu mi-o dă, dacă nu merg cu el la meserie! Aşa am devenit cioplitor în piatră şi nu-mi pare rău!”,  ne-a declarat pietrarul satului.   Peste 100 de fântâni pietruite Din cele mai vechi timpuri, piatra este şi va rămâne unul dintre cele mai rezistente şi mai durabile materiale de construcţii. Zidăria se foloseşte la stâlpi de fundaţii, fundaţii, pereţi, împrejmuiri, pavaje. Pentru realizarea ei este nevoie de piatră de râu sau de

Pentru Neam şi Ţară: MAUSOLEUL DE LA MĂRĂŞTI

Pentru Neam şi Ţară: MAUSOLEUL DE LA MĂRĂŞTI Nicoleta DRAGOMIR, Leonard STAFIE Proiectul "Viitor pentru sate" ne-a călăuzit paşii şi spre Mausoleul Mărăşti din satul cu acelaşi nume, comuna Răcoasa. Aici, pe dealul unde a fost ridicat monumentul, Armata a II-a condusă de Mareşalul Alexandru Averescu a ţinut sus stindardul României în lupta crâncenă din 11 iulie 1917. Rămăşiţele a 5.342 de ostaşi se alfă la Mărăşti, în 12 cripte, la vedere, construite în al doilea nivel subteran. În două cripte sunt ostaşi ruşi iar într-una germani, în celelalte dormindu-şi somnul de veci eroii români. În mijlocul monumentului se află sarcofagul Mareşalului Alexandru Averescu, pentru că asta i-a fost dorinţa, să fie înmormântat alături de soldaţii lui. Costică Tecuceanu, custodele Mausoleului de la Mărăşti, are lacrimi în ochi. Îmi vorbeşte despre onoare, datorie, jertfa celor care au luptat în aceste locuri... Vine la monument de când era copil, pentru că tatăl său se ocupa de M