Agroinfo

La "Legea mirosurilor" îi batem şi pe ruşi şi pe americani!

Costi Viscol

Publicat: 24 iunie 2020

Nu ştim cum se întâmplă în ţărişoara asta, dar ori limba oficială nu este româna şi nu o cunoaştem ori suntem analfabeţi funcţionali... În ambele variante e cam de rău pentru noi.

Citeam zilele acestea nişte puncte de vedere cu privire la ”Legea Mirosurilor”, lansate chiar de către cei care au promovat legea în Parlament. Şi ca să nu zică cineva că suntem părtinitori şi avem ceva cu cineva vom face o analiză comparativă de texte publicate de susţinătorii aşa-numitei ”legi a mirosului”.

Nu avem directivă europeană? Nu-i nimic, o inventăm!
În anul 2017 apare un material de 7 pagini în care ni se explică de ce este bună o ”Lege a mirosului”. Reiese aproape imediat din text că noi, românii suntem vârf de lance al dezvoltării şi cercetării pe plan european a mirosului. Vorba ceea: ”Îi batem şi pe ruşi şi pe americani”.
Cităm: ”Absenţa unei legislaţii naţionale privind măsurarea mirosurilor; ABSENŢA UNEI DIRECTIVE EUROPENE”. Adică, ce să înţelegem?! Adoptăm legea la noi, în România şi după aceea o transformăm în directivă europeană? Adică Germania, Franţa, Polonia, Danemarca vor trece la standardele româneşti ale mirosului???
Să mergem mai departe. În acelaşi document din anul 2017 se precizează că în România, conform www.renar.ro, NU EXISTĂ laboratoare acreditate pentru măsurarea mirosurilor industriale! După 3 ani, ni se spune chipurile, că ar fi existat, deşi noi nu am găsit nimic. Dar de, iubitori de agricultură cum ne ştim, poate suntem mai subiectivi. Cert este că un principiu de bază al unei expertize juridico-tehnico-ştiinţifice este obiectivitatea unei măsurători. Astfel, pentru măsurarea unor substanţe chimice ai tot felul de senzori, pentru suprafeţe ai GPS-uri, teodolit, metru şi aşa mai departe, deci ai nişte aparate de măsură care elimină orice dubiu privind eroarea umană. Când ţi-a scris pe aparat că ai 10 metri sunt 10 metri, nu 20.

Citeşte şi: GROPARII SATULUI ROMÂNESC!

Foarte tari românii! Au inventat până şi ”nasul electronic”!
În cazul mirosului e puţin mai complicat cu măsurătorile, întrucât mirosul este compus dintr-o multitudine de componente chimice iar percepţia de miros este diferită de la om la om... Drept urmare, principiul obiectivităţii în măsurarea mirosului este foarte frumos explicat chiar de iniţiatorii legii iar pentru a băga de tot în ceaţă pe cel ce citeşte, este utilizat un termen: „olfactometrie dinamică”. Însă practica ne omoară! Chiar ajungi să crezi că legiuitorii profită de analfabetismul funcţional din România pentru că în acelaşi text ni se spune că, de fapt, mirosul se măsoară cu SUBIECŢI UMANI. Păi ce să mai înţelegem?! Poate că urmează să apară în perioada următoare la facultăţi o nouă specialitate de ”mirositori” sau poate că Guvernul pegăteşte în mare secret o armată de ”mirositori”? Pregătim specialişti în paranormal? Nu ştiu sau nu înţelegem noi, dar asta e.
Ni se explică mai departe, în textul citat: ”utilizarea unui grup de persoane selectat şi verificat să perceapă aeastă probă”. Poftim??? Noi aşa am face (poate le dăm idei): selectăm 10 persoane care nu au văzut vaca decât la televizor, mai spun eventual că vaca este mov şi care, la un simplu găinaţ de vrabie, strâmbă din nas că ”pute”. Că nu om fi proşti să luăm cetăţeni de la ţară care au stat ”la coada vacii”, că bieţii de ei nu mai percep nici un miros, au simţul mirosului atrofiat. Şi cu aceste 10 persoane ne plimbăm pe la toate reclamaţiile din ţară şi uite-aşa aplicăm cu OBIECTIVITATE "Legea mirosurilor".
Apropos, la momentul actual, pesemne de cât de bună este legea în România, pe tema OMS 119/2014 sunt peste 6.000 de litigii juridice. Şi să nu spuneţi că în momentul în care fermierul are toate autorizaţiile nu este nici o problemă, nu stă în picioare nici o reclamaţie, pentru că avem 6 ani de aplicare a OMS 119 şi o multitudine de exemple de ferme închise cu mare zel de către DSV-uri. Dar asta este altă poveste...

În armonie cu norme... care nu există!
Revenim la mirosuri şi citim mai departe, despre ”Olfactometrele portabile”. Ni se spune cât sunt ele de bune şi numai noi nu înţelegem asta. Serios? Cităm: ”Din câte se cunoaşte, aceste olfactometre nu corespund cu nici o reglementare din spaţiul UE”. Păi atunci, de ce ni le băgaţi pe gât?! Noi nu suntem în spaţiul UE? Sau poate că am rămas doar cu ruşii ori cu americanii, ca să-i "batem" şi pe ei cu mirosurile legiferate!
În zilele noastre, iniţiatorii politici ai legii au simţit nevoia să vină cu noi precizări, asta după ce mediul agricol a explodat pur şi simplu, după apariţia actului normativ. Ni se spune că ”Legea mirosurilor nu le va îngreuna activitatea (n.r. - fermierilor), acestea fiind în armonie cu normele europene şi naţionale deja în vigoare”. Păi nu spuneaţi că nu există norme naţionale şi europene? Le-am creat noi acum, în timp ce reinventăm apa caldă?

Dar să mai analizăm puţin: ”Toţi crescătorii de animale individuali şi ferme trebuie să se supună deja regelemntărilor...”. Păi dacă trebuie să se spună deja unor reglementări, ce faceţi?! Veniţi cu supra-reglementări??? Comunicatorii şi susţinătorii acestei ”idioţenii” legislative afirmă şi ne spun răspicat: această lege nu se aplică în domeniul zootehnic, că nu se referă la zootehnie, că nu înţelegem noi.
Cităm, din nou: ”disconfortul olfactiv, generat de unele activităţi industriale sau ferme zootehince SITUATE ÎN VECINĂTATEA zonelor rezidenţiale” - această frază este specificată în promovarea legii în anul 2020 şi aceleaşi personaje precizează: ”doar anumite zone din interiorul localităţilor”. Păi cum vine asta? Ori în interiorul zonelor, ori în vecinătate! Am spus noi că nu prea înţelegem limba română! Şi ni se dă un exemplu edificator: în Timişoara este interzisă creşterea animalelor. Bravo, bun exemplu, dar ferma de vaci nu este în Timişoara, nici în Bucureşti, nici în Iaşi, este la ţară, şi conform dicţionarului explicativ al limbii române, tot localităţi se cheamă şi satul, şi "la ţară"!

Le spunem celor care susţin din toţi rărunchii "Legea mirosurilor" că mirosul de la ţară este diferit de cel de la oraş. Că atunci când îţi muţi reşedinţa la sat admiţi din start că s-ar putea să-ţi pută cocoşul şi porcul vecinului, în răcoarea dimineţii sau la lăsarea serii. Şi nu te pui să faci reclamaţii nefondate că tu vrei aer curat şi suferi de "disconfort olfactiv". Le spunem şi că zootehnia românească, în ciuda eforturilor lor şi ale altora de a-i da în cap, încă mai produce papa bună şi sănătoasă inclusiv pentru ei şi pentru familiile lor. Înţelegem să fie pedepsiţi poluatorii industriali şi inconştienţii care ard cauciucuri şi bulendre prin curţi. Dar mai uşor cu strâmbatul din nas la zootehnie, că ne pute de la distanţă a lege făcută pe genunchi!

Citeşte şi: ATENŢIE, fermieri! Vi se (mai) pregăteşte ceva...

Articolul se afla pe urmatorul:
https://www.agroinfo.ro/cresterea-animalelor/la-legea-mirosurilor-ii-batem-si-pe-rusi-si-pe-americani

ANULAŢI de urgenţă ORDINUL care FALIMENTEAZĂ FERMELE!

Costi Viscol

Mai multe organizaţii ale fermierilor români cer imperios Ministerului Sănătăţii explicarea unui ordin aberant ale cărui prevederi duc la falimentarea fermelor de creştere a animalelor. Este vorba despre celebrul Ordin 119.

Acum cinci ani trăgeam un semnal de alarmă cu privire la OMS 119/2014 în legătură cu reglementarea ”din pix” a unor distanţe dintre zonele locuite şi ferme. În toată această perioadă, revista Ferma a publicat diverse articole prin care au arătat că aceste distanţe nu au nici un fundament ştiinţific.
Mai mult, au fost adresate memorii către instituţiile decidente şi a fost solicitată de la Ministerul Sănătăţii documentaţia tehnică ce a stat la baza calculării acestei distanţe. Cum era de aşteptat, nu am primit niciodată ce am cerut. Cu chiu, cu vai, în urma implicării unor organizaţii, a fost modificat celebrul ordin, dar, conform proverbului românesc, ”am sărit din lac în puţ”. Bineînţeles că au fost constituite şi comisii de lucru cu ajutorul celor de la Ministerul Dezvoltării, care au găsit în acest ordin o mulţime de inadvertenţe, ca să nu spunem mai mult. Au fost două întâlniri şi cam atât... Tot conform înţelepciunii populare, ”dacă vrei să îngropi o problemă, faci o comisie”. Şi uite aşa, batem pasul pe loc şi nu se întrevede nici o soluţie.

Reprezentanţii fermierilor iau atitudine
Fermierii direct influenţaţi de acest ordin - facem precizarea că nu există o reglementare de acest tip la nivel european care să impună României aceste reglementări -, au ajuns în situaţia disperată de a cere lămuriri de la ministerul de resort din cauza acestui ordin aberant.
Astfel, Asociaţia Producătorilor de Carne de Porc din România, Uniunea Crescătorilor de Păsări din România, Asociaţia Crescătorilor şi Exportatorilor de Bovine, Ovine, Porcine din România, Federaţia PRO-AGRO a Producătorilor din Agricultură, Industrie alimentară şi Servicii Conexe din România şi Asociaţia Naţională a Cooperativelor Agroalimentare din România COOP RO solicită de urgenţă Ministrului Sănătăţii lămuriri astfel:
”Vă solicitam respectuos să emiteţi interpretările oficiale necesare pentru a clarifica:
• obligaţiile unităţilor existente din sistemul public şi privat, care funcţionau deja pe acelaşi amplasament la data emiterii Ordinului nr. 119/2014;
• procedura şi documentele necesare pentru stabilirea celui mai vechi amplasament şi precizarea clară a drepturilor titularului acestui amplasament faţă de celelalte construcţii edificate ulterior;
• modul efectiv prin care studiul de impact asupra sănătăţii populaţiei efectuat pentru unităţile din sistemul public şi privat poate modifica distantele de funcţionare ale acestora faţă de locuinţe sau alte unităţi protejate”.
Considerăm că fermierii solicită lucruri normale şi simple, iar aceste doleanţe atât de simple demonstrează încă o dată cât de prost şi întortocheat este acest Ordin, dacă este nevoie de o clarificare oficială.
Revista Ferma a solicitat de nenumărate ori abrogarea de urgenţă a acestui ordin, dar se pare că cei de la Sănătate sunt niţel cam surzi. Prin urmare, poate în al 12-lea ceas se va gândi şi cineva la cei care produc mâncare! Sau ni se confirmă că cei de la Sănătate au doar interesul să importăm mâncare proastă, iar după aceea, cu ajutorul multinaţionalelor farmaceutice, să ne trateze pentru că suntem un popor bolnav!?

Redăm integral apelul fermierilor către Ministrul Sănătăţii
„Stimată doamnă,
Semnatarii prezentei adrese, asociaţii reprezentative pentru creşterea păsărilor şi porcinelor din România atât prin numărul de membri, cât şi prin ponderea acestora de peste 80% în producţia naţională din acest sector, vă adresăm rugămintea de a ne oferi interpretările necesare în privinţa unor aspecte ce ţin de aplicarea Ordinului Ministrului Sănătăţii nr. 119/2014, aşa cum a fost modificat prin Ordinul nr. 994/2018.
Aşa cum am arătat anterior, membrii asociaţiilor semnatare cumulează un procent semnificativ din activitatea în sectoarele menţionate, asigurând zeci de mii de locuri de muncă directe şi contribuind la garantarea securităţii alimentare naţionale pentru aceste produse de importanţă majoră. Aşa cum este menţionat în Programul de Guvernare 2017-2020, la capitolul «Politici agricole şi de dezvoltare rurală», se doreşte ca «sectorul agricol să devină un motor de creştere economică şi o sursă de locuri de muncă pentru populaţia din mediul rural». La acelaşi capitol se introduce, la punctul 5, o măsură de susţinere pentru produsele deficitare, printre care se regăseşte carnea de porc, având ca scop «reducerea importurilor şi asigurarea consumului din producţie internă», iar punctul 6 se referă la creşterea absorbţiei fondurilor europene, având ca efect dorit «creşterea valorii adăugate a produselor, menţinerea activităţilor în mediul rural; stimularea investiţiilor; dezvoltare rurală durabilă».
Afectarea desfăşurării normale a activităţii gospodăriilor din zona rurală, antreprenorilor mici şi mijlocii, cât şi a marilor producători este de natură a produce consecinţe severe, prin prisma scăderii numărului de locuri de muncă şi a veniturilor persoanelor implicate, prin reducerea producţiei interne de pasăre şi porc, prin posibila creştere a preţului cărnii pentru consumatori, prin accentuarea lipsei de performanţă a produselor româneşti comparativ cu cele provenite din afara ţării şi prin scăderea gradului de valorificare a cerealelor produse în România.
Facem aceste menţiuni pentru a sublinia posibilele consecinţe ale modului neunitar de interpretare şi ale punerii în aplicare a actului normativ precizat, care au generat deja numeroase impedimente în obţinerea de avize, autorizaţii sau în desfăşurarea activităţilor reglementate şi autorizate şi care conduc la îngreunarea atragerii de fonduri europene de către tineri fermieri care doresc să înceapă o activitate de producţie zootehnică şi pot conduce chiar la închiderea unor unităţi care funcţionează în prezent.
În consecinţă, vă solicităm respectuos să emiteţi interpretările oficiale necesare pentru a clarifica:
• obligaţiile unităţilor existente din sistemul public şi privat, care funcţionau deja pe acelaşi amplasament la data emiterii Ordinului nr. 119/2014;
• procedura şi documentele necesare pentru stabilirea celui mai vechi amplasament şi precizarea clară a drepturilor titularului acestui amplasament faţă de celelalte construcţii edificate ulterior;
• modul efectiv prin care studiul de impact asupra sănătăţii populaţiei, efectuat pentru unităţile din sistemul public şi privat, poate modifica distanţele de funcţionare ale acestora faţă de locuinţe sau alte unităţi protejate.
Ne exprimăm disponibilitatea pentru a lămuri în orice mod necesar aspectele menţionate în prezenta adresă şi pentru a conlucra cu reprezentanţii tuturor organismelor implicate pentru a ajunge la completarea şi armonizarea cadrului legislativ şi a normelor de aplicare a acestuia”.

 

Articol publicat în revista Ferma nr. 13/240 (ediţia 1-14 august 2019)

 SURSA REVISTA FERMA

Suntem crescători de păsări din judeţul Braşov şi activitatea noastră stă sub semnul incertitudinii de când a apărut legea 119/2014

Suntem crescători de păsări din judeţul Braşov şi activitatea noastră stă sub semnul incertitudinii de când a apărut legea 119/2014 care stabileşte distanţele minime obligatorii între fermele de păsări şi spaţiile de locuit. În condiţile acestei legi fermele de familie cu activitate de creşterea păsărilor nu au cum să mai funcţioneze dacă nici 60 de păsări nu poţi să le creşti în curtea proprie ci trebuie să achiziţionezi un alt teren aflat la distanţa care ţi-o cere legea.

            Intervalele date de lege sunt aberante: 101 păsări trebuie ţinute la aceeaşi distanţă cu 5000 păsări

            Pe de altă parte, legea  intră în contradicţie cu legea impozitului agricol: dacă statul nu îţi ia impozit la 100 de păsări se subînţelege că acestea ţi le creşti pentru nevoi personale dar ele nu pot fi ţinute decât la o distanţă de 50 m.

            Nu vedem cum am putea să funcţionăm în continuare fără a intra în contradicţie cu această lege, întrucât nici prevederile articolului 20 care permite modificarea acestor distanţe în baza unui studiu de impact, studiu care se face de către IMS şi are taxe inaccesibile pentru noi, micii producători.

            Ce ar trebui să facem, să renunţăm la o activitate în care am investit muncă, bani şi dăruire şi care ne ajută să trăim un pic mai bine?