marți, 8 decembrie 2020
vineri, 4 decembrie 2020
Puiul inimos şi sănătos, de la ou la furculiţă! (II)
Puiul inimos şi sănătos, de la ou la furculiţă! (II)
Şi carnea de pasăre poate fi o sursă naturală de acizi graşi! Ce este şi cum putem creşte puiul îmbogăţit cu omega 3 şi omega 6? Iată ce rezultate am obţinut în ferma Vanbet!
un articol de
LEONARD CONSTANTIN STAFIE
Când l-am contactat pe medicul veterinar Fănel Bogos, cel care a pus pe picioare afacerea Vanbet, a arătat o deschidere deosebită pentru propunerea noastră. Aşa că, pe data de 11 august am început experimentul. Într-o hală cu 20.000 de pui de carne am separat lotul experimental - 1000 de pui. Am testat un hibrid cu creştere lentă, de la Hubbard.
Parametri urmăriţi
- Sistemul de creştere ales: s-a optat pentru creşterea în spaţii închise - sistem extensiv. Pentru etichetarea cărnii în acest sistem se îndeplinesc obligatoriu şi cumulativ criterii precum:
- densitatea per mp nu poate fi mai mare de 15 capete sau de 25 kg greutate vie,
- vârsta de sacrificare să fie de minimum 56 de zile. Creşterea a fost realizată pe aşternut vegetal - paie.
- Vârsta puiului la începerea testării a fost de 37 de zile, iar cea la sfârşitul experimentului - 60 de zile, cu o perioadă de testare de 23 de zile.
- Mortalitatea în lotul martor a fost de 2,4 la sută iar la cel testat - 2,5 la sută. Printre cauze enumerăm: congestie pulmonară, hemoragie internă, asfixie, disfuncţie hepato-renală. Comparativ cu mortalitatea standard acceptată, între 1 şi 5 la sută din efectiv, noi ne-am situat pe la mijloc.
- Consumul de furaje s-a încadrat, pentru lotul experimental, la 2,3 kg pe cap de pui în 23 de zile, iar pe lotul martor - 2,7 kg pe cap de pasăre în 23 de zile.
- Consumul de apă a fost în proporţii normale, de aproximativ ½. Apa nu a trebuit să fie decontaminată, iar, conform buletinului de analize, aceasta a îndeplinit condiţiile de potabilitate.
- Adăpostul este complet automatizat, cu sistem de răcire a aerului în adăpost, iar temperatura a variat între 18,5 şi 26,5oC. Programul de lumină a fost cel clasic, de 23 de ore lumină şi o oră întuneric.
- Furajul administrat lotului martor a fost realizat din: porumb 64%, şrot de soia 24,6% şi diferenţa - concentrate pvm. Furajul a fost realizat în FNC-ul propriu, sub formă granulată. Pentru lotul experimental, am utilizat şrot de cânepă 5%, porumb 59%, şrot de soia 24,6 şi diferenţa - pvm-uri. La analiză, şrotul de cânepă a avut următoarele caracteristici: proteină brută 27%, celuloză brută 36,04%, calciu 0,22% la sută, iar EM de 2412,1 kcal. Datorită conţinutului ridicat de celuloză brută, care ar fi putut să acţioneze ca un factor limitativ, am optat pentru administrarea unui maxim de 5 la sută în reţeta furajeră şi numai în perioada de finisare.
- Greutatea corporală: nu au existat diferenţe majore între cele două loturi, deci nu s-a putut trage o concluzie în sensul influenţei greutăţii corporale. Astfel, media greutăţii/întreg efectiv a fost: la 7 zile - 127 g, la 14 zile - 321 g, la 21 de zile - 444 g, la 28 de zile - 676 g, la 35 de zile - 992 g, la 53 de zile - 1614 g, greutatea la livrare de 60 de zile - 1865 g.
- Conţinutul de acizi graşi. La puii cărora li s-a administrat şrotul de cânepă, comparativ cu cei care au consumat furaj normal, conţinutul de omega 3 a crescut cu un procent ce a variat între 12,57 şi 13,71%, iar la cel de omega 6, creşterea a variat între 13,5 şi 14,6%.
Analizele şrotului de cânepă şi pentru produsul finit-carne au fost realizate în laboratorul acreditat al INCDBNA-IBNA Baloteşti.
Care sunt costurile?
Din punct de vedere al costurilor de producţie şi al performanţelor obţinute, utilizarea şrotului de cânepă în furajare nu include costuri deosebite care ar putea duce la un cost final al cărnii de pasăre semnificativ. Aşadar, se poate obţine o carne îmbogăţită cu o investiţie minimă.
foto: canva.com
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Aşadar, datele ştiinţifice ne demonstrează o creştere de peste 10% a celor doi acizi graşi, deci putem utiliza termenul de carne de pui îmbogăţită sau, mai pe scurt, ”puiul inimos şi sănătos”.
Analizând recomandările de consum zilnic de omega 3 si 6 şi cantitatea de acizi graşi pe care o regăsim în carnea de pasăre îmbogăţită, consumul a 100 de grame de carne de pui asigură necesarul organismului uman, fără a fi nevoie să se intervină pentru completări din alte surse naturale sau chimice.
Pentru cei care doresc să obţină o astfel de carne, recomand:
- Tehnica aceasta se aplică doar puilor în sistemul cu creştere lentă.
- Perioada de finisare cu administrare de şrot de cânepă trebuie să fie de minim 30 de zile.
foto: canva.com
ANALIZA CĂRNII: CONŢINUTUL DE OMEGA 3 ŞI 6/100 GRAME
Proba | Omega 3 | Creştere procentuală | Omega 6 | Creştere procentuală | Raport omega 3 - omega 6 | Creştere procentuală |
Proba martor (furaj normal) | 1,75 | 100% | 24,29 | 100% | 13,92 | 100% |
Proba 1- administrare şrot de cânepă | 1,97 | 112,57% | 27,73 | 114.16% | 14,56 | 104,60% |
Proba 2 – administrare şrot de cânepă | 1,99 | 113,71% | 27,57 | 113.50% | 18,5 | 132,90% |
Cum obţinem puiul inimos şi sănătos? (I)
Cum obţinem puiul inimos şi sănătos? (I)
Şi carnea de pasăre poate fi o sursă naturală şi sănătoasă de acizi graşi pentru organismul uman! Ce este şi cum putem obţine puiul îmbogăţit cu omega 3 şi omega 6?
un articol de
LEONARD CONSTANTIN STAFIE
Cum nu toată lumea are acces la alimente cu un conţinut ridicat de omega 3 şi 6 (peşte, ulei de peşte sau anumite seminţe), mai ales din cauza preţului, ne-am gândit la carnea de pasăre îmbogăţită cu omega 3 si omega 6. De ce carnea de pasăre? Pentru că este accesibilă ca preţ, se obţine rapid la costuri rezonabile şi este preferată de mulţi consumatori.
De ce puiul îmbogăţit?
Ideea de pui îmbogăţit a plecat şi de la nevoia de a elimina consumul substanţelor de sinteză pentru completarea necesarului de omega 3 şi omega 6. O altă motivaţie a fost de a nu administra păsării substanţe de sinteză chimică, ci a aduce un aport de substanţe nutritive pe cale naturală, adică utilizarea unor tipuri de furaje. În cazul nostru, am optat pentru şrotul de cânepă, fiind disponibil fără costuri suplimentare prea mari. Astfel ca organismul păsării să preia acizii grasi din furaj şi să îi sintetizeze, pentru a fi disponibili organismului uman pe cale naturală. Discutăm de obţinerea de alimente funcţionale care pot întradevăr să aducă un supliment de substanţe nutriţionale necesare metabolismului uman.
foto: canva.com
De la idee la practică
În primăvară, Ion Budeanu de la firma Coseli, m-a abordat cu privire la posibilitatea livrării de şrot de cânepă crescătorilor de păsări. Prea multe rezultate cu privire la utilizarea lui în furajarea păsărilor nu aveam, doar pe partea de găini ouătoare, unde Vasile Bunduc, în lucrarea sa”Soluţii nutriţionale inovative pentru obţinerea de ouă cu caracter de aliment funcţional”, menţionează nişte rezultate deosebite în practică. Aşadar, am demarat un experiment pe carnea de pui. Motivaţia a fost simplă, dacă se doreşte vânzarea de şrot de cânepă pentru a obţine carne de pasăre îmbogăţită, crescătorii de păsări sunt destul de pragmatici şi se întreabă: Cu cât îmi cresc costurile? Rata de creştere şi consumul de furaje nu sunt influenţate în mod negativ? Acea carne de pasăre chiar are un conţinut mai mare de acizi graşi? Ce plus îmi aduce mie dacă utilizez şrot de cânepă? Întrebări normale când coordonezi o afacere în zootehnie. Aşadar, am realizat un experiment în condiţii reale de creştere şi exploatare a puilor de carne.
Detaliile, în numărul viitor.
foto: canva.com
ETICHETARE CORECTĂ
Creşterea puilor de carne în sistem ”tradiţional” îmbracă mai multe forme:
- Din punct de vedere al sistemului de creştere, conform regulamentului european CE nr. 543/2008 art. 11, etichetarea cărnii de pasăre se poate face cu menţiunea: Crescut în spaţii închise - sistem extensiv. Crescătorii care doresc să eticheteze carnea cu această denumire trebuie obligatoriu a îndeplini cumulativ 2 criterii:
- densitatea per mp nu poate fi mai mare de 15 capete sau 25 kg greutate vie;
- vârsta de sacrificare să fie de minimum 56 de zile.
2. Din punct de vedere al alimentului îmbogăţit. Conform legislaţiei din SUA, de exemplu: ”un aliment care este etichetat ca îmbogăţit cu un nutrient trebuie să conţină cu cel puţin 10% mai mult din acel nutrient comparativ cu acelaşi tip de aliment care nu este îmbogăţit”.
luni, 9 noiembrie 2020
miercuri, 4 noiembrie 2020
Citeşte Revista Ferma, a apărut ediţia 1-14 noiembrie 2020!
Citeşte Revista Ferma, a apărut ediţia 1-14 noiembrie 2020!
Fermieri, pregătiţi-vă de alegeri!
E criză de cereale şi vai de animale!
Grâu transgenic tolerant la secetă
13 soluţii pentru a păstra apa în sol
Ţurcana Bălă e sursă bună de câştig
Despre toate acestea şi multe altele în revista Ferma, ediţia 1-14 noiembrie 2020!
Actualitate
6 De ce sunt fermierii buni de plată?
8 Reforma PAC, validată de Parlamentul European
12 Agroinfo
14 Preţul urcă în spirală, însă magazia-i goală!
18 Roşiile după care aleargă toţi retailerii
22 6 decizii bune şi una rea pentru România
24 Fermieri, pregătiţi-vă de alegeri!
26 Taxă pe bunăstarea animală
28 Acordul Mercosur e pe butuci!
30 E criză de cereale şi vai de animale!
34 Investiţia care-ţi poate salva afacerea în criză
36 Într-o fermă mare trebuie să facem investiţii
37 Birocraţia blochează proiectele de irigaţii
38 Planuri parcelare la „mica înţelegere” cu Primăriile
40 Cum a intrat Mihai Tolea cu ceapa în supermarket?
Agricultura 4.0
42 Ţara cu cei mai mulţi roboţi activi în ferme
44 Mineral – inspectorul culturilor de câmp
46 Robotul Lely Exos aduce păşunea în grajd!
48 Grâu transgenic tolerant la secetă
Cultura mare
50 Drama fermierilor din Umbrăreşti
52 Cum obţii 7 tone/ha la grâul semănat tardiv?
54 13 soluţii pentru a păstra apa în sol
56 Ploaia picură speranţă pe ogoare
60 Urmează o criză a uleiului de "floare"
62 Inovaţia face parte din strategia Bayer
64 Sfecla de zahăr a salvat sezonul de producţie
66 4 căi de atac împotriva şoarecilor de câmp
Horticultură
68 Micii producători au făcut pasul 2 în online
70 Livezile fără rod
72 Saltul managerial al tânărului Ilie Alexandru
74 Vinurile de Miniş sunt pe placul maghiarilor
Utilaje agricole
76 Tractorul Massey Ferguson l-a convins la prima probă
78 10 noutăţi tehnice Fendt pentru fermieri
82 De ce să recoltezi via cu noua Gregoire GL6.4?
86 Primul încărcător Claas Torion telescopic
88 Smart Farm - cum se face o agricultură titanică
90 Odată ce am bătut palma suntem toţi o echipă
91 Noul Fendt 200 VFP Vario
Zootehnie
92 Grăsimi protejate în raţia vacilor recordiste
94 Cum previi mamita prin dezinfecţia ugerului?
96 Se instituie monopolul medicilor veterinari
98 Ţurcana Bălă e sursă bună de câştig
100 Înţărcarea caprelor în 5 paşi tehnologici
102 Cum obţinem puiul inimos şi sănătos? (I)
104 Veninul din stupină şi apicultorii deznădăjduiţi
106 Mica publicitate
Anunţuri preluate de pe www.anunturi-agricole.ro
sâmbătă, 12 septembrie 2020
Brosura Sala Absolventilor
'Susţinem învățământul preuniversitar agricol.
Ce a ieșit? Cred că imaginile ţin loc de cuvinte mai bine decât aş puteadescrie un eveniment emoţionant, de suflet, dar şi de istorie, de
agricultură, de educaţie agricolă. vă spun doar că, prin acest proiect, a
fost amenajată o sală cu 41 de fotografii cu absolvenţi şi profesori de la
începuturi, cu Institutul de Educatie pentru Fiii de Nobili deschis la
Miroslava la 24 octombrie 1831, unde primul absolvent a fost Mihail
Kogălniceanu, continuând cu Şcoala de sericicultura, iniţiată în 1865 de
către “M. Vitlimescu” şi în 1918, principesa Olga Sturdza, președinta
Societăţii Ocrotirii orfanilor de război, înfiinţează, în fostul palat Vasile
Beldiman, un orfelinat a cărui şcoala capătă în 1919 un profil agricol
profesional şi care se menține până în zilele noastre.
A fost realizat şi un album de colecţie cu fotografiile selectate iar Cristi
Nedelcu, fost profesor al liceului, a donat şi dumnealui un album cu
lucrările prezentate în Sala absolvenţilor. Peste 50 de persoane au
participat la evenimentul inaugural. Însă a existat o persoană, pe numele
său Surugiu Ioan, din Vaslui, care s-a recomandat ca făcând parte din
Promoţia 1967 a liceului gazdă. A aflat de eveniment şi a venit, aducând
cu el istoria unor generaţii de buni elevi şi viitori specialişti, amintiri pe
care le vom consemna, pentru că ele vor fi mărturie, la un moment dat, a
unor vremuri de referință pentru învăţământul agricol românesc!
Nicoleta DRAGOMIR,
redactor-şef REVISTA FERMA
SUSŢINEM ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR AGRICOL miroslava iasi 22 noiembrie 2019
Susţinerea învăţământului agricol pre-universitar prin promovare, informare;
Crearea unui curent în mediul urban și rural cu privire la necesitatea unui învățământ preuniversitar agricol de performanță;Conştientizarea publicului ţintă - locuitorii din mediu rural, agenți economici, profesori, decidenți politici - că fără muncă specializată şi calificată în agricultură de nivel profesional și liceal nu putem face faţă concurenței pe piața agricolă europeană, ținând cont în primul rând de potențialul agricol neexploatat al României;
Evidenţa nominală a eroilor români şi germani identificaţi, ale căror oseminte sunt centralizate în Mausoleul eroilor de la Mărăşti 2019
Dacă nu ar fi fost EI, nici noi n-am fi fost.
Nici satul românesc pentru ale cărui hotare au luptat.Şi nici libertatea noastră, pentru care şi-au dat viaţa.
Acum putem vorbi despre un proiect care se numeşte
"Viitor pentru sate" pentru că ei ne-au dat un viitor.
Cu veşnică recunoştinţă şi pios omagiu,
Nicoleta Dragomir şi Leonard Stafie
Fundaţia Revistei Ferma
Mărăști 2019
Pentru neam si tara
O carte de suflet despre activitatea Societatea Ocrotirea Orfanilor din Razboi - primul Razboi Mondial.... puțin romanțată, dar o carte publicata în 1924.... respect, onoare și patrie Olga M. Sturzda. Promotor al învățământul agricol românesc.
miercuri, 22 iulie 2020
Ferma plutitoare cu 35 de vaci la bord!
Ferma plutitoare cu 35 de vaci la bord!
În timp ce la noi, Ordinul 119 închide fermă după fermă, pe alte meleaguri, strategii agriculturii lansează noi concepte de exploataţii zootehnice plasate cât mai aproape de oraş.
În România există acum peste 700 de procese pe rolul instanţelor de judecată legat de Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 119/2014. În speţă, articolul 11 cu privire la distanţa fermei faţă de ultima casă. Fără să mai adăugăm faptul că o multitudine de proiecte euopene, mai mici sau mai mari, sunt blocate de acest ordin.
Revista Ferma, împreună cu asociaţiile de profil, a semnalat de nenumărate ori autorităţilor competente aberaţia legislativă, dar se pare că Ministerul Sănătăţii protejează cu acest ordin anumite interese pe care încă nu am reuşit să le desluşim. Trebuie să menţionăm că la nivel comunitar nu există legislaţie care să impună aceste aberaţii legislative.
Olanda versus România
În anul 2016, în Olanda, mai precis în Portul Rotterdam, demara un proiect inovativ, adică o fermă plutitoare cu vaci de lapte. Atenţie! populaţia acestui oraş este de peste 650.000 de locuitori. Dar olandezii nu sunt aşa de sensibili precum românii cu privire la distanţa faţă de ferme. Le vor cât mai aproape. Ei merg pe principiul: ”Unde miroase a baligă, miroase a bani!”. Asta la ei. Pe când în România se merge pe un alt proverb: ”calic, dar fudul”. Dar să lăsăm deocamdată comentariile ”acide” şi să trecem la găinile noastre.
Găini ouătoare lansate la… apă!
Ferma de vaci de lapte din Portul Rotterdam funcţionează la o capacitate de peste 35 de vaci. Dar cum mintea olandezului este inventivă iar ideea aceasta a prins destul de bine la consumator, au demarat un alt proiect. Vorbim despre o fermă de găini ouătoare cu o capacitate de 7000 de păsări. Da, vorbim de o fermă cu găini ouătoare plutitoare într-unul dintre cele mai mari porturi din lume. Într-un oraş cu peste 650.000 de locuitori.
La noi, Ordinul 119 mută o fermă cu 7000 de găini ouătoare la minimum 500 m distanţă de ultima casă. Şi atenţie, nu vorbim de distanţa dintre adăpost şi casă, ci dintre perimetrul fermei şi cea mai apropiată zonă de locuit. Ce-om avea noi atât de special şi olandezii nu au, de nouă ne miroase atât de rău agricultura?!
Un concept prietenos cu mediul
Iniţiatorii proiectului din Olanda au avut în vedere normele de poluare şi şi-au luat toate precauţiile. „Deoarece ferma este situată într-o zonă rezidenţială, ne propunem un concept cu emisii zero. Praful şi amoniacul vor fi filtrate în aerul de ieşire şi performanţele filtrului vor fi monitorizate în zona de evacuare. Ferma vrea să fie 100% transparentă în ceea ce priveşte emisiile", declara Janssen, unul dintre iniţiatori.
Click AICI şi vezi în materialul video cum cresc vacile de lapte într-unul dintre cele mai mari porturi ale lumii!
TU CE FACI, STATULE ROMÂN?
Lăsaţi fermierii să producă şi să se dezvolte! Statul trebuie să creeze cadrul legal şi facilităţie pentru ca fermierii să adopte tehnologii prietenoase cu mediul în ferme! Dar nu face asta. El pune condiţii legate de distanţă, care oricum sunt neconcludente şi incorecte, fapt demonstrat ştiinţific, prezentat pe larg în Revista FERMA şi transmis şi pe cale oficială autorităţilor. Dar în zadar! Şi-atunci să nu bănuim că, într-adevăr, în spatele acestui ordin se ascund alte interese?!
un articol de
LEONARD CONSTANTIN STAFIE
luni, 20 iulie 2020
Maraton agricol la AGROW
Maraton agricol la AGROW
În ziua de 20 noiembrie, în inima Bucureştiului la Hotel Sheraton, a avut loc prima ediţie a conferinţei „AGROW“, eveniment care a adus agricultura românească la dialog, protagonişti fiind experţii şi fermierii. Agricultura României are o tradiţie incontestabilă, recunoscută prin pionierate la nivel mondial în cercetare, prin fertilitatea ridicată a solului, prin potenţialul ridicat, prin tehnologiile de înaltă performanţă şi prin genetica valoroasă.
Şi totuşi... unde greşim? Pentru a răspunde provocărilor momentului în agricultură, conferinţa AGROW a reunit specialişti pe diferite domenii şi fermieri din toate categoriile. A fost o agendă încărcată, începând de la tradiţiile cercetării româneşti şi istoria Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, şi continuând cu importanţa respectării unui minim de elemente tehnologice în fermă, prezentare făcută de prof. dr. Viorel Ion, prodecan al Facultăţii de Agricultură, USAMV Bucureşti. Un alt subiect de actualitate a fost adus în discuţie de Directorul general al Institutului de Pedologie, dr. ing. Cătălin Cristian Şimota: "Cum reuşim să păstrăm solurile cu viaţă şi fertilitate ridicate"?
Nu a fost uitată nici agricultura durabilă, tehnologiile agricole în acord cu mediul şi produsele care, prin modul lor de acţiune, asigură furnizarea elementelor esenţiale creşterii plantelor, prin optimizarea disponibilităţii resurselor naturale. La acest subiect şi-a adus contribuţia conf. dr. ing. Cătălin Viorel Popescu, Director Tehnic CICh Năvodari.
Cea de-a doua secţiune a debutat cu un subiect... fierbinte: dependenţa producţiilor de schimbările climatice. Dr. ing. Elena Mateescu, director general ANM a adus în discuţie importanţa adaptării tehnologiilor agricole la provocările meteo din ce în ce mai accentuate în ultimii ani, îndeosebi perioadele de secetă pedologică prelungită. Lipsa precipitaţiilor a afectat suprafeţe arabile extinse ale României, în acest an.
Moderatorul evenimentului, Georgeta Dicu, cunoscut cercetător şi ameliorator în domeniul culturilor cerealiere, dar şi promotor al cultivării şi extinderii în producţie a soiurilor româneşti, a făcut faţă cu brio, timp de peste opt ore, asaltului de întrebări şi răspunsuri venite din partea participanţilor.
Din prima parte a evenimentului am desprins câteva idei care pot fi considerate drept semnale de alarmă. Astfel, România la momentul actual nu mai are cercetare în domeniul avicol şi în sectorul suin, dependenţa de material genetic de import fiind maximă, asta chiar dacă ţara noastră are câţiva hibrizi de carne şi ouă omologaţi care - trebuie să recunoaştem - nu mai fac faţă performanţelor din sectorul industrial. Însă aceşti hibrizi pot fi utilizaţi cu succes în sistemele de creştere alternativă, în speţă free-range. Adică, aşa cum fac ungurii, cehii sau polonezii, care au păstrat hibrizii obţinuţi acum două decenii şi îi utilizează în sistemele alternative de creştere, aceşti hibrizi fiind mai rezistenţi la boli, la tipul de furaje administrate, dar şi la condiţiile de microclimat specifice.
Chiar dacă în România, în sectorul vegetal, pe partea de producere de soiuri şi hibirizi autohtoni suntem recunoscuţi la nivel mondial iar genetica produsă de cercetarea românească, în condiţiile climaterice din România, este considerată competitivă, totuşi nu reuşim, la cereale păioase, să asigurăm decât 60% din cota de piaţă la seminţe iar la floarea soarelui şi porumb ne situăm sub 40%. Ori acesta este un mare semn de întrebare, pentru că astfel suntem dependenţi de importuri care, de multe ori, nu oferă materialul genetic (soiuri şi hibrizi) adaptat condiţiilor de sol şi climă din ţara noastră.
Printre temele abordate în panelul de discuţii la AGROW menţionăm şi: "Nutriţia plantelor - cea mai importantă verigă în obţinerea sporurilor de producţie semnificative" (RoFert), dar şi importanţa consultanţei agricole - temă abordată de conf. dr. Adrian Băşa (USAMV Bucureşti).
Un moment special i-a fost dedicat fermierului Daniel Nica, administrator Bliss SRL, care a vorbit despre pasiune şi profesie - factorii care, bine gestionaţi împreună, asigură succesul în agricultură!
Liceele agricole au fost reprezentate la AGROW
În partea a doua a conferinţei am dezbătut probleme legate de educaţia agricolă. ”Învăţământul agricol - provocări şi perspective” a fost tema prezentării susţinută de subsemnaţii, Nicoleta Dragomir şi Leonard Stafie, iniţiatori şi coordonatori ai proiectului "Susţinem Învăţământul Preuniversitar Agricol". Ni s-au alăturat cadre didactice şi elevi de la Colegiul Tehnologic „Viaceslav Harnaj”, Bucureşti, Liceul Tehnologic „Sandu Aldea” Călăraşi, Liceul Tehnologic Agricol "Mihail Kogălniceanu" Miroslava şi Liceul Tehnologic „Dimitrie Petrescu” Caracal.
• Am adus din nou în discuţie problemele majore generate de finanţarea per elev, dar şi lipsa fondurilor pentru investiţii, mai ales în fermele didactice. În general, liceele agricole dispun de spaţii generoase din punct de vedere al amplasamentului (curtea scolii, ferme, anexe, terenuri) iar din cauza numărului mic de elevi automat schema de personal auxiliar este mult mai mică; drept urmare, spaţiile respective nu pot fi întreţinute şi păzite într-un mod corespunzător.
Indiferent de liceu, o concluzie generală este că nu putem forma şi specializa elevii, respectiv specialiştii şi meseriaşii de mâine fără o bază didactică bine pusă la punct, de la fermele zootehnice, până la cele vegetale şi mixte. Ori, pentru asta e nevoie de terenuri, de bani şi de o mai mare flexibilitate în accesarea fondurilor europene de către liceele cu profil agricol.
Avem laptopuri, videoproiectoare şi ecrane pentru lecţii moderne, virtuale, dar agricultura nu se face virtual şi nici abilităţile practice ale elevilor nu se pot dezvolta astfel!
• Reluarea legăturii licee agricole - universităţi agricole. Considerăm necesară realizarea unui protocol cadru de colaborare între cele două entităţi, pentru ca liceele agricole să redevină resursa umană principală a universităţilor de profil.
• Reluarea legăturii licee agricole - staţiuni şi institute de cercetare
Mulţumim Georgeta Dicu şi organizatorului Brandelligence PR pentru includerea învăţământului preuniversitar agricol în tematica evenimentului.
În final, maratonul #AGROW, aşa cum am numit noi conferinţa de la Sheraton, şi-a atins scopul principal: a fost un dialog intens şi necesar între experţi şi fermieri!
Leonard STAFIE
Nicoleta DRAGOMIR
duminică, 12 iulie 2020
Biblioteca LICEULUI AGRICOL din Geoagiu are 50.000 de cărţi!
Biblioteca LICEULUI AGRICOL din Geoagiu are 50.000 de cărţi!
Doar 484 de cărţi lipseau în urmă cu o săptămână din Biblioteca Liceului Tehnologic Agricol "Alexandru Borza" din Geoagiu, judeţul Hunedoara, pentru a ajunge la impresionanta colecţie de 50 de mii de volume! Campania DONEZ O CARTE PENTRU UN LICEU AGRICOL a completat colecţia liceului!
Proiectul Fundaţiei Revistei Ferma - SUSŢINEM ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR AGRICOL a pornit practic de la ideea de a dona două cărţi despre creşterea găinilor ouătoare în sistem free-range şi a puilor de carne, însă pe parcurs el a devenit o veritabilă portavoce a sistemului de învăţământ preuniversitar agricol, cu nevoile şi problemele sale, care trebuie să ajungă într-un final şi în atenţia autorităţilor decidente. În ceea ce ne priveşte, am încercat să ne implicăm nu doar în sensul mediatizării acestor realităţi, dar în măsura în care ne-a fost posibil, am şi întins o mână de ajutor acestor minunate unităţi de învăţământ, lăsate de prea multe ori în voia sorţii.
La Geoagiu, de pildă, cu ocazia evenimentului de promovare desfăşurat în 12 aprilie a.c., am organizat din nou o donaţie de carte, sub egida campaniei DONEAZĂ O CARTE PENTRU UN LICEU AGRICOL. În total, am predat către biblioteca liceului 182 de volume cu teme de literatură de specialitate. Acestea au fost imediat preluate de către Lucica Todor, care urma să le trieze şi apoi să le alăture celor peste 49.500 de cărţi existente în biblioteca pe care o îngrijeşte de aproape patru decenii. A rămas să determine cu exactitate acest număr, iar noi am promis că, dacă este cazul, vom completa colecţia astfel încât să se atingă pragul de 50.000. „Probabil este cel mai mare fond de carte deţinut de un liceu ardelean”, ne spunea cu mândrie distinsa doamnă, care ne mărturisea că o bună parte din cărţi fuseseră achiziţionate în perioada în care liceul se afla sub tutela Ministerului Agriculturii. „Atunci primeam bani în fiecare an pentru achiziţia de cărţi. De asemenea, eram abonaţi la 38 de titluri de reviste şi ziare de specialitate”, ne-a explicat ea.
Spaţiul bibliotecii este unul primitor, iar Lucica Todor, care se va pensiona la toamnă, vorbeşte cu oarecare nostalgie despre copiii care mai cred în valoarea cărţilor. Atunci când studiază sau se relaxează în această încăpere, copiii şi adolescenţii se simt în siguranţă sub zidul protector de cărţi.
Liceul din Geoagiu deţine acum impresionanta colecţie de 50 de mii de volume!
Cu ocazia desfăşurării evenimentului ZIUA LICEELOR AGRICOLE de la AgriPlanta-RomAgroTec (18 mai, Fundulea, jud. Călăraşi) am anunţat VESTEA cea mare pentru Liceul din Geoagiu: ÎN DOAR CÂTEVA ZILE au fost donate cărţile necesare pentru a completa colecţia bibliotecii.
Joi, 23 mai a.c., cu ocazia "Zilei Porţilor Deschise", echipa proiectului "Susţinem Învăţământul Preuniversitar Agricol" se va afla la Liceul Tehnologic Agricol "Alexandru Borza" din Geoagiu pentru a adăuga în bibliotecă donaţia de carte la care au contribuit peste 30 de persoane, la chemarea campaniei DONEZ O CARTE PENTRU UN LICEU AGRICOL!
VĂ MULŢUMIM PENTRU IMPLICARE!
vineri, 10 iulie 2020
Pentru Neam şi Ţară: MAUSOLEUL DE LA MĂRĂŞTI
Pentru Neam şi Ţară: MAUSOLEUL DE LA MĂRĂŞTI
Proiectul "Viitor pentru sate" ne-a călăuzit paşii şi spre Mausoleul Mărăşti din satul cu acelaşi nume, comuna Răcoasa. Aici, pe dealul unde a fost ridicat monumentul, Armata a II-a condusă de Mareşalul Alexandru Averescu a ţinut sus stindardul României în lupta crâncenă din 11 iulie 1917.
Rămăşiţele a 5.342 de ostaşi se alfă la Mărăşti, în 12 cripte, la vedere, construite în al doilea nivel subteran. În două cripte sunt ostaşi ruşi iar într-una germani, în celelalte dormindu-şi somnul de veci eroii români. În mijlocul monumentului se află sarcofagul Mareşalului Alexandru Averescu, pentru că asta i-a fost dorinţa, să fie înmormântat alături de soldaţii lui.
Costică Tecuceanu, custodele Mausoleului de la Mărăşti, are lacrimi în ochi. Îmi vorbeşte despre onoare, datorie, jertfa celor care au luptat în aceste locuri... Vine la monument de când era copil, pentru că tatăl său se ocupa de Mausoleu din anul 1953. I-a urmat, din 1986, şi nu doar locul de muncă l-a preluat de la tată. Ci şi patriotismul, mândria de a se ocupa de acest monument şi recunoştinţa pentru eroii noştri.
Unul dintre tablourile pe care echipa noastră i le-a oferit, pentru a fi donate Mausoleului, conţine imagini din Mărăştiul anului 1917, preluate din cartea "Pentru Neam şi Ţară" (editată de către "Societatea ocrotitoare a orfanilor de război").
Mândrie şi recunoştinţă
Nicoleta Dragomir: Ce înseamnă pentru dumneavostră să fiţi aici zi de zi, lângă eroii noştri?
Costică Tecuceanu: Înseamnă totul. De dimineaţă, de când mă trezesc vin cu drag aici, să fac curăţenie, să îngrijesc de cripte, pentru că ceea ce îmi place mie trebuie să placă şi vizitatorilor, care vin să vadă eroii neamului nostru.
Nicoleta Dragomir: Vă văd cu lacrimi în ochi, aşa cum v-am văzut şi când ne-am întâlnit anul trecut în noiembrie... Este un loc în care, cu toţii, ne aducem aminte şi purtăm recunoştinţă, însă ce înseamnă pentru dumneavoastră istoria acestor locuri?
Costică Tecuceanu: E o mândrie să fiu aici, născut şi crescut în aceste locuri. Şi nu doar pentru mine, ci şi pentru toţi locuitorii Mărăştiului şi ai Vrancei. Pentru mine înseamnă totul. Caut să-i stimez pe cei care au luptat cu viaţa pentru a trăi mai bine noi, în zilele noastre.
Nicoleta Dragomir: Este un loc însemnat, aici s-au dat lupte grele în Primul Război Mondial...
Costică Tecuceanu: Da, locul acesta era ocupat de trupele germane începând de la Măgura Odobeşti, Comuna Răcoasa, Dealul Mărăştilor, Mărăşeştiul şi până la Poiana Înţărcătoarea, hotar cu judeţul Bacău. Ai noştri veneau din partea de răsărit a satului Mărăşti, din localităţile Panciu, Moviliţa, Fitioneşti, Păuneşti, până la partea Adjudului, altă parte din spatele frontului german, alţii din nordul satului iar divizia condusă de generalul Nicolae Anghelescu, venea dispre pasul Oituz...
Are domnul Costică şi un mare regret. Din ce în ce mai puţini tineri, mai ales copii, trec pragul monumentului. În general, puţini sunt vizitatorii care vin la Mărăşti. Suntem cu toţii prinşi în cotidian, dar îmi doresc să fie acest articol un îndemn de întoarcere la istorie şi la cei care au plătit cu viaţa preţul libertăţii noastre. Dacă aveţi drum prin Vrancea vă puteţi abate puţin de la şoseaua naţională pentru a ajunge în comuna Răcoasa, la "Câmpul istoric Mărăşti". Aici odihnesc eroii români din Armata a II-a!
MAUSOLEUL MĂRĂŞTI - DATE ŞI FAPTE
Monumentul este situat în satul Mărăşti, comuna Răcoasa. Accesul auto se face dinspre drumul judeţean Panciu - Soveja - Răcoasa.
Mausoleul a fost ridicat pe locul unde s-a dat bătălia din 9-17 iulie 1917 şi face parte, alături de alte obiective istorice, din "Câmpul istoric de la Mărăşti (satul Mărăşti a fost distrus în întregime în timpul luptelor şi refăcut după război). Este înscris în Lista Monumentelor Istorice la poziţia 404.
Monumentul a fost construit din iniţiativa Societăţii „Mărăşti“, după proiectul arhitectului Pandele Şerbănescu. Sculptura a fost realizată de către sculptorul Aurel Bordenache. Piatra de temelie a fost pusă la 10 iunie 1928 în prezenţa Reginei Maria şi a unei impresionante asistenţe. Lucrările au fost finalizate în anul 1938.
La subsolul mausoleului se află criptele în care sunt depuse osemintele militarilor români, ruşi şi germani, în total 5.342 de eroi (din care numai 116 români şi 126 germani sunt identificaţi). Alături de aceştia, subsolul mai adăposteşte şi criptele în care sunt înhumaţi ofiţerii români căzuţi în bătălia de la Mărăşti. Ulterior, aici au fost depuse sarcofagul mareşalului Alexandru Averescu şi criptele generalilor Arthur Văitoianu, Alexandru Mărgineanu şi Nicolae Arghirescu.
În incinta mausoleului există şi un muzeu în care se păstrează trofee militare, hărţi, documente şi fotografii.
Echipa "VIITOR PENTRU SATE" - Vrancea
Nicoleta DRAGOMIR
Marian MUŞAT
foto: Leonard STAFIE, Claudiu BOROBEI
joi, 9 iulie 2020
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Comunicat de presa
In memoriam Ion Budeanu, fondatorul Grupului de Firme Coseli Grupul de Asociații pentru Neam și Țară anunță cu profundă durere și regret ...
-
FERMA DE GĂINI OUĂTOARE, de la hobby la afacere Leonard STAFIE, Nicoleta DRAGOMIR Cu ce începe ferma de hobby şi când apare afacerea? Când î...
