Măsuri tehnice la popularea cu pui a halei de producție

Succesul și calitatea efectivelor viitoare de părări sunt date în primul rând de o operațiune esențială, deși considerată de unii neînsemnată, și anume pregătirea halei de producție pentru popularea cu pui.

Un prim pas constă în evacuarea rapidă a dejecțiilor împreună cu așternutul permanent din perimetrul de producție, spațiile sunt spălate și decontaminate. Această perioadă poate dura de la 7 zile până la 21 de zile. Din practică a rezultat că timpul de vid sanitar-veterinar poate fi redus de la 21 la 7 zile, dar trebuie avertizat crescătorul că măsurile de curățare și de decontaminare a halei de producție trebuie să fie efectuate temeinic, fără a neglija nici un aspect din etapele decontaminării.

Cerințe la transferul puilor 

Transportul puilor de o zi se efectuează imediat după trierea acestora din stația de incubație, în cutii de carton, cele mai utilizate fiind cutiile cu o capacitate de o sută de pui, compartimentate în patru părți. Ideal, transportul puilor ar trebui să se realizeze cât mai rapid, în 10-12 ore, în condiții optime, pentru a reduce stresul de transport. În general, puii suportă destul de bine și transporturi cu durate mai lungi, fără a le fi influențată capacitatea de producție, dar trebuie acordată o atenție deosebită temperaturii și curenților de aer din mediul de transport.

Apoi, în primele zile, cel mai important factor care influențează producția este temperatura. Astfel, puii au o capacitate redusă de termoreglare în primele zile de viață, aceștia putând să se adapteze la temperatura mediului ambiant abia după zece zile. Din acest motiv, insistăm să se acorde o atenție deosebită puilor în primele zile de viață, aceștia să fie cât mai aproape de sursele de căldură și să se evite momentul în care puii să”rămână” în frig, deoarece menținerea puilor la o temperatură rece duce la apariția afecțiunilor pulmonare cu evoluții rapide.

La populare crescătorul trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte:

• Temperatura în zona de creștere să fie de 35-35,5oC;

• Să nu existe curenți de aer;

• Furajele să fie la discreție;

• Adăpătorile să aibă apă cu temperatura aerului din hală pentru evitarea deshidratării, mai ales în cazul transporturilor de lungă durată.

În primele ore de viață a puilor, deshidratarea reprezintă al patrulea factor de stres ca importanță, primul fiind ecloziunea, al doilea manipularea și trierea puilor și al treilea factor de stres - trasportul.

Comportamentul puilor, cel mai bun indicator al condițiilor de microclimat

Chiar dacă halele de producție sunt dotate cu senzori de temperatură și de umiditate, atenția personalului asupra puilor trebuie să fie maximă, deoarece prin comportamentul lor, puii ne pot spune dacă suferă de frig și dacă circulă curenți de aer în hală. Astfel, dacă puii stau adunați sub sursa de căldură, atunci este clar că suferă de frig, dacă puii sunt moleșiți, cu aripile lăsate și stau departe de sursa de căldură, înseamnă că suferă de căldură prea mare. Dacă vedem puii înghesuiți într-o laterală, înseamnă că avem curenți de aer în perimetrul de creștere. Când condițiile de microclimat sunt normale, puii trebuie să fie repartizați uniform pe perimetrul halei, să aibă un comportament vioi, să consume apă și furaje.

Temperatura. Creșterea puilor în sistem industrial trebuie să imite cât mai bine ceea ce se întâmplă în mod natural la creșterea sub cloșcă, adică dubla temperatură, aceea de sub sursa de căldură și cea a mediului ambiant, adică hala de producție. Pe zi ce trece temperatura de sub sursa de căldură scade gradual în funcție de recomandările din ghidurile specifice fiecărui hibrid, astfel realizându-se o trecere graduală de la temperatura de sub sursa de încălzire la cea din hală. Acest lucru favorizează o creștere normală, asigură pui mai viguroși, cu o îmbrăcare uniformă cu pene și cu un metabolism normal. Menținerea unei temperaturi ridicate în spațiile de producție este cauza pentru care avem situații: cu pui moleșiți, se produce dereglarea metabolismului, cresc consumurile de apă și scad consumurile de furaje. Dacă halele de producție sunt supraîncălzite, poate apărea fenomenul de canibalism.

Umiditatea relativă în halele de producție trebuie să se încadreze în jurul valorii de 50-70%; în cazul unei umidități mai mari, apar fenomenele de fermentație a așternutului și degajări majore de amoniac. În cazul unei umidități scăzute, apare praful în hală, penajul se usucă, apare senzația de iritare, de ciugulire a penelor și, în final, poate apărea fenomenul de canibalism.

Lumina - pentru puii de carne, de obicei, se merge pe un program de 23 de ore lumină și o oră de întuneric. Există mai multe tipuri de iluminat, dar în general fiecare hibrid are specificul său.

La popularea halelor se va respecta regula obligatorie ca în același adăpost să nu fie găzduiți pui cu vârste diferite sau din stații de incubație diferite, chiar dacă există spații separate.

Vă dorim succes!

Articol publicat in revista Ferma nr.16(177) 15 - 30 septembrie 2016

REVISTA FERMA

Sprijin pentru fermieri

Peste 130 de fermieri si specialisti in domniul  agricol au participat astazi, laOnesti la o intalnire tematica ce a avut ca scop identificarea problemelor cu care se confrunta agricultorii din mediul rural.

Totodata, cei prezenti la conferinta regional a  fermierilor din zona Moldovei au aflat noutati  despre programul national de dezvoltare  rurala 2014-2020 dar si despre posibile  oportunitati de finantare in agricultura.

Stadiul masurilor din Programul National de  Dezvoltare Rurala 2014-2020 si managementul  fermei si piatamuncii au fost principalele teme  dezabtute astazi in cadrul Conferintei Regionale a  fermierilor care a avut loc la Onesti. Initiativa  aceste iintalniri apartine medicului veterinar, Radu  Antohe care este preocupat de problemele  micilor agricultori din mediul rural.

“Astfel de intalniri isi au rolul numai de a educa, de a informa, de a transmite mesajele de ambele parti. Astazi am parcurs punctele tari si punctele slabe ale agriculturii romanesti, asa cum o putem privi. Aici o privire de ansamblu o avem. Avem competente spre a ne sustine punctele de vedere. Am pornit de la acest lucru, apoi am facut o trecre in revista a situatiei actuale cu problemele in subventii si in plati pentru ca sunt mari problem in teritoriu”, a declarat Radu Antohe, medic veterinar, expert  in Dezvoltare Rurala.

Pe parcursul conferintei, au fost prezentate  modele de buna practica dar si noutati din  domeniul agricol. Una dintre temele atractive  pentru micii fermieri prezenti la eveniment a  fost:  Cresterea in sistem traditional a gainilor  outoare si a puilor de carne in Romania,  sustinuta de catre inginerul zootehnist,  Leonard Constantin Stafie.

“Pentru a nu intra in concurenta directa cu marii producatori de carne si oua din acest domeniu, cei de la Comunitatea Europeana au gandit acele directive si reglementari europene”, a spus Leonard Stafie, dr.ing.zootehnist.

Conferinta Regionala a Fermierilor din zona  Moldovei, care a avu tloc astazi la Onesti a fost  realizata cu sprijinul Asociatiei Fermierilor  Agroland.

“Suntem interesati sa sustinem orice fel de initiativa care sprijina micii fermieri. Asa cum compania noastra a sprjinit infiintarea Asociatiei fermierilor Agroland, noi suntem interesati sa crestem nivelul de instruire si informare al fermierilor, a precizat Horia Cardos, presedinte Asociatia  fermierilor Agroland.

La conferinta regionala a fermierilor a participat si  primarul Municipiului Onesti care spune ca  sunt necesare astfel de intalniri pentru micii  fermieri din zona, pentru ca acestia sa fie la  current cu noutatile din agricultura si ca mai apoi  sa se dezvolte in acest domeniu.

"Reprezinta un sprijin real actiunea de astazi  pentru micii fermieri, pentru micii agricultori  din zona si sper ca reprezinta totodata un  bun prilej in ceea ce inseamna noi  cunostinte cu privire la oportunitatile pe care le  au, fonduri pe care le pot primi si programe  de sustinere din partea Uniunii Europene in  ceea ce priveste o dezvoltare rurala  durabila in Romania", a mentionat Nicolae Gnatiuc, primar Onesti.

Micii agricultori din zona Moldovei s-au aratat  incantati de aceasta conferinta si spun ca  informatiile pe care le-au aflat astazi le vor fi de  mare folos in dezvoltarea afacerilor in agricultura  din mediul rural.

“Au fost si lucruri pe care astazi le-am aflat, dar cel mai important este, cred ca sunt oamenii pe care i-am cunoscut aici”, a spus un fermier prezent la eveniment.

La finalul intalnirii, fermierii prezenti au avut  posibilitatea de a interactiona cu specialistii  in dezvoltare rurala si de a afla raspunsurile  necesare la intrebarile pe care le aveau.

Florina ILUTOAE

TELE M

O nouă fermă de reproducție în peisajul zootehnic moldav!

Pe frumoasele meleaguri ale comunei Gorban, în satul Podul Hagiului, județul Iași, o localitate de răzeși de pe malul Prutului, pe amplasamentul unei vechi ferme de vaci de dinainte de Revoluție, Ionel Isari și Răzvan Gheorghiu au pornit o afacere zootehnică pe care puțini s-ar încumeta s-o facă: au pus bazele unei ferme de reproducție suină.  

După ’89, zootehnia nu a scăpat de frământările tranziției de la economia centralizată la cea de piață. Acest lucru a dus la închiderea majorității complexelor zootehnice, printre care și cele de creștere a porcilor. Dacă sectorul de îngrășare a început să se redreseze, mai ales după aderarea României la UE și datorită fondurilor europene, în domeniul reproducției puțini fermieri au avut curajul să investească. 

Așa am ajuns în situația în care peste 70% din efectivele la îngrășat sunt importate din Danemarca sau Germania la prețuri deloc de neglijat, iar calitatea produsului importat lasă de dorit uneori. Deci apariția unei ferme de reproducție în sectorul porcin este într-adevăr un eveniment care trebuie subliniat, mai ales că această fermă a fost realizată din fonduri proprii.

Afacerea de la Gorban a fost gândită și pusă în practică de doi specialiști, unul în zootehnie, celălalt în economie agrară. Răzvan Gheorghiu (foto) a lucrat peste zece ani în sectorul de reproducție suine în Danemarca. Cu experiența profesională acumulată în țara cu efectivul cel mai mare de porcine din Europa, cei doi, Ionel Isari și Răzvan Gheorghiu, au demarat procesul de modernizare și de transformare a fostei ferme de vaci. 

Casă: șase adăposturi pentru 690 capete

Astfel, din cele șase adăposturi, în prima etapă au modernizat două hale cu o suprafață totală de aproximativ 2200 mp. Capacitatea finală a fermei va fi de 690 capete scroafe, dar în urma investițiilor destul de mari în prima etapă, au fost pregătite pentru populare doar cele două adăposturi cu o capacitate, în prima fază, de 320 capete. Investițiile totale pentru modernizarea celor două adăposturi au ajuns la aproximativ 500.000 euro, bani obținuți din credite, cât și din munca celor doi în Danemarca. „Cele două hale au fost compartimentate pentru a realiza fluxul tehnologic, adică însămânțare, gestație, maternitate, creșă și tineret, avem și un sector de producție nutrețuri combinate. Dorim să realizăm un circuit închis pentru scăderea costurilor de producție. România este o piață de desfacere în creștere pe acest sector, există un deficit foarte mare pe sectorul de reproducție”, ne-a declarat Răzvan Gheorghiu.

Echipamentele sunt complet automatizate pentru asigurarea factorilor de microclimat, ventilație, lumină, căldură, umiditate, asigurând confortul tehnologic atât scrofițelor, cât și produșilor obținuți. Administrarea hranei și a apei se asigură automat, iar evacuarea dejecțiilor se realizează hidraulic pe pernă de apă. A fost necesară și reabilitarea termică a clădirilor, ceea ce a însemnat costuri suplimentare.

Masă: producție vegetală pe 700 ha

Tot pentru a scade costurile de producție, ferma are și un sector vegetal de aproximativ 700 hectare, pentru a asigura cerealele de bază. „Pe partea vegetală noi am început în 2010 cu 200 ha, iar acum am ajuns la aproximativ 700 ha, avem toată gama de utilaje care să deservească sectorul vegetal. În paralel cu sectorul vegetal, am început modernizarea celor două adăposturi pentru secorul zootehnic, cum am realizat totul din resurse proprii și din credite, a durat apropae șase ani ca să ajungem la momentul acesta, adică să populăm cu 260 scrofițe în prima etapă. Marți (16 august - n.r.) ne vin scrofițele din Danemarca. Prin adoptarea unei tehnologii de ultimă generație, un control sanitar veterinar strict, cât și un management performant al fermei, am redus la minimum riscurile” ne spune Ionel Isari. 

Rasă: genetică din Danemarca

Cei doi investitori, Ionel și Răzvan, mizează pe material genetic de ultimă generație din Danemarca, astfel scrofițele sunt produse din încrucișări dintre rasele Landrace și Yorkshire, iar la nivelul fermei acestea vor fi încrucișate cu rasa Duroc, obținând astfel hibridul de carne utilizat în fermele de îngrășare. „Preconizăm să obținem 14 purcei la fătare și, calculând mortalitatea, rămân undeva la 12 purcei înțărcați, iar la aproximativ 25-30 kg, purceii vor fi livrați către fermele de îngrășare. Vorbim de aproximativ 2,2 fătări pe an pe cap de scroafă. La aceste calcule suntem pe profit, dar știți cum este în agricultură, până nu livrezi marfa către beneficiar, nu ești sigur de nimic”, mărturisește Răzvan Gheorghiu.

Integrarea poducției este o necesitate 

Pentru a fi competitivi pe această piață, secorul vegetal a fost cuplat cu sectorul zootehnic, prin intermediul unui micro-FNC pentru producerea de nutrețuri. Sectorul vegetal asigură cam 80% din necesarul de furaje al sectorului zoothnic, diferența de 20% reprezentând șrot de soia, premixuri și micro și macroelemente, care nu pot fi produse la nivelul fermei. Ionel Isari ne precizează că „fără o integrare a sectoarelor, nu făceam nimic, iar ca să depinzi de cineva din punct de vedere al furajării, iar nu este bine, deoarece 80% din costul de producție este reprezentat de cheltuielile cu furajarea. Acum prețul la cereale este destul de mic, de exemplu 50-55 bani/kg la grâu. Dar ce te faci în anii când ajunge prețul la 1 leu/kg?! Chiar dacă la momentul de față economiile realizate cu sectorul vegetal sunt destul de mici, pe termen lung se va cunoaște. Sperăm ca după ce ajungem la capacitate maximă de 690 de scrofițe pe serie, să dezvoltăm și un sector de îngrășare, dar astea sunt planuri de viitor.”

Noi nu putem decât să le urăm succes celor doi și așteptăm o invitație în fermă după finalizarea primei serii, pentru a putea discuta despre plusuri și minusuri în acest sector.

Articol publicat in revista Ferma nr.15(176) 1 - 15 septembrie 2016

REVISTA FERMA