Suntem crescători de păsări din judeţul Braşov şi activitatea noastră stă sub semnul incertitudinii de când a apărut legea 119/2014

Suntem crescători de păsări din judeţul Braşov şi activitatea noastră stă sub semnul incertitudinii de când a apărut legea 119/2014 care stabileşte distanţele minime obligatorii între fermele de păsări şi spaţiile de locuit. În condiţile acestei legi fermele de familie cu activitate de creşterea păsărilor nu au cum să mai funcţioneze dacă nici 60 de păsări nu poţi să le creşti în curtea proprie ci trebuie să achiziţionezi un alt teren aflat la distanţa care ţi-o cere legea.

            Intervalele date de lege sunt aberante: 101 păsări trebuie ţinute la aceeaşi distanţă cu 5000 păsări

            Pe de altă parte, legea  intră în contradicţie cu legea impozitului agricol: dacă statul nu îţi ia impozit la 100 de păsări se subînţelege că acestea ţi le creşti pentru nevoi personale dar ele nu pot fi ţinute decât la o distanţă de 50 m.

            Nu vedem cum am putea să funcţionăm în continuare fără a intra în contradicţie cu această lege, întrucât nici prevederile articolului 20 care permite modificarea acestor distanţe în baza unui studiu de impact, studiu care se face de către IMS şi are taxe inaccesibile pentru noi, micii producători.

            Ce ar trebui să facem, să renunţăm la o activitate în care am investit muncă, bani şi dăruire şi care ne ajută să trăim un pic mai bine?

În România nu există ferme de găini de carne „nestresate“ EXCLUSIV | Evenimentul

Datele Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor arată negru pe alb că, la nivel naţional, nu este avizat niciun spaţiu pentru creşterea în sistem free range a puilor pentru carne. Pe de altă parte, doar şase ferme destinate creşterii găinilor de ouă „nestresate“ sunt autorizate în ţară. Una dintre acestea provine din judeţul Neamţ şi deţine un efectiv de păsări de 1.005 capete. Firma aparţine unui tânăr absolvent de Ştiinţe Politice. La nivelul Regiunii de Nord-Est sunt înregistrate peste 13 milioane de capete de păsări, cea mai mare parte a acestora în gospodării individuale.

În România nu există ferme de găini de carne „nestresate“ EXCLUSIV | Evenimentul

Avicultura, sector prioritar doar în vorbe...

Avem un sfert de veac de democraţie, de şapte ani suntem în marea familie europeană, dar în fermele zootehnice mici şi mijlocii şi în buzunarul producătorului român nu avem mai nimic!

Discutăm de strategii de dezvoltare a păturii de mijloc din agricultură şi a fermei de familie (indiferent de dimensiunea ei!!!), însă multe dintre aceste strategii au rămas doar la nivel de declaraţie. Aşa se întâmplă şi în sectorul avicol de la noi. Pentru a nu induce în eroare cititorii şi pentru a nu fi acuzaţi de unii sau alţii de manipulare sau rea voinţă, discutăm concret, cu referire la datele oficiale, statistice. Pentru că, nu-i aşa, cifrele vorbesc de la sine...

Numărul total de păsări din România înregistrat la ANSVSA este de 79.440.251 capete: în sistem intensiv (societăţi comerciale), avem un total de 25.682.817 capete, din care 7.406.322 găini ouătoare cu o producţie medie de 304 ouă/găină şi un efectiv de 18.276.495 capete pui de carne, cu o producţie de aproximativ 2,1 kg/pui. Rezultă, conform datelor care se regăsesc pe site-ul Autorităţii Sanitare Veterinare, că în România anului 2013 erau înregistrate 1.835.219 exploataţii agricole individuale, cu un efectiv total de păsări de 53.757.434 capete, din care găini ouătoare 35.134.978 şi păsări de carne 18.622.456 capete, de unde rezultă o medie pe gospodărie de 19,14 găini ouătoare cu performanţă medie pe cap de găină de140 ouă pe an şi 10,14 capete pui de carne.

La capitolul “free-range” stăm rău de tot!
În data de 26.09.2014, revista Ferma a trimis ANSVSA o solicitare, prin care ceream răspunsul oficial la următoarele întrebări:
1. Câte ferme de găini ouătoare în sistem “free-range” (pe aşternut permanent cu acces liber în padoc), care produc ouă inscripţionate cu cifra 1 sunt autorizate pe teritoriul României şi ce capacitate totală au aceste ferme. Vă rugăm să ne transmiteţi efectivul total şi defalcat (ferme free-range care se regăsesc în gospodăriile populaţiei şi ferme free-range în exploataţiile de dimensiuni medii şi mari).
2. Câte ferme de pui de carne în sistem de creştere tradiţional sunt autorizate pe teritoriul României şi ce capacitate totală (efectiv total) au?
Am primit următorul răspuns: pentru găini ouătoare cu cifra 1, în sistem free-range, există doar 6 exploataţii, cu o un efectiv total de 29.979 păsări, ceea ce reprezintă 0,4% din efectivul total de găini ouătoare din fermele comerciale. Cât priveşte sectorul pui de carne în sistem tradiţional, atenţie! Nu există nici o fermă comercială autorizată sanitar veterinar.

Detalii cu privire la situaţia sectorului la capitolul “free-range” şi sistemele alternative de creştere găsiţi în revista Ferma – noiembrie 2014!

mai multe detalii aici, Revista Ferma

Încurcate mai sunt legile fermei de familie…

În anul declarat “al fermei de familie” pe întreg mapamondul, România serveşte acestui deziderat o legislaţie încă ambiguă, în contradicţie cu cea europeană referitoare la dimensiunea fermelor de familie. 

Anomaliile legislative au efecte directe asupra gradului de absorbţie a fondurilor europene. Potenţialul economic al fermei de familie şi capacitatea ei de dezvoltare sunt supuse unor normative care par că nu au nici un fundament ştiinţific. 
Spre exemplu, proiectele de fermă familială promovate prin PNDR-ul nostru, în speţă cele pentru creşterea păsărilor, contravin reglementărilor europene. De ce? Proiectele pentru fermele familiale promovate de AFIR se referă la un efectiv de 4.000 de capete găini ouătoare, în timp ce OUG 108 din 27 iunie 2001 privind exploataţiile agricole specifică la Cap. II - “Dimensionarea exploataţiilor agricole”, Art. 5, alin. (1) că dimensiunile minime pentru exploataţiile agricole sunt: f) găini ouătoare 2.000 capete; g) păsări pentru carne 5.000 capete. La Cap. IV - Exploataţii agricole familiale, Articolul 13 precizează că „Exploataţiile agricole cu dimensiuni sub limitele prevăzute la Art. 5 alin. (1) sunt exploataţii agricole familiale”. Dacă legea spune că exploataţia sub 2.000 capete găini ouătoare este fermă familială, atunci cum poţi promova proiecte cu o capacitate de 4.000 de capete pentru aceste tipuri de ferme? Mai mult, standardele de bunăstare la păsări se aplică la efective de la 350 de capete găini ouătoare şi de la 500 capete pentru puii de carne!

Şi anomaliile legislaţiei româneşti continuă... Ordonanţa de Urgenţă 43 din 15 mai 2013 privind unele măsuri pentru dezvoltarea şi susţinerea fermelor de familie şi facilitarea accesului la finanţare al fermierilor, precizează la Art. 2, lit. e), că ferma de familie este “exploataţia agricolă aparţinând persoanelor fizice în calitate de producători agricoli individuali înregistraţi în Registrul exploataţiilor agricole sau înregistrată ca persoană fizică autorizată, întreprindere individuală, întreprindere familială, înfiinţată potrivit legislaţiei în vigoare, care produce pentru consumul propriu, iar, după caz, comercializează surplusul. Dimensiuneaeconomică a fermei de familie este cuprinsă între 2-50 UDE”. Conform acestei ordonanţe, ferma familială deţine între 568 capete (2 UDE) şi 14.204 capete (50 UDE) găini ouătoare!
Avem aşadar trei acte normative care prevăd trei dimensiuni ale fermei familiale într-o evidentă contradicţie: OUG 108 din 27 iunie 2001 spune că ferma familială este sub 2.000 capete (6,5 UDE), AFIR-ul se referă la 4.000 capete găini ouătoare iar Ordonanţa 43 alocă fermei de familie între 568 şi 14.204 capete găini ouătoare!!!

mai multe aici, Revista Ferma

Distanţele minime creează probleme... maxime!

Problema stabilirii distanţelor minime de amplasare a fermelor zootehnice faţă de spaţiile de locuit nu e de ieri, de azi. Excesul de zel, neştiinţa sau ignoranţa duc la situaţii total contradictorii în România, raportat la legislaţia europeană, care ar trebui să fie suverană.

La începutul acestui an, Ministerul Sănătăţii a emis Ordinul nr. 119 pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei. În acest Ordin, la Art. 11, alin. (1) sunt prevăzute distanţele minime de protecţie sanitară între teritoriile protejate şi o serie de unităţi care produc disconfort şi riscuri asupra sănătăţii populaţiei. Printre care fermele zootehnice. Problema este că distanţele stabilite de Ministerul Sănătăţii par a nu avea un fundament ştiinţific şi contravin normelor europene, aplicate în multe state din Vestul Europei. Am solicitat Ministerului Sănătăţii să ne pună la dispoziţie documentaţia tehnică pe baza căreia au fost calculate distanţele, dar până la închiderea ediţiei nu am primit un răspuns. Am întrebat şi la Ministerul Agriculturii dacă li s-a solicitat un punct de vedere pentru stabilirea distanţelor minime la care să fie amplasate fermele, iar răspunsul primit a fost NU, Ministerul Sănătăţii nu a solicitat o astfel de expertiză.
În aceste condiţii, doi specialişti în zootehnie - dr.ing. Daniel Simeanu, Preşedintele Asociaţiei Profesionale a Crescătorilor de Păsări de Carne şi Ouă din judeţul Iaşi şi subsemnatul - Leonard Constantin Stafie - am înaintat Ministrului Agriculturii un memoriu justificativ şi o solicitare pentru crearea unui grup ştiinţific de lucru care să trimită o Notă de fundamentare în vederea modificării Ordinului 119 al Ministrului Sănătăţii. Până acum nici o reacţie din partea MADR.

Prezentarea succintă a câtorva argumente tehnice cuprinse în acest memoriu şi care subliniază erorile ce se regăsesc în legislaţia privind stabilirea distanţelor la care trebuie amplasate fermele faţă de spaţiile protejate puteţi citi în revista Ferma – octombrie 2014!

Mai multe aici Revista Ferma

La solicitarea Radio România Iaşi, în exclusivitate, ministrul agriculturii Daniel Constantin a anunţat posibilitatea modificării prevederilor legislative, potrivit cărora în gospodăriile care nu beneficiază de apă curentă şi canalizare printr-un sistem centralizat,  pot fi crescute maximum 6 animale în total (ovine, caprine, porcine, bovine, cabaline) şi cel mult 50 de păsări .

Ordinul nr 119/4 februarie 2014 al ministrului sănătăţii, la articolul 15 alineatul (1) prevede că “în gospodăriile unde nu sunt asigurate racordurile de apă curentă şi canalizare printr-un sistem centralizat de distribuţie, adăposturile pentru creşterea animalelor în curţile persoanelor particulare, de cel mult 6 capete în total (ovine, caprine, porcine, bovine, cabaline) şi cel mult 50 de păsări se amplasează la cel puţin 10 m de cea mai apropiată locuinţă învecinată şi se exploatează astfel încât să nu producă poluarea mediului şi risc pentru sănătatea vecinilor, cu obligaţia respectării condiţiilor de biosecuritate.”

Referitor la acelaşi Ordin nr 119 din 4 februarie 2014, al ministrului sănătăţii,  Asociaţia Crescătorilor de Păsări pentru Ouă şi Carne din judeţul Iaşi a solicitat modificări şi la Art. 11-(1), cu privire la distanţele minime de protecţie sanitară între teritoriile protejate şi o serie de unităţi care produc disconfort şi riscuri asupra sănătăţii populaţiei, în sensul stabilirii juste a distanţelor minime impuse pentru amplasarea fermelor avicole.

“Referitor la ordinul ministrului sănătăţii, o să avem o dezbatere, înţeleg că recent  au făcut anumite demersuri pentru a vedea dacă şi Ministerul Agriculturii agrează aceste norme. O să discutăm în zilele următoare, astfel încât să răspundem şi realităţii din România, din satul românesc şi cred că trebuie luate în considerare şi alte criterii decât doar numărul respectiv de animale”

Radio IASI

DEZBATEREA ZILEI 2014 04 Leonard Constantin STAFIE

Citeşte revista Ferma – iunie 2014!

Actualitate
6 Conferinţa anuală LAPAR
12 Norme metodologice pentru vânzarea terenurilor
14 "Taie TVA la carne" a trecut la faza scrisorilor deschise
17 Noul PNDR, între date şi realitate
20 Despre perspectiva unităţii „lăptarilor”
24 Proiecte europene în agricultura ieşeană
26 Reducerea TVA, promisiune amânată
32 Vizitatori la AgriPlanta-RomAgroTec
37 Se instituie din nou schema certificatelor de depozit

Agro-meteo
38 Prognoza agrometeorologică pentru luna iulie

Plante furajere
41 ForageMax: 80 tone/ha
42 Asigurarea furajelor - calendarul lucrărilor specifice verii

Cultura mare
47 Cireşar, luna primelor recolte în cultura mare
50 Câmpul tehnologiei de mâine, la AgriPlanta
52 Prutul a lansat drona pentru teledetecţie
55 Şcoala de Soiuri 2014
59 Vatra de pâine în "ţara dintre ape"
62 Monsanto preţuieşte apa
65 Ediţia estivală AgroConnect
68 Bayer Agro Forum Rapiţă

Horticultură
70 Starea cartofului românesc
74 Cireşeanca din Hiliţa

Utilaje agricole 
81 Inovaţii tehnice în premieră la standul IPSO Agricultură
82 Claas România - noutăţi tehnice şi soluţii de finanţare
84 MAP: „Investiţia trebuie să se plătească singură!”
87 Axial-Flow® Red Carpet
90 Krone ţinteşte noi segmente de piaţă
96 Pentru Valabri, service-ul e cea mai bună reclamă
98 Agrocomerţ Holding şi Lemken, din nou la Comloş
102 Maşini de cosit şi răvăşit marca Maschio-Gaspardo 
106 Combinele Fendt sunt pregătite pentru recoltat
108 MEWI la AgriPlanta 2014
118 HDT: Tehnologie pentru cereale

Zootehnie
122 Nutriţia energetică a vacilor pentru lapte
124 Calitatea igienică a laptelui şi a lactatelor (II)
126 Costel Caraş: „Micii crescători de animale nu au viitor!”
129 Angus-Ro - paşi uriaşi în ameliorarea vacii de carne
132 Comportamentul şi productivitatea scroafelor 
136 Caprele sunt selective în alegerea hranei
138 Oieri români şi maghiari, la Banat Agralim 2014
142 Luna iulie în stupină

Mica publicitate
144 Anunţuri Agricole

REVISTA FERMA

Interviu cu Leonard Stafie

Biosecuritatea fermei si tipuri de hibrizi

Abatorizarea & desfacerea produselor avicole şi furajarea păsărilor

Exploatarea păsărilor în cele cinci sisteme de creştere

Cresterea gainilor ouatoare ca afacere de nisa

Cresterea gainilor ouatoare ca afacere de nisa

O noua ferma de gaini ouatoare in sistem free range

Scopul implementarii proiectului Înfiinţare exploataţie de creştere şi exploatare a găinilor ouătoare în sistem liber (free range) cu o capacitate de 750 capete/serie este de  obţinerea în unităţi reduse de timp, suprafeţe mici de construcţii, a unor cantităţi cât mai mari de ouă, spre exemplu, la o serie de 750 de capete producţia de oua estimată este de aproximativ 192337 ouă în viu la 56 de săptămâni  respectiv 96187ouă pe o perioadă de 5 ani ( 56 săptămâni exploatare si 7 zile perioada de vid sanitar-veterinar/ respectiv 4,5 serii în 5 ani).Datele Beneficiarului:

SC GALINOPOLIS SRL

RO 31448846  ; J27/192/02.04.2013

sat Balusesti, comuna Icusesti

mai multe foto aici

Ghid practic de crestere pui de carne si gaini ouatoare

Ghid practic de crestere pui de carne si gaini ouatoare [1128] 25,00RON Cod carte: 1128 Producator/Autor: Leonard Constantin Stafie Anul aparitiei: 2013 Editura: PIM Numar de pagini: 302 Format: tehnic

Click pentru a mari Ghid practic de crestere pui de carne si gaini ouatoare "Scopul Ghidului este de a informa micii fermieri, acei proprietari ai gospodariilor de subsistenta pentru a trece de la o agricultura haotica si care nu genereaza nici un venit, la una care sa permita o dezvoltare ulterioara, a cresterii si exploatarii in sistem semi-intensiv, fara investitii mari"

Pentru comenzi:   AGROSHOP

Ce ar mai trebui să conțină criteriile de selecție din noul PNDR

Suntem la șapte ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, iar situația gospodăriilor țărănești se menține, majoritar, la nivel de subzistență și semi-subzistență. Dacă ne referim la populațiile de păsări din cadrul acestor „exploatații”, discutăm de efective de până la o sută de capete, de păsări slab productive, de lipsa aplicării normelor sanitar-veterinare, de lipsa tehnologiilor și de o furajare defectuoasă

În aceste condiții, rentabilitatea economică a acestor exploatații e aproape de zero și se reflectă direct în nivelul de trai al crescătorilor. Ca o posibilitate de redresare a gospodăriei țărănești, mai ales ținând cont de faptul că nu există resurse financiare pentru dezvoltarea unor exploatații de anvergură, primul pas care trebuie făcut de crescător este rentabilizarea exploatației existente, cu un minim de investiție.

Declarațiile cu privire la noul Program Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR), prin acordarea de punctaj suplimentar la selecție pentru fermele mici și mijlocii, pentru crearea unei pături de mijloc în agricultură, rămân deocamdată doar la stadiul de declarații și voi argumenta această afirmație în cele ce urmează.

Cooperativele nu sunt incluse la "forme asociative"

Includerea ca forme asociative a cooperativelor agricole (pentru acordare de punctaj la selecție) nu se regăsește în propunerile pentru PNDR. Se realizează astfel o discriminare pentru cei care au ales să se asocieze în acest mod. Conform Legii 566 din 2004, la Art. 2 se precizează: „Cooperativa agricolă reprezintă o asociație autonomă de persoane fizice și/sau juridice, după caz, persoană juridică de drept privat, constituită pe baza consimțământului liber exprimat de părți, în scopul promovării intereselor membrilor cooperatori, în conformitate cu principiile cooperatiste, a implementării politicilor agricole de stimulare a asocierii producătorilor din domeniu, care se organizează și funcționează potrivit prevederilor prezentei legi”.

Deci neacordarea de punctaj pentru acest tip de asociere este o discriminare, mai ales că și textul legii prevede expres că forma de asociere - Cooperativa - este pentru implementarea politicilor agricole de stimulare a asocierii. Prin asocierea în Cooperativă se poate realiza și acel deziderat de integrare a producției pe orizontală și verticală, deziderat amintit, de altfel, în noul PNDR.

Acordarea de punctaj diferențiat, în funcție de sistemul de creștere

În ceea ce privește acordarea de punctaj la selecția proiectelor pentru creșterea animalelor în sistem tradițional, se face referire directă la sistemul de creștere a puilor de carne în sistem tradițional și a găinilor ouătoare în sistem "free range" (notarea oului cu cifra 1). La fel cum este diferențiat și sistemul de creștere în ecologic. Un argument în plus este faptul că și legislația europeană reglementează aceste tehnologii. De exemplu, dacă pentru sistemul ecologic se acordă 5 puncte, pentru sistemul tradițional să se acorde 3 puncte.

Precizări pentru puii de carne

• Creșterea la sol pe așternut permanent în sistem extensiv. Termenul de „creștere în spații închise - extensiv” („creștere la sol pe așternut permanent”) se poate utiliza doar acolo unde densitatea pe mp de pardoseală nu depășește 12 păsări (și nu mai mult de 25 kg greutate în viu). Vârsta păsărilor la sacrificare trebuie să fie de cel puțin 56 de zile (Regulamentul CE 1538/91).

• Creștere la sol cu acces liber în padoc. Termenul de „creștere în aer liber / creștere la sol cu acces liber în padocuri exterioare”, se poate utiliza doar acolo unde densitatea pe mp în adăpost nu depășește 13 păsări (și greutatea vie nu depășește 27,5 kg/mp, conform Regulamentului CE 1538/91. De asemenea, păsările trebuie să aibă, cel puțin jumătate din viața lor, acces permanent în timpul zilei la spații (padocuri) exterioare acoperite în cea mai mare parte cu vegetație, asigurând cel puțin 1 mp/cap de pui.

Adăpostul este prevăzut cu deschideri/trape de ieșire cu o lungime combinată de cel puțin 4 m la 100 mp suprafață de adăpost (Regulamentul CE 1538/91).

Precizări pentru găinile ouătoare

• Creșterea găinilor ouătoare la sol cu acces liber în padoc. Sistemele de creștere la sol cu acces în padoc sunt sisteme de producție moderne, deoarece combină avantajele sistemului de adăpost cu microclimat controlat cu efectul pozitiv al șederii în aer liber. Din punct de vedere tehnologic, sistemul permite accesul în spații în aer liber, care în conformitate cu legislația europeană și românească trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

- găinile au acces continuu la spații exterioare în timpul zilei, cu excepția cazurilor în care se aplică restricții temporare impuse de autoritatea sanitar-veterinară;
- spațiile în aer liber sunt în cea mai mare parte acoperite cu vegetație și nu sunt folosite în alte scopuri, excepție făcând livezile, terenurile împădurite și pășunile pentru animale;
- densitatea în spațiile exterioare nu poate depăși niciodată 2.500 de găini pe hectar (o găină pe 4 mp).

În condițiile în care pentru fiecare găină sunt disponibili cel puțin 10 mp și se practică o rotație, găinile având acces liber în întreg spațiul pe durata de viață a efectivului, fiecare îngrăditură trebuie să asigure cel puțin 2,5 mp pe cap de găină.

- raza padocurilor nu trebuie să depășească 140 de metri față de cea mai apropiată trapă de intrare și ieșire; cu toate acestea, raza poate fi extinsă la 350 de metri față de cea mai apropiată trapă de intrare/ieșire, cu condiția să existe adăposturi suficiente și adăpători distribuite uniform - cel puțin 4 adăposturi pe hectar.

Aceste sisteme de creștere se adresează fermelor mici și mijlocii, fermelor familiale, dar și micilor cooperative sătești. Un alt avantaj al promovării acestor sisteme pentru fermele mici și mijlocii este faptul că produsele obținute sunt produse de nișă și nu intră în concurență cu marii producători de ouă sau de carne. La momentul actual, prin practicarea în efective mici a sistemelor industriale, produsele obținute intră în concurență directă cu marii producători și costurile de productie sunt mai mari decât în cazul efectivelor mari, ceea ce înseamnă că fermierul mic și mijlociu pierde din start față de fermele mari.

Mai mult, datorită concentrărilor mici de efective pe suprafață de teren și pe fermă, impactul asupra mediului este mult mai mic, aceste sisteme fiind, de fapt, tehnologii de creștere prietenoase cu mediul, în accepțiunea comunitară.

Și consumatorul final este în câștig, el având o ofertă mult mai mare de produse din trei sisteme de creștere: ecologic, tradițional și intensiv.

Aceste modele de exploatații pot reprezenta un început pentru dezvoltarea gospodăriei țărănești, aflată la momentul actual într-un declin continuu. Prin respectarea normelor minime, produsele obținute pot fi comercializate legal, ceea ce înseamnă un plus de venit, dar și valorificarea superioară a resurselor furajere deja existente. Primul pas pe care trebuie să îl facă crescătorul este rentabilizarea exploatației și utilizarea eficientă a resurselor umane și materiale.

Utilizarea de către instituțiile abilitate și promovarea la nivel național a Standardelor de fermă

Manualele au fost elaborate în cadrul proiectului “Asistență tehnică pentru dezvoltarea Standardelor de Fermă pentru România”, UMP MAKIS - MAPDR 04/QCBS/2008 - nr. 3166, proiect finanțat de Banca Mondială.

Proiectele tehnice trebuie să aibă avizul unui tehnolog recunoscut care să își asume și punerea în practică a proiectului și faptul că acesta funcționează, deoarece am văzut proiecte aprobate cu tehnologii imposibil de pus în practică!

Sperăm că până la urmă, în forma finală a noului PNDR, se vor regăsi și aceste puncte de vedere, pentru promovarea reală a fermierilor mici și mijlocii și pentru acordarea de șanse egale de dezvoltare și acces la finanțare.

În acest sens, o altă mare problemă este clasificarea exploatațiilor agricole, și mă refer în mod particular la ferma de familie care are ca obiect de activitate creșterea păsărilor. Există anumite neconcordanțe între dimensiunea fermei, limitarea numărului de capete și criteriile de eligibilitate, așa cum sunt ele prevăzute în noul PNDR. Despre acest subiect vom scrie în numărul din iunie al revistei Ferma.

sursa:REVISTA FERMA

va anunt ca maine iese de la tipar cartea Ghid Practic de crestere-pui de carne si gaini ouatoare. aceasta se poate gasi de saptamana viitoare pe sit-ul
agroshop.ro

În prag de primăvară agrară

Dincolo de toate lucrurile bune care se întâmplă în agricultura românească, problemele tot aceleași rămân

Confruntată cu incapacitatea post-aderare de a se alinia la un ritm acceptabil de conformare la regulamentele europene, România și-a construit, de-a lungul anilor, adevărate clișee pe care unii le flutură, pe post de scuză oficială, ori de câte ori ni se bate obrazul.
Îmi spunea recent un fermier pățit, care se confruntă și el cu starea de suficiență a funcționarilor plictisiți, dar chipurile instruiți (pe mulți bani europeni!), că sunt mult prea mulți cei care își îndeplinesc atribuțiile după principiul "nu contează cât muncim, leafă tot atât primim".
Leafă la care, de altfel, noi toți contribuim... Rata de absorbție a fondurilor pentru dezvoltarea și modernizarea agriculturii generează adevărate isterii naționale, mai ales spre toamnă, când se fac socotelile și bugetele. Mulțumită totuși unor angajați care-și văd de treaba lor, avem și la acest capitol un procent care tinde spre decență. Dar suntem încă foarte departe...
Ce să mai vorbim despre înstrăinarea terenurilor agricole către non-rezidenți sau despre subvențiile la hectar care sfidează bunul-simț! Toate acestea își au originea în negocierile făcute "pe genunchi", înainte de semnarea Tratatului de aderare.
Mi-am amintit de un articol foarte bun, cu un titlu sugestiv, scris în 2007 de prof.dr. Mihai Decun: "Politica Agricolă Comună și euro-miturile românești". Îl găsiți pe site-ul nostru www.revista-ferma.ro. Dar vreau să vă rețin atenția cu o singură idee. Ca și atunci, în 2007, când se muncea pe brânci prin ministere la elaborarea PNDR 2007-2013, și în prezent ne confruntăm exact cu aceleași probleme. Doar cifrele s-au mai schimbat.
Acum avem PNDR 2014-2020 și droaie de "euro-mituri" care, la fel ca în 2007, fac furori printre cei care vorbesc mult fără să spună sau să facă nimic. În multe privințe, lumea agricolă românească încă nu s-a dezmeticit, de la europenizare încoace... Citez doar un fragment din articolul amintit, un singur exemplu: "Este important ca până la definitivarea și aprobarea PNDR, fermierii să nu se lase influențați de tot felul de euro-mituri, care circulă mai repede decât informațiile corecte.
(...) Cu referire la zootehnie, anumite grupuri interesate, sprijinite de pseudo-specialiști ignoranți, au răspândit euro-mitul conform căruia <în UE animalele o vor duce mai bine ca oamenii>. În realitate, PAC își propune să sprijine numai fermele care fac dovada că asigură bunăstarea animalelor, deoarece numai animalele în condiția de bunăstare deplină pot exprima integral potențialul biologic productiv, caracteristic raselor perfecționate".
În altă ordine de idei, noroc că UE a decretat "Anul fermei de familie". Brusc și-au adus aminte și oficialii noștri, și mulți alți foști contestatari transformați peste în noapte în aprigi susținători ai acestei forme de organizare în agricultură, că, ce să vezi, România are și ea cu ce se lăuda la acest capitol!
Una peste alta, să aveți o primăvară cu spor în agricultură, departe de probleme, lipsuri și vremea neprielnică.
Închei cu câteva versuri primite de la un cititor din Iași, care dau frâu liber interpretărilor. Câte situații din actualitatea agricolă de la noi se regăsesc în această poezie... Cât de mult se construiește și cât de mult se distruge în agricultură?

Lemn bătrân

de Ioan Cojocariu

Lemn bătrân și lemn uscat
Mi te-ai cam încovoiat,
Viața te-a împovărat
Lemn bătrân și lemn uscat.

Ești bătrân și urâcios
Pe-năuntru găunos;
Dacă stai să te gândești
Oare cui mai trebuiești?

Ai ajuns ca o surcea,
Nimeni nu te mai vrea,
Nu ești bun nici la căruță
Păcătos ca o crenguță.

Bat într-însul, bat și bat
Lemn bătrân încovoiat,
Mi-a venit mintea pe loc
Cred c-o să te pun pe foc.

Așa am ajuns și eu
Ionel al lui Pîrnău.

Nicoleta Dragomir

Revista Ferma

Bocanci din piele preturi producator

Bocanci din piele de protectie cu si fara bombeu metalic, pieie interior exterior tratata sa reziste in conditii grele, talpa izolatoare, antistatica. Pentru mai multe detalii telefon 0751696433

mai multe detalii