Fermier pentru Romania

 

Fermier pentru Romania

 

Fermier pentru Romania

 

Fermier pentru Romania

 

 

Puiul inimos şi sănătos, de la ou la furculiţă! (II)

Leonard Constantin Stafie

SURSA REVISTA FERMA

Şi carnea de pasăre poate fi o sursă naturală de acizi graşi! Ce este şi cum putem creşte puiul îmbogăţit cu omega 3 şi omega 6? Iată ce rezultate am obţinut în ferma Vanbet!

un articol de
LEONARD CONSTANTIN STAFIE

Când l-am contactat pe medicul veterinar Fănel Bogos, cel care a pus pe picioare afacerea Vanbet, a arătat o deschidere deosebită pentru propunerea noastră. Aşa că, pe data de 11 august am început experimentul. Într-o hală cu 20.000 de pui de carne am separat lotul experimental - 1000 de pui. Am testat un hibrid cu creştere lentă, de la Hubbard.

 

 

Parametri urmăriţi

 

• Sistemul de creştere ales: s-a optat pentru creşterea în spaţii închise - sistem extensiv. Pentru etichetarea cărnii în acest sistem se îndeplinesc obligatoriu şi cumulativ criterii precum:
• densitatea per mp nu poate fi mai mare de 15 capete sau de 25 kg greutate vie,
• vârsta de sacrificare să fie de minimum 56 de zile. Creşterea a fost realizată pe aşternut vegetal - paie.
• Vârsta puiului la începerea testării a fost de 37 de zile, iar cea la sfârşitul experimentului - 60 de zile, cu o perioadă de testare de 23 de zile.
• Mortalitatea în lotul martor a fost de 2,4 la sută iar la cel testat - 2,5 la sută. Printre cauze enumerăm: congestie pulmonară, hemoragie internă, asfixie, disfuncţie hepato-renală. Comparativ cu mortalitatea standard acceptată, între 1 şi 5 la sută din efectiv, noi ne-am situat pe la mijloc.
• Consumul de furaje s-a încadrat, pentru lotul experimental, la 2,3 kg pe cap de pui în 23 de zile, iar pe lotul martor - 2,7 kg pe cap de pasăre în 23 de zile.
• Consumul de apă a fost în proporţii normale, de aproximativ ½. Apa nu a trebuit să fie decontaminată, iar, conform buletinului de analize, aceasta a îndeplinit condiţiile de potabilitate.
• Adăpostul este complet automatizat, cu sistem de răcire a aerului în adăpost, iar temperatura a variat între 18,5 şi 26,5oC. Programul de lumină a fost cel clasic, de 23 de ore lumină şi o oră întuneric.
• Furajul administrat lotului martor a fost realizat din: porumb 64%, şrot de soia 24,6% şi diferenţa - concentrate pvm. Furajul a fost realizat în FNC-ul propriu, sub formă granulată. Pentru lotul experimental, am utilizat şrot de cânepă 5%, porumb 59%, şrot de soia 24,6 şi diferenţa - pvm-uri. La analiză, şrotul de cânepă a avut următoarele caracteristici: proteină brută 27%, celuloză brută 36,04%, calciu 0,22% la sută, iar EM de 2412,1 kcal. Datorită conţinutului ridicat de celuloză brută, care ar fi putut să acţioneze ca un factor limitativ, am optat pentru administrarea unui maxim de 5 la sută în reţeta furajeră şi numai în perioada de finisare.
• Greutatea corporală: nu au existat diferenţe majore între cele două loturi, deci nu s-a putut trage o concluzie în sensul influenţei greutăţii corporale. Astfel, media greutăţii/întreg efectiv a fost: la 7 zile - 127 g, la 14 zile - 321 g, la 21 de zile - 444 g, la 28 de zile - 676 g, la 35 de zile - 992 g, la 53 de zile - 1614 g, greutatea la livrare de 60 de zile - 1865 g.
• Conţinutul de acizi graşi. La puii cărora li s-a administrat şrotul de cânepă, comparativ cu cei care au consumat furaj normal, conţinutul de omega 3 a crescut cu un procent ce a variat între 12,57 şi 13,71%, iar la cel de omega 6, creşterea a variat între 13,5 şi 14,6%.

Analizele şrotului de cânepă şi pentru produsul finit-carne au fost realizate în laboratorul acreditat al INCDBNA-IBNA Baloteşti.

 

 

Care sunt costurile?

 

Din punct de vedere al costurilor de producţie şi al performanţelor obţinute, utilizarea şrotului de cânepă în furajare nu include costuri deosebite care ar putea duce la un cost final al cărnii de pasăre semnificativ. Aşadar, se poate obţine o carne îmbogăţită cu o investiţie minimă.

 

foto: canva.com

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

 

Aşadar, datele ştiinţifice ne demonstrează o creştere de peste 10% a celor doi acizi graşi, deci putem utiliza termenul de carne de pui îmbogăţită sau, mai pe scurt, ”puiul inimos şi sănătos”.
Analizând recomandările de consum zilnic de omega 3 si 6 şi cantitatea de acizi graşi pe care o regăsim în carnea de pasăre îmbogăţită, consumul a 100 de grame de carne de pui asigură necesarul organismului uman, fără a fi nevoie să se intervină pentru completări din alte surse naturale sau chimice.
Pentru cei care doresc să obţină o astfel de carne, recomand:

1. Tehnica aceasta se aplică doar puilor în sistemul cu creştere lentă.
2. Perioada de finisare cu administrare de şrot de cânepă trebuie să fie de minim 30 de zile.

foto: canva.com

ANALIZA CĂRNII: CONŢINUTUL DE OMEGA 3 ŞI 6/100 GRAME

 

Proba	Omega 3	Creştere procentuală	Omega 6	Creştere procentuală	Raport omega 3 - omega 6	Creştere procentuală
Proba martor (furaj normal)	1,75	100%	24,29	100%	13,92	100%
Proba 1- administrare şrot de cânepă	1,97	112,57%	27,73	114.16%	14,56	104,60%
Proba 2 – administrare şrot de cânepă	1,99	113,71%	27,57	113.50%	18,5	132,90%

 

Cum obţinem puiul inimos şi sănătos? (I)

Leonard Constantin Stafie

Şi carnea de pasăre poate fi o sursă naturală şi sănătoasă de acizi graşi pentru organismul uman! Ce este şi cum putem obţine puiul îmbogăţit cu omega 3 şi omega 6?

un articol de
LEONARD CONSTANTIN STAFIE

Cum nu toată lumea are acces la alimente cu un conţinut ridicat de omega 3 şi 6 (peşte, ulei de peşte sau anumite seminţe), mai ales din cauza preţului, ne-am gândit la carnea de pasăre îmbogăţită cu omega 3 si omega 6. De ce carnea de pasăre? Pentru că este accesibilă ca preţ, se obţine rapid la costuri rezonabile şi este preferată de mulţi consumatori.

De ce puiul îmbogăţit?

Ideea de pui îmbogăţit a plecat şi de la nevoia de a elimina consumul substanţelor de sinteză pentru completarea necesarului de omega 3 şi omega 6. O altă motivaţie a fost de a nu administra păsării substanţe de sinteză chimică, ci a aduce un aport de substanţe nutritive pe cale naturală, adică utilizarea unor tipuri de furaje. În cazul nostru, am optat pentru şrotul de cânepă, fiind disponibil fără costuri suplimentare prea mari. Astfel ca organismul păsării să preia acizii grasi din furaj şi să îi sintetizeze, pentru a fi disponibili organismului uman pe cale naturală. Discutăm de obţinerea de alimente funcţionale care pot întradevăr să aducă un supliment de substanţe nutriţionale necesare metabolismului uman.

foto: canva.com

De la idee la practică

În primăvară, Ion Budeanu de la firma Coseli, m-a abordat cu privire la posibilitatea livrării de şrot de cânepă crescătorilor de păsări. Prea multe rezultate cu privire la utilizarea lui în furajarea păsărilor nu aveam, doar pe partea de găini ouătoare, unde Vasile Bunduc, în lucrarea sa”Soluţii nutriţionale inovative pentru obţinerea de ouă cu caracter de aliment funcţional”, menţionează nişte rezultate deosebite în practică. Aşadar, am demarat un experiment pe carnea de pui. Motivaţia a fost simplă, dacă se doreşte vânzarea de şrot de cânepă pentru a obţine carne de pasăre îmbogăţită, crescătorii de păsări sunt destul de pragmatici şi se întreabă: Cu cât îmi cresc costurile? Rata de creştere şi consumul de furaje nu sunt influenţate în mod negativ? Acea carne de pasăre chiar are un conţinut mai mare de acizi graşi? Ce plus îmi aduce mie dacă utilizez şrot de cânepă? Întrebări normale când coordonezi o afacere în zootehnie. Aşadar, am realizat un experiment în condiţii reale de creştere şi exploatare a puilor de carne.
Detaliile, în numărul viitor.

foto: canva.com

ETICHETARE CORECTĂ

Creşterea puilor de carne în sistem ”tradiţional” îmbracă mai multe forme:

1. Din punct de vedere al sistemului de creştere, conform regulamentului european CE nr. 543/2008 art. 11, etichetarea cărnii de pasăre se poate face cu menţiunea: Crescut în spaţii închise - sistem extensiv. Crescătorii care doresc să eticheteze carnea cu această denumire trebuie obligatoriu a îndeplini cumulativ 2 criterii:

- densitatea per mp nu poate fi mai mare de 15 capete sau 25 kg greutate vie;
- vârsta de sacrificare să fie de minimum 56 de zile.

2. Din punct de vedere al alimentului îmbogăţit. Conform legislaţiei din SUA, de exemplu: ”un aliment care este etichetat ca îmbogăţit cu un nutrient trebuie să conţină cu cel puţin 10% mai mult din acel nutrient comparativ cu acelaşi tip de aliment care nu este îmbogăţit”.

Sursa REVISTA FERMA