În România nu există ferme de găini de carne „nestresate“ EXCLUSIV | Evenimentul

Datele Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor arată negru pe alb că, la nivel naţional, nu este avizat niciun spaţiu pentru creşterea în sistem free range a puilor pentru carne. Pe de altă parte, doar şase ferme destinate creşterii găinilor de ouă „nestresate“ sunt autorizate în ţară. Una dintre acestea provine din judeţul Neamţ şi deţine un efectiv de păsări de 1.005 capete. Firma aparţine unui tânăr absolvent de Ştiinţe Politice. La nivelul Regiunii de Nord-Est sunt înregistrate peste 13 milioane de capete de păsări, cea mai mare parte a acestora în gospodării individuale.

În România nu există ferme de găini de carne „nestresate“ EXCLUSIV | Evenimentul

Avicultura, sector prioritar doar în vorbe...

Avem un sfert de veac de democraţie, de şapte ani suntem în marea familie europeană, dar în fermele zootehnice mici şi mijlocii şi în buzunarul producătorului român nu avem mai nimic!

Discutăm de strategii de dezvoltare a păturii de mijloc din agricultură şi a fermei de familie (indiferent de dimensiunea ei!!!), însă multe dintre aceste strategii au rămas doar la nivel de declaraţie. Aşa se întâmplă şi în sectorul avicol de la noi. Pentru a nu induce în eroare cititorii şi pentru a nu fi acuzaţi de unii sau alţii de manipulare sau rea voinţă, discutăm concret, cu referire la datele oficiale, statistice. Pentru că, nu-i aşa, cifrele vorbesc de la sine...

Numărul total de păsări din România înregistrat la ANSVSA este de 79.440.251 capete: în sistem intensiv (societăţi comerciale), avem un total de 25.682.817 capete, din care 7.406.322 găini ouătoare cu o producţie medie de 304 ouă/găină şi un efectiv de 18.276.495 capete pui de carne, cu o producţie de aproximativ 2,1 kg/pui. Rezultă, conform datelor care se regăsesc pe site-ul Autorităţii Sanitare Veterinare, că în România anului 2013 erau înregistrate 1.835.219 exploataţii agricole individuale, cu un efectiv total de păsări de 53.757.434 capete, din care găini ouătoare 35.134.978 şi păsări de carne 18.622.456 capete, de unde rezultă o medie pe gospodărie de 19,14 găini ouătoare cu performanţă medie pe cap de găină de140 ouă pe an şi 10,14 capete pui de carne.

La capitolul “free-range” stăm rău de tot!
În data de 26.09.2014, revista Ferma a trimis ANSVSA o solicitare, prin care ceream răspunsul oficial la următoarele întrebări:
1. Câte ferme de găini ouătoare în sistem “free-range” (pe aşternut permanent cu acces liber în padoc), care produc ouă inscripţionate cu cifra 1 sunt autorizate pe teritoriul României şi ce capacitate totală au aceste ferme. Vă rugăm să ne transmiteţi efectivul total şi defalcat (ferme free-range care se regăsesc în gospodăriile populaţiei şi ferme free-range în exploataţiile de dimensiuni medii şi mari).
2. Câte ferme de pui de carne în sistem de creştere tradiţional sunt autorizate pe teritoriul României şi ce capacitate totală (efectiv total) au?
Am primit următorul răspuns: pentru găini ouătoare cu cifra 1, în sistem free-range, există doar 6 exploataţii, cu o un efectiv total de 29.979 păsări, ceea ce reprezintă 0,4% din efectivul total de găini ouătoare din fermele comerciale. Cât priveşte sectorul pui de carne în sistem tradiţional, atenţie! Nu există nici o fermă comercială autorizată sanitar veterinar.

Detalii cu privire la situaţia sectorului la capitolul “free-range” şi sistemele alternative de creştere găsiţi în revista Ferma – noiembrie 2014!

mai multe detalii aici, Revista Ferma

Încurcate mai sunt legile fermei de familie…

În anul declarat “al fermei de familie” pe întreg mapamondul, România serveşte acestui deziderat o legislaţie încă ambiguă, în contradicţie cu cea europeană referitoare la dimensiunea fermelor de familie. 

Anomaliile legislative au efecte directe asupra gradului de absorbţie a fondurilor europene. Potenţialul economic al fermei de familie şi capacitatea ei de dezvoltare sunt supuse unor normative care par că nu au nici un fundament ştiinţific. 
Spre exemplu, proiectele de fermă familială promovate prin PNDR-ul nostru, în speţă cele pentru creşterea păsărilor, contravin reglementărilor europene. De ce? Proiectele pentru fermele familiale promovate de AFIR se referă la un efectiv de 4.000 de capete găini ouătoare, în timp ce OUG 108 din 27 iunie 2001 privind exploataţiile agricole specifică la Cap. II - “Dimensionarea exploataţiilor agricole”, Art. 5, alin. (1) că dimensiunile minime pentru exploataţiile agricole sunt: f) găini ouătoare 2.000 capete; g) păsări pentru carne 5.000 capete. La Cap. IV - Exploataţii agricole familiale, Articolul 13 precizează că „Exploataţiile agricole cu dimensiuni sub limitele prevăzute la Art. 5 alin. (1) sunt exploataţii agricole familiale”. Dacă legea spune că exploataţia sub 2.000 capete găini ouătoare este fermă familială, atunci cum poţi promova proiecte cu o capacitate de 4.000 de capete pentru aceste tipuri de ferme? Mai mult, standardele de bunăstare la păsări se aplică la efective de la 350 de capete găini ouătoare şi de la 500 capete pentru puii de carne!

Şi anomaliile legislaţiei româneşti continuă... Ordonanţa de Urgenţă 43 din 15 mai 2013 privind unele măsuri pentru dezvoltarea şi susţinerea fermelor de familie şi facilitarea accesului la finanţare al fermierilor, precizează la Art. 2, lit. e), că ferma de familie este “exploataţia agricolă aparţinând persoanelor fizice în calitate de producători agricoli individuali înregistraţi în Registrul exploataţiilor agricole sau înregistrată ca persoană fizică autorizată, întreprindere individuală, întreprindere familială, înfiinţată potrivit legislaţiei în vigoare, care produce pentru consumul propriu, iar, după caz, comercializează surplusul. Dimensiuneaeconomică a fermei de familie este cuprinsă între 2-50 UDE”. Conform acestei ordonanţe, ferma familială deţine între 568 capete (2 UDE) şi 14.204 capete (50 UDE) găini ouătoare!
Avem aşadar trei acte normative care prevăd trei dimensiuni ale fermei familiale într-o evidentă contradicţie: OUG 108 din 27 iunie 2001 spune că ferma familială este sub 2.000 capete (6,5 UDE), AFIR-ul se referă la 4.000 capete găini ouătoare iar Ordonanţa 43 alocă fermei de familie între 568 şi 14.204 capete găini ouătoare!!!

mai multe aici, Revista Ferma

Distanţele minime creează probleme... maxime!

Problema stabilirii distanţelor minime de amplasare a fermelor zootehnice faţă de spaţiile de locuit nu e de ieri, de azi. Excesul de zel, neştiinţa sau ignoranţa duc la situaţii total contradictorii în România, raportat la legislaţia europeană, care ar trebui să fie suverană.

La începutul acestui an, Ministerul Sănătăţii a emis Ordinul nr. 119 pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei. În acest Ordin, la Art. 11, alin. (1) sunt prevăzute distanţele minime de protecţie sanitară între teritoriile protejate şi o serie de unităţi care produc disconfort şi riscuri asupra sănătăţii populaţiei. Printre care fermele zootehnice. Problema este că distanţele stabilite de Ministerul Sănătăţii par a nu avea un fundament ştiinţific şi contravin normelor europene, aplicate în multe state din Vestul Europei. Am solicitat Ministerului Sănătăţii să ne pună la dispoziţie documentaţia tehnică pe baza căreia au fost calculate distanţele, dar până la închiderea ediţiei nu am primit un răspuns. Am întrebat şi la Ministerul Agriculturii dacă li s-a solicitat un punct de vedere pentru stabilirea distanţelor minime la care să fie amplasate fermele, iar răspunsul primit a fost NU, Ministerul Sănătăţii nu a solicitat o astfel de expertiză.
În aceste condiţii, doi specialişti în zootehnie - dr.ing. Daniel Simeanu, Preşedintele Asociaţiei Profesionale a Crescătorilor de Păsări de Carne şi Ouă din judeţul Iaşi şi subsemnatul - Leonard Constantin Stafie - am înaintat Ministrului Agriculturii un memoriu justificativ şi o solicitare pentru crearea unui grup ştiinţific de lucru care să trimită o Notă de fundamentare în vederea modificării Ordinului 119 al Ministrului Sănătăţii. Până acum nici o reacţie din partea MADR.

Prezentarea succintă a câtorva argumente tehnice cuprinse în acest memoriu şi care subliniază erorile ce se regăsesc în legislaţia privind stabilirea distanţelor la care trebuie amplasate fermele faţă de spaţiile protejate puteţi citi în revista Ferma – octombrie 2014!

Mai multe aici Revista Ferma