Susţinem Învăţământul Agricol, la Miroslava
În ziua de 22 noiembrie a.c., Liceul Tehnologic Agricol ”Mihail Kogălniceanu” din Miroslava, judeţul Iaşi a îmbrăcat din nou haine de sărbătoare. La cel de-al XIX-lea eveniment cu public organizat de către Fundaţia Revistei Ferma şi Radio France Internaţional, partener media Radio Iaşi, au participat peste o sută de persoane.
S-au alăturat elevilor şi profesorilor de la liceul gazdă colegii lor de la Liceul Tehnologic Agricol "Ion Ionescu de la Brad" Horia, jud. Neamţ, Liceul Tehnologic nr. 1 Cudalbi, jud. Galaţi, Liceul Tehnologic „Haralamb Vasiliu” Podu Iloaiei, jud. Iaşi şi Şcoala Gimnazială din Protopopeşti, jud. Vaslui. Au răspuns invitaţiei noastre absolvenţi mai tineri sau mai în vârstă cum ar fi Ioan Surugiu şi Vasile Buleu (promoţia 1967), Mihaela Ivancia profesor la Facultatea de Zootehnie de la Iaşi, Petronela Cotea Mihai de la Radio Iaşi, factori de decizie locali, fermieri membri ai Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice reprezentaţi de preşedintele Emil Bălteanu, primari şi viceprimari absolvenţi ai liceului de la Miroslava. Trebuie să menţionăm că a mai participat o delegaţie din Basarabia care se ocupă de învăţământul preuniversitar agricol şi, nu în ultimul rând, Ovidiu Machidon specialist al Centrului de agrometeorologie Bacău. Cu toţii am spus la unison: Susţinem Învăţământul Preuniversitar Agricol!
Fără cenzură, despre liceele agricole!
În fapt a fost un eveniment maraton cu întrebări şi răspunsuri fără cenzură, fără ocolişuri, transmis live pe facebook şi la rfi România, pornind de la nevoia de resuscitare, măcar acum, în al 12-lea ceas, a învăţământului preuniversitar agricol, căruia toţi îi recunosc şi meritele, dar şi neajunsurile, dar nimeni nu prea se zbate pentru viitorului lui apropiat.
Dacă timp aproape 30 de ani cei de la ”agricol” au fost priviţi ca cei mai nepregătiţi elevi şi prea mulţi sunt cei care în continuare spun că la liceele de profil ajung elevii mediocri sau care nu mai au loc pe la alte licee, publicul larg trebuie să ştie că evoluţia tehnicii din agricultură te obligă să utilizezi factor uman de înaltă calficare, chiar dacă vorbim de nivel de şcoală profesională sau liceal.
Emil Bălteanu a făcut o comparaţie care poate unora care nu au tangenţă cu agricultura li s-ar părea exagerată: "la momentul actual să te afli în cabina unui tractor sau a unui avion este cam acelaşi lucru; nu mai discutăm despre acel tractorist cu ciocanul şi cu cheia, discutăm despre operatorul de utilaje care trebuie să ştie informatică, să ştie să interpreteze datele transmise de utilaje prin intermediul senzorilor, să ştie să utilizeze GPS-ul tractorului cât şi a echipamentului de lucru. Acest lucru nu se poate realiza fără ştiinţă de carte". Epoca de aur a mecanicii agricole a cam apus iar la momentul actual discutăm despre automatizare, informatizare şi digitalizare a agriculturii, mecanica fiind doar un apanaj al firmelor de reparaţii.
Nicoleta Dragomir a punctat "necesitatea promovării şi susţinerii învăţământului agricol, pentru că această formă de educaţie a apărut de la nevoile reale ale societăţii româneşti. Ori, fără un învăţământ performant care să ne asigure generaţiile viitoare în agricultură, practic nu prea putem vorbi de viitor”.
Un adevăr crud dar realist a fost spus răspicat de către un fermier, fost elev al licelui de la Miroslava: "Ce se predă la ora actuală în învăţământul agricol, indiferent de nivel este total depăşit. Tehnologia pe care o aplic acum în fermă este de anul 2019 iar la liceu se predă la nivelul anilor 1980. Păi cum vrei să facă performanţă sau să se pregătească mâna de lucru înalt calificată cu manuale de specialitate din anii 70? Profesorii trebuie să vină către fermieri şi noi, fermierii către profesori, doar aşa vom evolua. Important este să se dimensioneze învăţământul în funcţie de cerere şi ofertă fără a se pierde din finanţarea unităţilor de învăţământ", a precizat Andrei Musteaţă.
La liceul din Miroslava a fost înfiinţată anul acesta prima clasă de dual pentru profilul mecanic agricol iar elevii de la această formă de învăţământ au fost deja în ferme şi au luat contact cu producţia şi parcul de urtilaje agricole. "Am ajuns aici datorită d-lui Andrei Musteaţă şi îmi place foarte mult. Deja am urcat pe tractor şi am început să lucrez, ce este important ca la şcoală să învăţ teorie iar la practică să pun în valoare ceea ce am învăţat", ne spune un elev din clasa de dual.
Mihaela Ivancia de la Facultatea de Zootehnie a USAMV Iaşi a precizat că "nu există o corelare între nomenclatorul meseriilor şi meseriile existente pe piaţa muncii. Precizez aici că pentru meseria de zootehnist nu mai este necesar un nivel minim liceal iar de aici apar două probleme, în două ramuri din zootehnie: în sectorul avicol şi suin gradul de automatizare şi informatizare este maxim, de aici şi necesitatea de a avea personal înalt calificat cu cel puţin studii liceale iar al doilea lucru grav e că s-a distrus pepiniera de viitori studenţi la Facultatea de zootehnie. Aşadar, ajungi să lucrezi cu studenţi care nu au nici măcar cunoştinţe minime de zootehnie iar tu ca profesor în loc să treci la un nivel superior de predare trebuie să începi cu baza, adică exact cu ceea ce se învăţa înainte la liceu. Şi atunci te mai întrebi care e nivelul de pregătire a celor care termină zootehnia?!".
Probleme şi posibile soluţii
În urma discuţiilor de peste două ore de la Miroslava am reţinut următoarele idei:
• şi învăţământul preuniversitar, dar şi cel universitar agricol trebuie să acţioneze încă din şcoala generală pentru a extrage acei elevi care au o vocaţie spre agricultură;
• promovarea învăţământului agricol în rândul părinţilor şi conştientizarea acestora cu privire la faptul că nu este o ruşine să fii elev sau student într-o formă de învăţământ agricol iar salariile din domeniu au devenit motivante;
• sunt o multitudine de posibilităţi de finanţare pentru elevi şi studenţi pentru a-şi acoperi cheltuielile cu cazarea şi masa, cum ar fi: burse de studiu, burse de fermă, învăţământul dual etc.;
• corectarea legii educaţiei cu privire la finanţarea formelor de învăţământ din agricultură; actuala finanţare per cap de elev nu este competitivă şi nici stimulatoare pentru agricultură, cadrele didactice fiind nevoite să înceapă în fiecare an o adevărată cursă nebună după elevi în detrimentul calităţii elevului, pentru a-şi putea păstra normele didactice iar şcoala statutul juridic;
• realizarea unei strategii la nivel naţional cu privire la necesarul de calificări pe termen mediu şi lung de care are nevoie piaţa agricolă şi distribuirea lor în funcţie de necesităţi şi de tradiţiile zonale/locale;
• corelarea programei şi a modului de învăţare cu realitatea din agricultura modernă, accentul pus pe practică şi studiu în echipe mici.
• eliminarea "canibalizării" liceelor agricole între ele prin crearea unei concurenţe nereale pe acelaşi bazin de preluare a elevilor.
Leonard STAFIE
Nicoleta DRAGOMIR
Comentarii