Oul nostru sănătos, cel de toate zilele

Leonard STAFIE, Nicoleta DRAGOMIR

Avicultura din România este cel mai performant sector zootehnic din ţara noastră, având rezultate similare cu cele ale marilor firme de profil din lume. Aceasta, deşi în ultimii ani au existat destule campanii de denigrare a sectorului avicol românesc pe teme precum oul stresat sau puiul cu hormoni şi antibiotice, campanii susţinute de diverşi ”ONG-işti”, cu finanţări dubioase, de pe alte meleaguri ale lumii. Dar să ne concentrăm atenţia pe aspecte pozitive şi constructive din avicultura autohtonă.

Trebuie să anunţăm un lucru deosebit de important petrecut anul acesta, cu influenţă directă în industria avicolă din România şi cu beneficii pentru sănătatea consumatorilor de ouă. La Facultatea de Zootehnie din Iaşi a fost susţinută o Teză de doctorat cu o temă interesantă: ”Soluţii nutriţionale inovative pentru obţinerea de ouă cu caracter de aliment funcţional”, autor fiind Vasile Bunduc. ”Bine, bine” - veţi spune - „au mai fost susţinute teze de doctorat în ţară, dar nu prea au avut aplicativitate directă în viaţa de zi cu zi din fermă sau asupra consumatorilor de ouă, iar tema nu spune prea mare lucru”. Această teză în fapt este cu totul altceva; prin studiile realizate şi rezultatele obţinute, autorul a creat două tipuri de ouă:
- oul cu un conţinut ridicat de luteină (o vitamină extrem de bună pentru ochi, prevenind afecţiunile oculare precum degenerescenţa maculară sau cataracta) şi zeaxantină (unul dintre cei mai comuni alcooli carotenoizi găsiţi în natură, cu rol de prevenire a aceloraşi afecţiuni oculare ca şi luteina).
- oul cu un conţinut ridicat de acizi graşi nesaturaţi Omega-3.

Ne întrebăm prin ce se deosebesc aceste cercetări faţă de altele similare? Ei bine, aceste tipuri de ouă au fost testate pe subiecţi umani voluntari, rezultatele fiind pozitive. Testele de producţie au fost efectuate pe loturi experimentale mari (de 50.000 de păsări). Creşterea conţinutului de luteină şi de zeaxantină, cât şi de Omega-3 din ou nu se efectuează prin administrarea de substanţe de sinteză în hrana păsărilor, ci prin folosirea anumitor tipuri de furaje în alimentaţia acestora.
Produsele obţinute sunt deja scoase la vânzare, iar preţul de producţie a oului a crescut cu doar 4,7%.

Adevăratele detalii care fac diferenţa între ouăle de pe raft
Pe piaţă găsiţi o diversitate de ouă, de diferite culori şi mărimi, precum şi ouă notate în funcţie de sistemul de creştere. ~n general, ouăle de pe raftul magazinelor se deosebesc prin preţ, acesta fiind direct corelat cu costul de producţie.
Oul reprezintă o sursă importantă de proteine şi de vitamine pentru organismul uman, dar majoritatea consumatorilor nu cunosc diferenţele dintre anumite tipuri de ouă pe care le găsesc în magazin. Aşadar, ce diferenţiază cu adevărat diversele ouă din comerţ?
• Culoarea. Găsim pe piaţă o diversitate de culori ale cojii: ouă albe, verzi, albastre, brune, pigmentate. Aşadar, o paletă variată de culori, care, în afară de faptul că încântă ochiul, din punct de vedere nutriţional nu aduc nici o diferenţă.
• Mărimea. Ouăle sunt etichetate în funcţie de mărime ca medii, mari, extra mari. Aceste diferenţe sunt date doar de vârsta găinii şi, uneori, în funcţie de rasă sau hibrid. Din punct de vedere nutriţional, nici aici nu există vreo diferenţă.

Atenţie la etichetă!
Prin ouă îmbogăţite înţelegem acele produse care au un anumit tip de nutrient într-o proporţie mai mare decât normalul. De exemplu, prin administrarea în hrană a unui conţinut mai mare de Omega-3, observăm că găinile respective vor produce ouă cu un aport mai ridicat de Omega-3. Dar atenţie, conform legislaţiei din SUA, de exemplu: ”un aliment care este etichetat ca îmbogăţit cu un nutrient trebuie să conţină cu cel puţin 10% mai mult din acel nutrient comparativ cu acelaşi tip de aliment care nu este îmbogăţit”. Aşadar, dragi consumatori, atenţie: unele ouă sunt etichetate doar pentru a câştiga o cotă de piaţă şi pentru a creşte volumul de vânzări, iar preţul mai mare al acestor produse nu reprezintă neapărat un câştig pentru sănătatea voastră.

Sisteme de creştere a păsărilor
Creşterea păsărilor în România şi în spaţiul european este o activitate zootehnică bine legiferată, dar şi bine structurată tehnologic. Reglementările europene transpuse în legislaţia românească stabilesc foarte clar criteriile ce trebuiesc respectate pentru creşterea şi exploatarea păsărilor pentru ouă. Vi le reamintim în cele ce urmează:
• Cifra 0 de notare a sistemului de creştere: sunt ouă obţinute în sistem ecologic cu reglementări şi inspecţii periodice pentru menţinerea certificării.
• Cifra 1 de notare a sistemului de creştere: la sol pe aşternut permanent cu acces liber în padoc (sistemul free-range), cu reglementări foarte stricte din punct tehnologic.
• Cifra 2 de notare a sistemului de creştere: la sol.
• Cifra 3 de notare a sistemului de creştere: în baterii.
Din punct de vedere al creşterii şi exploatării găinilor ouătoare, trebuie să reţineţi faptul că O GĂINĂ STRESATĂ NU FACE OUĂ! Iar dacă găinile nu fac ouă, ferma respectivă se închide. Aşadar, ce fermier are interes să streseze găinile?

Nu cred că v-aţi gândit că un simplu ou are atâtea caracteristici care trebuie luate în seamă în momentul în care îl cumpăraţi. Dacă doriţi să aflaţi mai multe despre ouă, vă rugăm să ne scrieţi pe adresa redacţiei: redactia@revista-ferma.ro sau consultaţi site-ul nostru: www.revista-ferma.ro.

Sursa REVISTA FERMA