10 septembrie 2018. ZI PLINĂ DE EVENIMENTE la Liceul tehnologic agricol ”Mihail Kogălniceanu” Miroslava, Iaşi

Luni, 10.09.2018, începând cu ora 9.30, la Liceul tehnologic agricol ”Mihail Kogălniceanu” de la Miroslava, judeţul Iaşi are loc deschiderea noului an şcolar, dar şi un eveniment inedit: inaugurarea Sălii Absolvenţilor, sub genericul ”Şi eu sunt urmaş al lui Mihail Kogălniceanu”.

Acesta este un proiect iniţiat de Revista FERMA prin Fundaţia Revistei Ferma şi specialiştii Dr. ing. LEONARD CONSTANTIN STAFIE şi Dr. medic veterinar RADU ANTOHE în parteneriat cu Liceul Tehnologic Agricol Mihail Kogălniceanu Miroslava - Iaşi, reprezentat de director Prof CONSTANTIN TIMU .

La început a fost ideea... împreună cu directorul Constantin Timu

Apoi s-a adunat echipa...

Şi au venit materialele...

SE CONFIRMĂ! Unde-s mulţi, puterea creşte!

SUSŢINEM ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR AGRICOL
După acest eveniment vom continua derularea proiectului "Susţinem învăţământul preuniversitar agricol", început la 14 iunie 2018 la Liceul Liceul Tehnologic "Cezar Nicolau" Brăneşti, Ilfov.
Acest proiect este, de asemenea, iniţiativa Revistei FERMA prin Fundaţia Revistei Ferma şi specialiştii Dr.ing. LEONARD CONSTANTIN STAFIE şi Dr. medic veterinar RADU ANTOHE, autori ai unor cărţi de specialitate în domeniul zootehnic.
Este binecunoscut faptul că, o componentă esenţială a agriculturii moderne este educarea, formarea profesională a tinerilor pentru a deveni fermierii viitorului, dar şi pentru a aduce în exploataţiile familiilor sau în gospodării soluţii sau alternative generatoare de profit.
Proiectul nostru va aduce în liceele şi grupurile şcolare cu profil agricol un plus de informaţie de care elevii au nevoie şi de care cadrele didactice se pot folosi pentru a exemplifica, prin modele practice şi viabile economic, fundamentele teoretice prezentate la cursuri.

Concret, fiecare dintre cele 40 de unităţi de învăţământ preuniversitar cu profil agricol din România va primi:
• câte două exemplare din cartea "Creşterea găinilor ouătoare în sistem free range - Ghid practic de creştere" - semnată de Leonard Constantin Stafie şi Radu Antohe şi editată de Revista Ferma
• câte două exemplare din cartea "Ghid de creştere a puilor de carne" - semnată de Leonard Constantin Stafie şi Radu Antohe şi editată de Revista Ferma
• un abonament pe perioadă nelimitată la revista FERMA De asemenea, toate liceele cuprinse în proiect vor beneficia de promovare în revista Ferma, prin articole ce vor fi publicate în print şi online.

Şi, tot cu această ocazie, vom prezenta un proiect inovativ de management al fermei iniţiat de Dr. medic veterinar Radu Antohe.

VĂ AŞTEPTĂM cu drag luni, 10 septembrie 2018, începând cu ora 9.30, la Liceul tehnologic agricol ”Mihail Kogălniceanu" de la Miroslava, judeţul Iaşi, alături de fermieri din zona Moldovei, elevi şi profesori ai liceului, mass media, parteneri.

SURSA: REVISTA FERMA

O sansa pentru viitorii specialisti

Primul eveniment de lansare a proiectului „Sustinem învatamântul preuniversitar agricol” - un demers al Revistei FERMA, prin Fundatia Revistei Ferma si cu sprijinul specialistilor Leonard Stafie si Radu Antohe, autori ai unor carti de specialitate în domeniul zootehnic - a avut loc în data de 14 iunie, la Liceul Tehnologic „Cezar Nicolau” din Branesti, judetul Ilfov.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

Mai multe aici REVISTA FERMA

Scolile agricole - semnal de alarma!

Specialist în cresterea pasarilor de curte si absolvent al unei scoli cu profil agricol - Liceul Tehnologic „Mihail Kogalniceanu” din Miroslava (jud. Iasi) - Leonard Stafie considera ca institutiile de învatamânt cu profil agricol au nevoie de sprijin pentru a redeveni ceea ce erau cândva.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

Mai multe aici REVISTA FERMA

Avem nevoie de specialisti în agricultura!

Prezent la Branesti, pentru a sustine initiativa Fundatiei Revistei Ferma în ceea ce priveste educarea si formarea profesionala a tinerilor pentru a deveni fermierii viitorului, Radu Antohe afirma ca doar 3 la suta din fermierii români au la baza o scoala agricola, citând statisticile oficiale.
Mai multe aici REVISTA FERMA

PUIUL DIN OGRADA BUNICII - creşterea tradiţională a păsărilor de carne

În ultima perioadă am auzit, prin presă sau în diferite medii, diverse discuţii cu privire la termenul de ”tradiţional”. Cum cei mai mulţi dintre noi prin ”tradiţional” înţeleg ”ca la bunica de la ţară”, ne revine datoria de a lămuri deosebirea dintre cele două concepte care, de fapt, descriu tehnologii diferite.

• Puiul crescut ”ca la bunica la ţară”, din punct de vedere tehnologic, se încadrează, conform literaturii de specialitate, în sistemul gospodăresc. Acest sistem se practică pe scară largă în gospodăriile ţărăneşti din România şi reprezintă o creştere sezonieră, iar, în general, producţia obţinută este folosită pentru consum propriu.

Avantajele acestui sistem sunt: păsările prezintă o stare de sănătate relativ bună; nu necesită lucrări deosebite în perioada de creştere; carnea obţinută este căutată datorită calităţilor ei organoleptice; nu necesită investiţii deosebite pentru creşterea şi exploatarea păsărilor.
Dezavantajele constau în: nu se poate realiza un control al factorilor de microclimat; rentabilitatea unei ferme de acest gen este negativă; producţia de carne este influenţată de factorii climaterici, astfel aceasta devine sezonieră; consumul de furaj per kilogramul de carne este foarte mare, la fel şi timpul de obţinere a lui; nu se pot pune în evidenţă în totalitate caracterele productive ale păsărilor.

• Puiul crescut în sistem ”tradiţional” se încadrează în sistemul semi-intensiv, care are la bază combinarea sistemului gospodăresc (extensiv) cu elemente de tehnologie din sistemul intensiv. Acest trip de exploatare se practică în următoarele forme:
- Creşterea pe aşternut permanent;
- Creşterea pe aşternut permanent şi stinghii de odihnă;
- Creşterea pe aşternut permanent şi acces liber în padoc.

Mai multe aici: Sursa REVISTA FERMA

Proiect pentru educaţie. Susţinem ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR AGRICOL

În vremurile în care foarte mulţi tineri sunt dezorientaţi referitor la viitorul lor profesional, fiindu-le greu să îşi găsească drumul printre atâtea oferte himerice, Fundaţia Revistei Ferma a iniţiat un proiect care îi aduce mai aproape de reala lor vocaţie.

Iniţiativa se adresează elevilor a 40 de unităţi de învăţământ preuniversitar cu profil agricol din România şi îşi propune să îi facă mai interesaţi de latura practică a preocupărilor lor teoretice. Un demers care ar trebui, de asemenea, să dezvolte atractivitatea acestui domeniu, să încurajeze pasiunea tinerilor pentru agricultură - sector aflat într-o continuă expansiune.

Proiectul nostru „Susţinem învăţământul preuniversitar agricol” va aduce în liceele şi grupurile şcolare cu profil agricol un plus de informaţie de care elevii au nevoie şi de care cadrele didactice se pot folosi pentru a exemplifica, prin modele practice şi viabile economic, fundamentele teoretice prezentate la cursuri. Concret, fiecare dintre cele 40 de unităţi de învăţământ preuniversitar cu profil agricol din România, cuprinse în proiect, va primi câte două exemplare din cartea „Găini ouătoare în sistem free range - Ghid practic de creştere” şi tot atâtea exemplare din cartea „Ghid de creştere a puilor de carne” - ambele semnate de Leonard Constantin Stafie şi Radu Antohe, respectiv un abonament pe perioadă nelimitată la revista Ferma.

Liceul Tehnologic „Cezar Nicolau”, un liceu model
Primul eveniment de lansare a proiectului a avut loc în data de 14 iunie a.c., la Liceul Tehnologic „Cezar Nicolau” din Brăneşti, judeţul Ilfov, unde am avut parte de o primire deosebită din partea colectivului profesoral, în frunte cu directorul instituţiei, Marinela Culea, pe umerii căreia atârnă responsabilitatea îndrumării şi formării profesionale a nu mai puţin de 632 de elevi. „Învăţământul agricol era privit ca Cenuşăreasa învăţământului preuniversitar românesc. Dar lucrurile sunt pe cale să se schimbe”, ne spunea Marinela Culeacu un optimism molipsitor. Şi pe bună dreptate, are cu ce se mândri în prezent. Unitatea pe care o conduce este un model pentru alţii. Liceul Tehnologic „Cezar Nicolau” poartă titulatura de „Şcoală Europeană” (singurul liceu din Ilfov), dar în acelaşi timp este şi „Şcoală Ambasador al Parlamentului European” şi „Şcoală Eco”, cu activităţi şi acţiuni care privesc gestionarea eficientă a resurselor naturale. „Liceul nostru are o vechime de 52 de ani în agricultură. Marea majoritate a claselor sunt orientate spre acest domeniu de activitate. Anul acesta încercăm să înfiinţăm o clasă de tehnician veterinar, atât pentru clasa a IX-a de liceu, cât şi pentru şcoala profesională. De asemenea, pentru prima oară în istoria liceului, încercăm să formăm două clase pe domeniul agricultură de intrare în liceu. Avem performanţe cu care ne mândrim. Chiar anul acesta un elev a participat la olimpiada naţională de Anatomie şi fiziologia animalelor domestice, unde a obţinut menţiune, iar la proba practică a avut nota 10”, ne-a mărturisit doamna director. Este vorba de Nicuşor Ilie, elev în clasa a XI-a, un tânăr ambiţios care şi-a propus să ajungă medic veterinar şi mai apoi să-şi înfiinţeze propria fermă zootehnică.

Un proiect cu bătaie lungă
Pe termen lung, acest proiect nu se rezumă la beneficiarii săi imediaţi. El este destinat unei dezvoltări sustenabile a agriculturii româneşti, în cadrul căreia nevoia de specialişti este una tot mai reală. Iar, din păcate, legislaţia actuală nu este una care să încurajeze alegerea unei asemenea opţiuni de şcolarizare. Din această cauză, o asemenea iniţiativă este binevenită pentru formarea de specialişti de calitate în domeniile zootehniei, mecanizării, industriei agro-alimentare etc.
Autor al celor două cărţi, dar şi absolvent al unei şcoli cu profil agricol - Liceul Tehnologic „Mihail Kogălniceanu” din Miroslava (jud. Iaşi) - Leonard Stafie consideră că instituţiile de învăţământ cu profil agricol au urmat aceeaşi curbă cu cea a agriculturii din România. „Mult timp elevii au fugit de aceste unităţi de învăţământ pentru că nu îşi doreau pur şi simplu să lucreze pământul sau să se ocupe de creşterea animalelor. Între timp, au apărut şi micile afaceri, agricultura a început să se dezvolte, cu ajutorul fondurilor europene, iar acum constat o oarecare schimbare şi la nivel de percepţie asupra învăţământului preuniversitar”, spunea Leonard Constantin Stafie.

Nevoia de informare
Cât priveşte cărţile cuprinse în proiectul Fundaţiei Revistei Ferma, partea de tehnologie este structurată în aşa fel încât să fie uşor de citit şi pentru cei care au opt clase şi pentru cei cu doctoratul luat. Iar în partea de proiecte sunt explicaţi paşii care sunt de urmat pentru înfiinţarea unei ferme, astfel încât cel care doreşte dezvoltarea acestui business să aibă la dispoziţie toate informaţiile necesare. Într-una dintre cărţi se discută despre găini ouătoare în sistem free range, adică găini care produc ouă notate cu cifra 1, iar în cealaltă carte, care este de fapt o ediţie reeditată, dar îmbunătăţită şi adăugită, se vorbeşte despre creşterea puilor de carne. La ambele cărţi şi-a adus contribuţia şi medicul veterinar Radu Antohe, care este de părere că astăzi avem nevoie mai mult ca oricând de cunoaştere, de informare, de implicare din punct de vedere al deciziilor publice. „Există pieţe, dar noi trebuie să ne pregătim pentru ele. Dacă nu reuşim să venim în întâmpinarea necesităţilor unor pieţe, cum este şi piaţa unică europeană, din care facem parte, nu avem cum să performăm. Resursa umană este cea mai importantă, şi nu numai în agricultură. Noi avem astăzi doar 3% dintre fermieri cu o şcoală agricolă la bază. Cred că suntem pe ultimul loc în Europa din acest punct de vedere. Cu toate astea, reuşim să facem performanţă în anumite sectoare. Dacă ne uităm în trecut, vedem că am făcut performanţă într-un sistem intensiv, centralizat, până în anii ’90, pe baza oamenilor care erau pregătiţi şi care lucrau în agricultură. Prin sacrificiul unor generaţii s-a realizat industrializarea României. Şi faptul că bruma de licee, grupuri şcolare agricole care au mai rămas astăzi, se bucură de o atenţie sporită, atât din partea Ministerului Educaţiei, cât şi din partea Ministerului Agriculturii este un act extraordinar, de mare amploare, pentru că numai aşa putem să consolidăm şi să pregătim un viitor”, declara Radu Antohe la Brăneşti.

mai multe gasiti aici: REVISTA FERMA

PUIUL ECOLOGIC versus BIO CA LA ŢARĂ

În ultima perioadă, internetul şi mai ales reţelele de socializare sunt pline de anunţuri cu produse ”bio”, printre care se numără şi puiul crescut ca la ”bunica la ţară” sau ”puiul ecologic”. Pentru cine are posibilitatea să îşi dezvolte o mică afacere în acest domeniu, alegerea de a creşte astfel de pui nu e deloc rea, dar în primul rând ar trebui să evite să folosească greşit etichetele de “ca la ţară” sau “ecologic. Dar şi consumatorul ar trebui educat pentru a putea face diferenţa dintre cele două tipuri de produse.

Pentru folosirea termenului de ecologic sau bio trebuie întrunite nişte condiţii tehnice, nutritive şi, mai mult, produsul respectiv trebuie să fie şi certificat ca fiind ecologic. Certificarea reprezintă o garanţie a consumatorului că, într-adevăr, acel produs este ecologic iar diferenţa de bani în plus faţă de un aliment convenţional se regăseşte în calitatea produsului eco. 
Cu riscul de a crea răutăţi sau discuţii pe acest subiect, trebuie să recunoaştem că din ce în ce mai mulţi consumatori nu au încredere sută la sută în produsele sub eticheta “ca la ţară”. Iar motivele care stau la baza acestor afirmaţii sunt foarte simple şi logice. Pentru produsele obţinute ”ca la ţară” nu există o trasabilitate, adică nu ştim de unde vin, ce furaj a fost dat păsării, ce tratamente au fost administrate, nu cunoaştem data sacrificării, metodele de creştere ş.a.m.d. De fapt, mergem numai pe încrederea în producător, fără să existe o garanţie că produsul consumat este controlat sanitar-veterinar şi este sigur pentru sănătatea oamenilor. Nu discutăm despre calităţile organoleptice ale produsului, ci numai despre faptul că aceste alimente nu sunt supuse niciunui control şi nu oferă nici o garanţie pentru sănătate. Din aceste motive, explicăm ce înseamnă de fapt utilizarea termenului de ecologic în cazul cărnii de pasăre. 
Creşterea păsărilor în sistem semi-intensiv combină sistemul gospodăresc (extensiv) cu elemente de tehnologie intensivă. Sistemul se practică în următoarele forme de creştere: pe aşternut permanent; pe aşternut permanent şi cu stinghii de odihnă; pe aşternut permanent şi cu acces liber în padoc.

Pentu mai multe detalii apasati aici: REVISTA FERMA