În vremurile în care foarte mulţi tineri sunt dezorientaţi referitor la viitorul lor profesional, fiindu-le greu să îşi găsească drumul printre atâtea oferte himerice, Fundaţia Revistei Ferma a iniţiat un proiect care îi aduce mai aproape de reala lor vocaţie.
Iniţiativa se adresează elevilor a 40 de unităţi de învăţământ preuniversitar cu profil agricol din România şi îşi propune să îi facă mai interesaţi de latura practică a preocupărilor lor teoretice. Un demers care ar trebui, de asemenea, să dezvolte atractivitatea acestui domeniu, să încurajeze pasiunea tinerilor pentru agricultură - sector aflat într-o continuă expansiune.
Proiectul nostru „Susţinem învăţământul preuniversitar agricol” va aduce în liceele şi grupurile şcolare cu profil agricol un plus de informaţie de care elevii au nevoie şi de care cadrele didactice se pot folosi pentru a exemplifica, prin modele practice şi viabile economic, fundamentele teoretice prezentate la cursuri. Concret, fiecare dintre cele 40 de unităţi de învăţământ preuniversitar cu profil agricol din România, cuprinse în proiect, va primi câte două exemplare din cartea „Găini ouătoare în sistem free range - Ghid practic de creştere” şi tot atâtea exemplare din cartea „Ghid de creştere a puilor de carne” - ambele semnate de Leonard Constantin Stafie şi Radu Antohe, respectiv un abonament pe perioadă nelimitată la revista Ferma.
Liceul Tehnologic „Cezar Nicolau”, un liceu model
Primul eveniment de lansare a proiectului a avut loc în data de 14 iunie a.c., la Liceul Tehnologic „Cezar Nicolau” din Brăneşti, judeţul Ilfov, unde am avut parte de o primire deosebită din partea colectivului profesoral, în frunte cu directorul instituţiei, Marinela Culea, pe umerii căreia atârnă responsabilitatea îndrumării şi formării profesionale a nu mai puţin de 632 de elevi. „Învăţământul agricol era privit ca Cenuşăreasa învăţământului preuniversitar românesc. Dar lucrurile sunt pe cale să se schimbe”, ne spunea Marinela Culeacu un optimism molipsitor. Şi pe bună dreptate, are cu ce se mândri în prezent. Unitatea pe care o conduce este un model pentru alţii. Liceul Tehnologic „Cezar Nicolau” poartă titulatura de „Şcoală Europeană” (singurul liceu din Ilfov), dar în acelaşi timp este şi „Şcoală Ambasador al Parlamentului European” şi „Şcoală Eco”, cu activităţi şi acţiuni care privesc gestionarea eficientă a resurselor naturale. „Liceul nostru are o vechime de 52 de ani în agricultură. Marea majoritate a claselor sunt orientate spre acest domeniu de activitate. Anul acesta încercăm să înfiinţăm o clasă de tehnician veterinar, atât pentru clasa a IX-a de liceu, cât şi pentru şcoala profesională. De asemenea, pentru prima oară în istoria liceului, încercăm să formăm două clase pe domeniul agricultură de intrare în liceu. Avem performanţe cu care ne mândrim. Chiar anul acesta un elev a participat la olimpiada naţională de Anatomie şi fiziologia animalelor domestice, unde a obţinut menţiune, iar la proba practică a avut nota 10”, ne-a mărturisit doamna director. Este vorba de Nicuşor Ilie, elev în clasa a XI-a, un tânăr ambiţios care şi-a propus să ajungă medic veterinar şi mai apoi să-şi înfiinţeze propria fermă zootehnică.
Un proiect cu bătaie lungă
Pe termen lung, acest proiect nu se rezumă la beneficiarii săi imediaţi. El este destinat unei dezvoltări sustenabile a agriculturii româneşti, în cadrul căreia nevoia de specialişti este una tot mai reală. Iar, din păcate, legislaţia actuală nu este una care să încurajeze alegerea unei asemenea opţiuni de şcolarizare. Din această cauză, o asemenea iniţiativă este binevenită pentru formarea de specialişti de calitate în domeniile zootehniei, mecanizării, industriei agro-alimentare etc.
Autor al celor două cărţi, dar şi absolvent al unei şcoli cu profil agricol - Liceul Tehnologic „Mihail Kogălniceanu” din Miroslava (jud. Iaşi) - Leonard Stafie consideră că instituţiile de învăţământ cu profil agricol au urmat aceeaşi curbă cu cea a agriculturii din România. „Mult timp elevii au fugit de aceste unităţi de învăţământ pentru că nu îşi doreau pur şi simplu să lucreze pământul sau să se ocupe de creşterea animalelor. Între timp, au apărut şi micile afaceri, agricultura a început să se dezvolte, cu ajutorul fondurilor europene, iar acum constat o oarecare schimbare şi la nivel de percepţie asupra învăţământului preuniversitar”, spunea Leonard Constantin Stafie.
Nevoia de informare
Cât priveşte cărţile cuprinse în proiectul Fundaţiei Revistei Ferma, partea de tehnologie este structurată în aşa fel încât să fie uşor de citit şi pentru cei care au opt clase şi pentru cei cu doctoratul luat. Iar în partea de proiecte sunt explicaţi paşii care sunt de urmat pentru înfiinţarea unei ferme, astfel încât cel care doreşte dezvoltarea acestui business să aibă la dispoziţie toate informaţiile necesare. Într-una dintre cărţi se discută despre găini ouătoare în sistem free range, adică găini care produc ouă notate cu cifra 1, iar în cealaltă carte, care este de fapt o ediţie reeditată, dar îmbunătăţită şi adăugită, se vorbeşte despre creşterea puilor de carne. La ambele cărţi şi-a adus contribuţia şi medicul veterinar Radu Antohe, care este de părere că astăzi avem nevoie mai mult ca oricând de cunoaştere, de informare, de implicare din punct de vedere al deciziilor publice. „Există pieţe, dar noi trebuie să ne pregătim pentru ele. Dacă nu reuşim să venim în întâmpinarea necesităţilor unor pieţe, cum este şi piaţa unică europeană, din care facem parte, nu avem cum să performăm. Resursa umană este cea mai importantă, şi nu numai în agricultură. Noi avem astăzi doar 3% dintre fermieri cu o şcoală agricolă la bază. Cred că suntem pe ultimul loc în Europa din acest punct de vedere. Cu toate astea, reuşim să facem performanţă în anumite sectoare. Dacă ne uităm în trecut, vedem că am făcut performanţă într-un sistem intensiv, centralizat, până în anii ’90, pe baza oamenilor care erau pregătiţi şi care lucrau în agricultură. Prin sacrificiul unor generaţii s-a realizat industrializarea României. Şi faptul că bruma de licee, grupuri şcolare agricole care au mai rămas astăzi, se bucură de o atenţie sporită, atât din partea Ministerului Educaţiei, cât şi din partea Ministerului Agriculturii este un act extraordinar, de mare amploare, pentru că numai aşa putem să consolidăm şi să pregătim un viitor”, declara Radu Antohe la Brăneşti.
Proiectul nostru „Susţinem învăţământul preuniversitar agricol” va aduce în liceele şi grupurile şcolare cu profil agricol un plus de informaţie de care elevii au nevoie şi de care cadrele didactice se pot folosi pentru a exemplifica, prin modele practice şi viabile economic, fundamentele teoretice prezentate la cursuri. Concret, fiecare dintre cele 40 de unităţi de învăţământ preuniversitar cu profil agricol din România, cuprinse în proiect, va primi câte două exemplare din cartea „Găini ouătoare în sistem free range - Ghid practic de creştere” şi tot atâtea exemplare din cartea „Ghid de creştere a puilor de carne” - ambele semnate de Leonard Constantin Stafie şi Radu Antohe, respectiv un abonament pe perioadă nelimitată la revista Ferma.
Liceul Tehnologic „Cezar Nicolau”, un liceu model
Primul eveniment de lansare a proiectului a avut loc în data de 14 iunie a.c., la Liceul Tehnologic „Cezar Nicolau” din Brăneşti, judeţul Ilfov, unde am avut parte de o primire deosebită din partea colectivului profesoral, în frunte cu directorul instituţiei, Marinela Culea, pe umerii căreia atârnă responsabilitatea îndrumării şi formării profesionale a nu mai puţin de 632 de elevi. „Învăţământul agricol era privit ca Cenuşăreasa învăţământului preuniversitar românesc. Dar lucrurile sunt pe cale să se schimbe”, ne spunea Marinela Culeacu un optimism molipsitor. Şi pe bună dreptate, are cu ce se mândri în prezent. Unitatea pe care o conduce este un model pentru alţii. Liceul Tehnologic „Cezar Nicolau” poartă titulatura de „Şcoală Europeană” (singurul liceu din Ilfov), dar în acelaşi timp este şi „Şcoală Ambasador al Parlamentului European” şi „Şcoală Eco”, cu activităţi şi acţiuni care privesc gestionarea eficientă a resurselor naturale. „Liceul nostru are o vechime de 52 de ani în agricultură. Marea majoritate a claselor sunt orientate spre acest domeniu de activitate. Anul acesta încercăm să înfiinţăm o clasă de tehnician veterinar, atât pentru clasa a IX-a de liceu, cât şi pentru şcoala profesională. De asemenea, pentru prima oară în istoria liceului, încercăm să formăm două clase pe domeniul agricultură de intrare în liceu. Avem performanţe cu care ne mândrim. Chiar anul acesta un elev a participat la olimpiada naţională de Anatomie şi fiziologia animalelor domestice, unde a obţinut menţiune, iar la proba practică a avut nota 10”, ne-a mărturisit doamna director. Este vorba de Nicuşor Ilie, elev în clasa a XI-a, un tânăr ambiţios care şi-a propus să ajungă medic veterinar şi mai apoi să-şi înfiinţeze propria fermă zootehnică.
Un proiect cu bătaie lungă
Pe termen lung, acest proiect nu se rezumă la beneficiarii săi imediaţi. El este destinat unei dezvoltări sustenabile a agriculturii româneşti, în cadrul căreia nevoia de specialişti este una tot mai reală. Iar, din păcate, legislaţia actuală nu este una care să încurajeze alegerea unei asemenea opţiuni de şcolarizare. Din această cauză, o asemenea iniţiativă este binevenită pentru formarea de specialişti de calitate în domeniile zootehniei, mecanizării, industriei agro-alimentare etc.
Autor al celor două cărţi, dar şi absolvent al unei şcoli cu profil agricol - Liceul Tehnologic „Mihail Kogălniceanu” din Miroslava (jud. Iaşi) - Leonard Stafie consideră că instituţiile de învăţământ cu profil agricol au urmat aceeaşi curbă cu cea a agriculturii din România. „Mult timp elevii au fugit de aceste unităţi de învăţământ pentru că nu îşi doreau pur şi simplu să lucreze pământul sau să se ocupe de creşterea animalelor. Între timp, au apărut şi micile afaceri, agricultura a început să se dezvolte, cu ajutorul fondurilor europene, iar acum constat o oarecare schimbare şi la nivel de percepţie asupra învăţământului preuniversitar”, spunea Leonard Constantin Stafie.
Nevoia de informare
Cât priveşte cărţile cuprinse în proiectul Fundaţiei Revistei Ferma, partea de tehnologie este structurată în aşa fel încât să fie uşor de citit şi pentru cei care au opt clase şi pentru cei cu doctoratul luat. Iar în partea de proiecte sunt explicaţi paşii care sunt de urmat pentru înfiinţarea unei ferme, astfel încât cel care doreşte dezvoltarea acestui business să aibă la dispoziţie toate informaţiile necesare. Într-una dintre cărţi se discută despre găini ouătoare în sistem free range, adică găini care produc ouă notate cu cifra 1, iar în cealaltă carte, care este de fapt o ediţie reeditată, dar îmbunătăţită şi adăugită, se vorbeşte despre creşterea puilor de carne. La ambele cărţi şi-a adus contribuţia şi medicul veterinar Radu Antohe, care este de părere că astăzi avem nevoie mai mult ca oricând de cunoaştere, de informare, de implicare din punct de vedere al deciziilor publice. „Există pieţe, dar noi trebuie să ne pregătim pentru ele. Dacă nu reuşim să venim în întâmpinarea necesităţilor unor pieţe, cum este şi piaţa unică europeană, din care facem parte, nu avem cum să performăm. Resursa umană este cea mai importantă, şi nu numai în agricultură. Noi avem astăzi doar 3% dintre fermieri cu o şcoală agricolă la bază. Cred că suntem pe ultimul loc în Europa din acest punct de vedere. Cu toate astea, reuşim să facem performanţă în anumite sectoare. Dacă ne uităm în trecut, vedem că am făcut performanţă într-un sistem intensiv, centralizat, până în anii ’90, pe baza oamenilor care erau pregătiţi şi care lucrau în agricultură. Prin sacrificiul unor generaţii s-a realizat industrializarea României. Şi faptul că bruma de licee, grupuri şcolare agricole care au mai rămas astăzi, se bucură de o atenţie sporită, atât din partea Ministerului Educaţiei, cât şi din partea Ministerului Agriculturii este un act extraordinar, de mare amploare, pentru că numai aşa putem să consolidăm şi să pregătim un viitor”, declara Radu Antohe la Brăneşti.
Comentarii