Treceți la conținutul principal

George Iamandi şi brandul „Moş Ilie Măcelaru’”

George Iamandi şi brandul „Moş Ilie Măcelaru’”

În comuna Răcoasa, Moş Ilie Măcelaru’ a fost un nume al cărui notorietate a trecut de mult graniţele satului. Era un vânător vestit şi un măcelar iscusit. Nepotul său, George Iamandi, cu mult mai tânăr, care l-a iubit nespus de mult, i-a călcat pe urme şi a hotărât să-i ducă renumele şi tradiţia pe mai departe.
După ce a stâns un bănuţ alb pentru zile negre, s-a întors din străinătate, unde a lucrat în construcţii. Pesemne că a fost mai puternică chemarea satului! Pentru a cinsti memoria bunicului a pus pe roate o carmangerie cu afumătoare, producând preparate tradiţionale sub brandul „Moş Ilie Măcelaru’”.
iamandi 3_b

iamandi 7_b
„Moşule, ce tânăr eşti!” - varianta Răcoasa
Aşadar, vorba cântecului „Moşule, ce tânăr eşti!” i se potriveşte de minune lui George Iamandi. „În urmă cu trei ani, am hotărât să mă întorc acasă după ce am fost plecat împreună cu soţia să ne asigurăm un viitor. Aşa că după ce m-am toot săturat să stau printre străini, am venit cu gândul să investesc într-o afacere de tip familial. Mai întâi am cumpărat de la bunicul meu 300 mp de teren; de fapt, grădina de lângă casă. Am depus un proiect de finanţare cu fonduri europene şi cu ce am avut şi noi am construit microunitatea de procesare a cărnii cu toate dotările necesare. Am închiriat un magazin în Piaţa Moldovei din Focşani şi în zilele de joi, vineri şi sâmbătă, de la ora 8 la 17,00 vindem la zi cam 300 kg de produse de măcelărie şi afumături. Am reuşit cu timpul să-mi fac un portofoliu stabil de clienţi: restaurante, unităţi de alimentaţie publică, pregătesc şi pe comandă pentru nunţi, petreceri şi alte evenimente. Lucrez singur, preţurile acceptabile - comparativ cu produsele industriale de pe piaţă sunt sub acestea”, ne-a declarat urmaşul lui Moş Ilie Măcelaru’.
iamandi 6_b
iamandi 5_b
iamandi 4_b
iamandi 8_b
iamandi 2_b
O investiţie de 30.000 de euro
În paralel, George Iamandi deţine o microfermă de creştere a porcinelor, cu un efectiv de peste 25 de capete, de unde aprovizionează caramangeria cu materie primă. Mai are şi o suprafaţă de teren de câteva hectare pe care cultivă plante furajere. Când este nevoie şi sunt comenzi mai mari, cumpără carcasă de porc de la abator pe care o tranşează. În incinta gospodăriei a pus în funcţiune o afumătoare cu circuit închis, după un proiect gândit de el: face foc cu lemn de esenţă tare (fag, prun şi stejar uscat), fumul rezultat din ardere este introdus în camera de afumare, apoi este captat şi recirculat în instalaţie. Afumarea cărnii începe, de regulă, dimineaţa şi durează cam patru ore. Zilnic procesează tradiţional câteva sute de kilograme de: cârnaţi, costiţă, şuncă, pastramă, picioare de porc, coaste, ciolane şi oase garf…  Este un procedeu clasic de afumare, totul este natural. George Iamandi se îngrijeşte ca produsul de la Moş Ilie Măcelaru’ să fie bun şi lumea mulţumită.
La comandă poate prepara orice tip de carne: de oaie, de pasăre, de capră, de vită, de peşte; condiţia e ca solicitările să fie făcute din timp, cu cel puţin trei zile înainte de livrare. Are pagina lui de facebook - Moş Ilie Măcelaru’ - unde primeşte comenzile şi comunică activ cu clientela.   
George Iamandi utilizează arta combinării condimentelor, dozând cu pricepere condimentele tradiţionale: piper, sare, usturoi şi ardei iute, dar şi busuioc, hasmaţuchi, coriandru, chimen, tarhon şi cimbru, pentru a da o aromă subtilă şi savoare cărnii şi preparatelor din porc. Respectă procesul tehnologic, altminteri nu ar fi obţinut toate aprobările de funcţionare. Mica făbricuţă dispune de dotările absolut necesare în carmangerie: utilaje şi echipamente, filtru sanitar, spaţiu de depozitare amenajat corespunzător, cameră frig iar transportul cărnii şi al preparatelor la piaţă se face cu autospecială prevăzută cu instalaţie de climatizare. Pe tânărul întreprinzător vrâncean, întreaga investiţie l-a costat până acum mai bine de 30 mii de euro.
iamandi 1_b

O fermă de porci în sistem free range
„Aşa cum mi-a recomandat şi dr. ing. Leonard Constantin Stafie, (n.a. - colegul nostru, autor al lucrărilor “Creşterea găinilor ouătoare în sistem free range” şi „Ghid de creştere a puilor de carne”, cărţi care au generat punerea în operă a unui proiect de succes - „Susţinem învăţământul preuniversitar agricol!” iniţiat de revista Ferma prin Fundaţia Revistei Ferma şi coordonat de Nicoleta Dragomir şi Leonard Stafie), am de gând să-mi extind microferma, să măresc numărul de animale şi să cresc porcii în sistem free range. Am identificat deja o suprafaţă de teren numai bună pentru aşa ceva. Beneficiile sunt demne de luat în seamă: nutriţia animalelor este mult mai naturală, poluarea mediului mai puţin agresivă, calitatea de excepţie a cărnii, iar costurile de producţie sunt mai reduse decât în cazul fermelor de tip industrial. Şi nu în ultimul rând, îmi doresc să protejez brandul deja existent: Moş Ilie Măcelaru’! ”, a concluzionat George Iamandi.

Se-ntorc tinerii, seminţele unei noi rodiri
În comuna Răcoasa este îmbucurător faptul că tineri care au plecat o vreme să lucreze în străinătate se întorc acasă, la vatra satului, răspunzând „chemării sângelui” şi deschid o afacere de familie din banii strânşi cu destulă trudă. „Tinerii satului se întorc precum seminţele unei noi rodiri”, aşa cum îi place să spună primarul din Răcoasa, medicul veterinar Vladimir Sebastian Păun.   

Articol publicat in revista Ferma nr. 17(244), 1-14 octombrie 2019

Marian MUŞAT
Nicoleta DRAGOMIR
foto: Leonard STAFIE, Claudiu BOROBEI

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

FERMA DE GĂINI OUĂTOARE, de la hobby la afacere

FERMA DE GĂINI OUĂTOARE, de la hobby la afacere Leonard STAFIE, Nicoleta DRAGOMIR Cu ce începe ferma de hobby şi când apare afacerea? Când începem să vorbim despre eficienţă şi cum trebuie să ne investim banii pentru a-i putea amortiza economic? Vă oferim spre exemplificare povestea unei familii nădlăcane şi ferma lor cu găini ouătoare: de la prima găină şi primul ou, la sfaturile tehnologice care le vor transforma pasiunea în afacere. Ce-a fost înainte: OUL sau GĂINA?  Eficienţa economică a unei ferme de găini ouătoare ar răspunde că  preţul oului pe piaţă  şi, bineînţeles,  costul de producţie al oului în fermă . În cazul familiei Kukucska din Nădlac, judeţul Arad, factorul declanşator al investiţiei a fost dorinţa de a face bani. Plecaţi de ceva vreme la lucru în Germania, Gerhard şi Ramona visau la întoarcerea acasă, într-o bună zi... doar că nu găseau şi motivaţia suficient de puternică pentru a lua decizia. „Am venit de sărbători acasă, în iarna lui 2017, m-am ...

GĂINA ÎN SISTEM FREE RANGE a avut încă un an bun

GĂINA ÎN SISTEM FREE RANGE a avut încă un an bun Leonard Constantin Stafie Creşterea găinilor ouătoare în sistem free range - notarea cu cifra 1 a oului după sistemul de creştere - a înregistrat în ultimii ani o evoluţie notabilă a efectivelor. Sperăm ca această creştere să se menţină, pentru că acest tip de fermă se pretează foarte bine la orice program de dezvoltare a satului românesc. Pentru a vă reaminti ce înseamnă cifra după sistemul de creştere, facem o trecere scurtă în revistă a celor patru sisteme de creştere a găinilor ouătoare. Regulamentul Consilului (CEE) nr. 1907/90 (cu amendamentele ulterioare) formulează standardele de comercializare a ouălor. Cu respectarea anumitor condiţii, ouăle pot fi marcate astfel: •  numărul 3  pentru “Ouă provenite de la găini crescute în baterii” •  numărul 2  pentru “Ouă provenite de la găini crescute la sol” - creştere la sol pe aşternut permanent fără acces în padocuri •  numărul 1  pentru “Ouă pr...

Modele de cuibare pentru gaini ouatoare

  sursa: http://www.farmtek.com/