Treceți la conținutul principal

LUI GIANI CHIRIŢĂ USTUROIUL ÎI VA ADUCE BANI FRUMOŞI!

LUI GIANI CHIRIŢĂ USTUROIUL ÎI VA ADUCE BANI FRUMOŞI!

După ce a fost plecat şi a muncit câţiva ani buni prin străinătate şi a strâns o brumă de bani, în luna februarie a acestui an, tânărul Cristi Giani Chiriţă şi-a dorit să se întoarcă acasă, la Răcoasa, să pună pe picioare o afacere de familie.
„Am absolvit liceul în Spania, am intrat şi la facultate, dar a trebuit să renunţ la studiile universitare din motive personale. Am gândit viitorul că e mai benefic să îmi creez propria afacere în ţară şi am întrezărit o oportunitate în cultivarea usturoiului. Am luat ideea din Spania. Am lucrat acolo, am văzut că în Peninsulă merge şi am zis să o probăm în ţară”, spune fermierul.     
Afacerea a început cu sprijinul părinţilor pentru că tatăl său, Florin Chiriţă, se îndeletnicise cu agricultura şi ştia rostul lucrării pământului. „El m-a sfătuit cel mai mult şi m-a convins. Sincer, cu agricultura nu am nimic în comun. M-am gândit că ar fi o investiţie bună! Este o cultură de nişă; aici, la noi în zonă, nu este tradiţie în cultivarea usturoiului! Acum mă bucură şi mă motivează şi faptul că subvenţia a crescut de la 1.000 la 3.000 de euro la hectar”, adaugă tânărul agricultor.  
chirita 1_b
chirita 5_b
Sămânţa unei afaceri profitabile
Romanii aveau un dicton: “Nihil homini natura sine magno labore dat”, adică „Natura nu dă nimic omului fără mare stăruinţă”. Aşa că Giani s-a pus imediat pe treabă. A luat legătura cu unii cultivatori din comuna Râmnicelu (judeţul Buzău), vestiţi cultivatori de usturoi, şi a cumpărat sămânţă. Preţul era undeva la 7 lei/kg, dar negociind o cantitate mai mare, pe Cristi Giani Chiriţă l-a ajuns la 5 lei şi câţiva bănuţi kilogramul. Între timp, tatăl său a vorbit cu patru proprietari de teren să arendeze o suprafaţă de peste două hectare. Aşa că în martie, a intrat cu semănătoarea în lucru.  
„Cultivatorii buzoieni de unde am luat sămânţa mi-au zis că la semănat va intra o cantitate de 1,2 tone la hectarul de usturoi. Dar nu a fost aşa, doza a fost mai mică. Nu am folosit fertilizanţi, am dat un ajutor cu un îngrăşământ foliar. Cultura a fost stresată de variaţiile mari de temperatură dintre noapte şi zi şi am avut probleme cu erbicidul. L-am aplicat şi nu şi-a făcut efectul aşa cum ar fi trebuit; apoi a plouat mult şi a crescut iarba. Practic, am lucrat degeaba. La primul prăşit au fost nouă persoane pe care le-am plătit cu 100 lei ziua de muncă, plus mâncare”, explică tânărul fermier Cristi Giani Chiriţă.
chirita 4_b
chirita 3_b
Programul „Usturoiul” este realizat
În luna aprilie s-a înscris la Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Vrancea în Programul „Usturoiul” 2019, cu suprafaţa de 2,21 hectare, în realitate are 2,41 ha, deci cu 20 de ari mai mult, ceea ce i-a oferit mai multă siguranţă în realizarea producţiei. Inspectorii agricoli care au venit în control s-au declarat mulţumiţi de starea de vegetaţie a culturii.
Cristi Giani Chiriţă este încrezător în forţele sale; are suficient optimism că va realiza programul, adică să producă şi să valorifice o cantitate de usturoi de minim 5.000 kg/ha, dovedită cu documente justificative. Despre tehnologia de cultură, cât şi despre agricultură, nu a avut nici cea mai mică noţiune; s-a informat mai mult teoretic, din internet şi din recomandările specialiştilor. Aşa cum ne spune, începând cu anul viitor intenţionează să continue programul şi să mărească suprafaţa cultivată cu usturoi.  
Îl ajută extraordinar de mult faptul că are desfacerea asigurată. „Cei care mi-au vândut sămânţa îmi cumpără recolta de usturoi, bineînţeles, după ce îmi voi păstra materialul semincer pentru anul următor. Respectând tehnologia, se pot obţine cam 8-9 tone de usturoi la hectar; eu mă aştept ca la final să mă închid cu 6-7 tone/ha, ceea ce este o producţie mai mult decât mulţumitoare!”, spune satisfăcut vrânceanul.  
chirita 2_b
chirita 6_b
Cristi Giani Chiriţă culege roadele investiţiei!
Pe piaţă, preţul usturoiului la engros este cuprins între 12 şi 15 lei kilogramul, în funcţie de calitate. Este unul bun! Anul acesta producătorul agricol vrâncean a amenajat şi o mică grădină de legume, undeva pe malul Şuşiţei, în care a plantat ardei şi vinete, mai mult pentru consumul propriu; însă ceea ce-i prisoseşte poate valorifica la piaţă. 
De asemenea, are o plantaţie de cătină în anul al treilea de la înfiinţare, în care îşi pune mari speranţe.    
Cristi Giani Chiriţă este un tânăr care ştie ce vrea, a ales să înmulţească banii strânşi cu multă trudă şi îi reuşeşte! Toată afacerea l-a costat ceva mai binişor de 5 mii de euro, dar este pe deplin convins că a făcut o alegere bună. A început, deja, să culeagă roadele investiţiei sale inspirate!

Articol publicat in revista Ferma nr. 16(243), 15-30 septembrie 2019

Echipa "VIITOR PENTRU SATE" - Vrancea
Marian MUŞAT
Nicoleta DRAGOMIR
foto: Leonard STAFIE, Claudiu BOROBEI

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

FERMA DE GĂINI OUĂTOARE, de la hobby la afacere

FERMA DE GĂINI OUĂTOARE, de la hobby la afacere Leonard STAFIE, Nicoleta DRAGOMIR Cu ce începe ferma de hobby şi când apare afacerea? Când începem să vorbim despre eficienţă şi cum trebuie să ne investim banii pentru a-i putea amortiza economic? Vă oferim spre exemplificare povestea unei familii nădlăcane şi ferma lor cu găini ouătoare: de la prima găină şi primul ou, la sfaturile tehnologice care le vor transforma pasiunea în afacere. Ce-a fost înainte: OUL sau GĂINA?  Eficienţa economică a unei ferme de găini ouătoare ar răspunde că  preţul oului pe piaţă  şi, bineînţeles,  costul de producţie al oului în fermă . În cazul familiei Kukucska din Nădlac, judeţul Arad, factorul declanşator al investiţiei a fost dorinţa de a face bani. Plecaţi de ceva vreme la lucru în Germania, Gerhard şi Ramona visau la întoarcerea acasă, într-o bună zi... doar că nu găseau şi motivaţia suficient de puternică pentru a lua decizia. „Am venit de sărbători acasă, în iarna lui 2017, m-am ...

GĂINA ÎN SISTEM FREE RANGE a avut încă un an bun

GĂINA ÎN SISTEM FREE RANGE a avut încă un an bun Leonard Constantin Stafie Creşterea găinilor ouătoare în sistem free range - notarea cu cifra 1 a oului după sistemul de creştere - a înregistrat în ultimii ani o evoluţie notabilă a efectivelor. Sperăm ca această creştere să se menţină, pentru că acest tip de fermă se pretează foarte bine la orice program de dezvoltare a satului românesc. Pentru a vă reaminti ce înseamnă cifra după sistemul de creştere, facem o trecere scurtă în revistă a celor patru sisteme de creştere a găinilor ouătoare. Regulamentul Consilului (CEE) nr. 1907/90 (cu amendamentele ulterioare) formulează standardele de comercializare a ouălor. Cu respectarea anumitor condiţii, ouăle pot fi marcate astfel: •  numărul 3  pentru “Ouă provenite de la găini crescute în baterii” •  numărul 2  pentru “Ouă provenite de la găini crescute la sol” - creştere la sol pe aşternut permanent fără acces în padocuri •  numărul 1  pentru “Ouă pr...

Modele de cuibare pentru gaini ouatoare

  sursa: http://www.farmtek.com/