Treceți la conținutul principal

LICEELE AGRICOLE NU SUNT UN MOFT, CI O NECESITATE!

LICEELE AGRICOLE NU SUNT UN MOFT, CI O NECESITATE!

1 martie 2019, Ciumbrud, judeţul Alba. În sera Liceului Tehnologic Agricol "Alexandru Borza" e forfotă mare. Elevii de la horticultură, dar şi tehnicienii veterinari trebăluiesc de zor pentru finalizarea lucrărilor de sezon. Ne aflăm totuşi în localitatea cu cei mai mulţi fermieri din ţară care produc material săditor horticol. Iar liceeni noştri nu fac excepţie.

I-am cunoscut la începutul lunii decembrie 2018 când, la nici o săptămână de la ceremonialul sărbătoririi Centenarului Marii Uniri, am organizat la liceul din Ciumbrud un eveniment de promovare în cadrul proiectului "Susţinem Învăţământul Preuniversitar Agricol". Ne-am revăzut ulterior la toate întâlnirile de la liceele cu profil agricol din ţară pe care le-am vizitat.
sera Ciumbrud 2_b
Pe Alex Cabulea, de pildă, îl recunoaşte toată lumea după… pălărie. Nu a renunţat la ea nici în solar. Pesemne, îi poartă noroc oriunde s-ar afla. Deşi este în clasa a XI-a la profilul veterinar, pentru că locuieşte în zona de munte a judeţului Alba, acasă are un mic solar în care aplică tot ceea ce învaţă în şcoală. "Acum transplantăm muşcatele, ca sa le vindem mai departe. Sunt mai multe etape pe care le facem, şi multe alte activităţi de repicare, plantare. Aceasta este perioada în care vindem foarte multe muşcate, de aceea şi vrem să le înmulţim. Facem şi aranjamente florale împreună cu doamna profesoară, tot aici în seră", îmi explică Alex. Mai mult, el se ocupă şi de promovarea răsadurilor pe pagina oficială de facebook a liceului şi, implicit, de vânzare.
sera Ciumbrud 6_b
Îl întreb pe Alex dacă i se pare complicat să lucreze în seră? "Nu, noi facem aici practica comasată şi îmi place. Eu sunt la specializarea tehnician veterinar şi chiar dacă nu are nici o legătură vin cu drag să muncesc aici mai ales că stau la cămin; în fiecare după-amiază venim şi lucrăm aici cât putem de mult", spune liceanul.
Cu o maturitate dincolo de vârsta pe care o are, Alex Cabulea defineşte viitorul învăţământului agricol: "Eu sper să mai urce o treaptă învăţământul agricol, dar trebuie multă muncă. Recomand copiilor să vină la liceu agricol pentru că vor avea un loc de muncă asigurat".
sera Ciumbrud 5_b

Învăţarea practică este obligatorie!
La 1 martie a.c., Mihaela Baidoc era încă profesor la catedra de Agricultură şi Horticultură a Liceului Tehnologic Agricol din Ciumbrud. A părăsit acest loc frumos forţată de împrejurări dar, cu siguranţă, în urma ei au rămas generaţii întregi de elevi pe care i-a format cu multă dăruire.
"Acum suntem în faza de producţie, spre exemplu aici avem salata. Noi producem totul natural, fără substanţe chimice. Ca şi îngrăşământ folosim gunoiul de grajd, îngrăşământ organic. Mai avem rucola, muşcate transplantate şi tot cu ajutorul copiilor am plantat ceapă verde, spanac şi salată creaţă", spune Mihaela Baidoc. La data interviului nostrum avea 6 ani de la preluarea practicii în seră, pentru laboratoare cu elevii şi pentru orele de practică comasată.
sera Ciumbrud 4_b
După recoltare, legumele şi florile sunt vândute iar banii sunt primiţi la liceu sub formă de donaţie. Tot câştigul este reinvestit în seminţe şi unelte. Recent a fost achiziţionată şi o pompă submersibilă folosită pentru udat. Apa de ploaie este captată într-un bazin şi de acolo este trasă cu pompa. Clienţii liceului sunt o parte dintre profesori, mămicile de pe reţelele de socializare care cumpără legumele pentru că sunt naturale, locuitorii din Ciumbrud. "Uneori nu facem faţă cererii, fiind necesar un asolament al culturilor", spune Mihaela Baidoc.
Bineînţeles, îmbunătăţirea şi chiar extinderea activităţii în seră necesită investiţii. Adică bani. "Deocamdată am investit în instalaţia de irigare prin picurare, în seminţe şi am vrea să facem şi un solar. Dar trebuie să investim şi în mâna de lucru, pentru că în perioada vacanţelor nu putem aduce elevii de acasă", explică profesoara. 
Periodic, în sera Liceului Agricol din Ciumbrud sunt organizate vizite tematice pentru elevi de la şcolile generale care sunt implicaţi în mici proiecte de antreprenoriat. Li se arată ce se poate face acolo şi astfel sunt atraşi spre această instituţie de învăţământ.
sera Ciumbrud 3_b

Aplică în grădina de acasă ceea ce învaţă la şcoală!
Într-o altă parte a serei, băieţii au trecut la recoltat rucola. Ioan Coţea este elev în clasa a XII-a şi este şi el pasionat de medicina veterinară. Cu toate acestea, vine în timpul liber în seră, împreună cu colegii lui şi dau o mână de ajutor la udat şi recoltat. Este şi cazul lui Paul Alexandru Pavin din clasa a XI-a profil "Tehnician veterinar" sau al lui Emanuel Goţia care vin în seră să-şi ajute colegii de la horticultură. Paul are trei grădini acasă, deci vine şi cu experienţă de la părinţi şi îmi spune că îi place foarte mult liceul agricol. 
În alt sector, Maria Redean şi Anamaria Avram înfiinţează o cultură de ceapă verde din arpagic. "Am grădină acasă şi lucrez împreună cu familia. Le mai dau sfaturi părinţilor mei şi pentru partea vegetală, dar şi pentru animale, pentru că suntem şi crescători de animale. Iar părinţii mei chiar se bucură că le mai zic câte ceva din ce am învăţat la şcoală", mărturiseşte Maria. Tânăra, elevă în clasa a XI-a spune că şi-a dorit foarte mult să urmeze cursurile liceului agricol: "Mi-a plăcut mult profilul şi vreau să evoluez în acest domeniu. Mă văd lucrând într-un cabinet veterinar pe viitor, asta îmi doresc".
sera Ciumbrud 7_b
Aceşti copii, dar şi colegii lor de la alte licee agricole din ţară sunt motivul pentru care spunem că învăţământul preuniversitar agricol TREBUIE salvat. Fără nici o exagerare ei reprezintă viitorul în agricultură şi de priceperea lor, dobândită în şcoală, depinde siguranţa noastră alimentară şi agrară.
sera Ciumbrud 1_b

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

FERMA DE GĂINI OUĂTOARE, de la hobby la afacere

FERMA DE GĂINI OUĂTOARE, de la hobby la afacere Leonard STAFIE, Nicoleta DRAGOMIR Cu ce începe ferma de hobby şi când apare afacerea? Când începem să vorbim despre eficienţă şi cum trebuie să ne investim banii pentru a-i putea amortiza economic? Vă oferim spre exemplificare povestea unei familii nădlăcane şi ferma lor cu găini ouătoare: de la prima găină şi primul ou, la sfaturile tehnologice care le vor transforma pasiunea în afacere. Ce-a fost înainte: OUL sau GĂINA?  Eficienţa economică a unei ferme de găini ouătoare ar răspunde că  preţul oului pe piaţă  şi, bineînţeles,  costul de producţie al oului în fermă . În cazul familiei Kukucska din Nădlac, judeţul Arad, factorul declanşator al investiţiei a fost dorinţa de a face bani. Plecaţi de ceva vreme la lucru în Germania, Gerhard şi Ramona visau la întoarcerea acasă, într-o bună zi... doar că nu găseau şi motivaţia suficient de puternică pentru a lua decizia. „Am venit de sărbători acasă, în iarna lui 2017, m-am ...

GĂINA ÎN SISTEM FREE RANGE a avut încă un an bun

GĂINA ÎN SISTEM FREE RANGE a avut încă un an bun Leonard Constantin Stafie Creşterea găinilor ouătoare în sistem free range - notarea cu cifra 1 a oului după sistemul de creştere - a înregistrat în ultimii ani o evoluţie notabilă a efectivelor. Sperăm ca această creştere să se menţină, pentru că acest tip de fermă se pretează foarte bine la orice program de dezvoltare a satului românesc. Pentru a vă reaminti ce înseamnă cifra după sistemul de creştere, facem o trecere scurtă în revistă a celor patru sisteme de creştere a găinilor ouătoare. Regulamentul Consilului (CEE) nr. 1907/90 (cu amendamentele ulterioare) formulează standardele de comercializare a ouălor. Cu respectarea anumitor condiţii, ouăle pot fi marcate astfel: •  numărul 3  pentru “Ouă provenite de la găini crescute în baterii” •  numărul 2  pentru “Ouă provenite de la găini crescute la sol” - creştere la sol pe aşternut permanent fără acces în padocuri •  numărul 1  pentru “Ouă pr...

Modele de cuibare pentru gaini ouatoare

  sursa: http://www.farmtek.com/