Nu desfiinţaţi SATUL! Există soluţii viabile pentru gospodăria ţărănească

Leonard Constantin Stafie

În loc să găsim soluţii pentru rentabilizarea gospodăriei ţărăneşti şi pentru evitarea unor catastrofe sanitar-veterinare cum este la porc Pesta porcină africană sau cum a fost în anul 2008 gripa aviară, unii par a avea o singură rezolvare: “Omorâţi tot, desfiinţaţi ţăranul român!”

Marii producători de produse avicole, şi nu numai, ca şi jucătorii din industria cărnii nu au înţeles nici până în momentul de faţă că degeaba au ei ferme moderne dacă în jurul lor nu vor exista exploataţii mici şi medii controlate sanitar-veterinar, cu un sistem de biosecuritate bine pus la punct! Sau poate doresc sa rămână doar ei pe piaţă?! Vă rog să observaţi că în zonele în care există mari exploataţii agricole, săteanul este sărac, iar în regiunile unde există agricultori mici şi mijlocii, zona este bogată. Oare de ce? În loc de explicaţii, ne-am gândit la câteva soluţii pentru mai mult echilibru în mediul rural românesc.

Propunerile pe care le expunem în rândurile care urmează pot fi îmbunătăţite şi adăugite, dar acum măcar sperăm să fie un punct de plecare pentru dezvoltarea satului românesc pe baze sănătoase, într-un sector cum este cel avicol. Aici statisticile naţionale sunt critice, de aceea motivează scopul şi propunerile noastre.
Efectivul total naţional de păsări este de 68.856.062 capete, din care 47% sunt crescute în sistem intensiv, iar 53% în sistem gospodăresc. 
În ceea ce priveşte sistemele alternative de creştere a păsărilor în România:
• La categoria “Găini ouătoare cu cifra 1”, „free-range”, există NUMAI 19 EXPLOATAŢII comerciale de găini ouătoare, ferme de dimensiuni medii şi mari, care practică acest sistem de creştere, cu un efectiv total de 281.809 capete;
• La categoria “pui în sistem tradiţional” “avem” ZERO FERME AUTORIZATE în România.

SCOPUL propus
Ţinta finală a propunerilor noastre este trecerea unei părţi din populaţia avicolă din sistem gospodăresc în sistem semi-intensiv sau, mai bine spus, în sisteme alternative de creştere, şi anume:
Creşterea păsărilor în sistem semi-intensiv are la bază combinarea sistemului gospodăresc (extensiv) cu elemente de tehnologie din sistemul intensiv. Modelul se practică în următoarele forme:
• Creşterea pe aşternut permanent;
• Creşterea pe aşternut permanent şi pe stinghii de odihnă;
• Creşterea pe aşternut permanent şi cu acces liber în padoc (tradiţional sau ecologic - free-range).

Modalităţi prin care se poate atinge scopul:
• Modificarea OMS 119/2014 prin abrogarea art. 11, art. 15 şi art. 20 alin. 1 (subiect dezbătut intens în paginile revistei Ferma);
• Pentru cei care adoptă creşterea păsărilor în sistem semi-intensiv şi se transformă în persoane juridice, manopera pentru operaţiunile cu vaccinarea să fie gratuită;
• Acordarea de punctaj suplimentar: pentru cei care depun proiecte europene cu acest tip de sistem de creştere, punctajul să crească gradual de la tradiţional în adăpost, până la un punctaj maxim pentru ecologic;
• Finanţare prin Ministerul Mediului pentru realizarea de platforme individuale de depozitare a dejecţiilor;
• Realizarea de proiecte tip pe module 300, 600, 900, 3000, 9000 de capete de pui de carne sau de găini ouătoare în acest sistem de creştere, care să fie distribuite gratuit în format electronic şi pe suport de hârtie, cu obţinerea de ISBN. Menţionăm că realizăm noi proiectele gratuit, numai să fie menţionat autorul lor şi să se acorde drepturile de autor);
• Simplificarea procedurilor de autorizare pentru producerea de furaje şi secţia de sortare/ştampilare ouă, în sensul că secţia să se realizeze în acelaşi perimetru al punctului de lucru, cu un singur filtru sanitar-veterinar. Filtrul sanitar-veterinar să fie dimensionat la capacitatea de producţie, nu realizat pe sexe, ci cu un singur circuit simplificat;
• Scutirea de impozit pe profit o anumită perioadă de timp;
• Pentru cooperativele care au mai mulţi membri ce cresc pui de carne sau care au ca scop creşterea puilor de carne în aceste sisteme să se acorde punctaj suplimentar şi creşterea intensităţii sprijinului financiar pentru realizarea de abatoare de mici capacităţi;
• Eliminarea impozitului pe teren şi pe construcţii pentru microfermele care utilizează aceste sisteme de creştere;
• Eliminarea taxei de construire la momentul realizării de construcţii noi cu destinaţia zootehnie;
• Limitarea efectivelor la un număr de maxim 15.000 pui de carne sau de găini ouătoare pentru punctul de lucru în care sunt crescute păsări în acest sistem.

SISTEMUL EXTENSIV ESTE PĂGUBOS
În sectorul de creştere şi exploatare în sistemul extensiv (gospodăresc), cu 27.086.864 capete găini ouătoare şi 13.365.008 pui de carne, avem O POPULAŢIE AVICOLĂ ÎN ROMÂNIA de 40.451.872, ceea ce reprezintă 53% din întregul efectiv de păsări al ţării. Acest sistem se practică pe scară largă în gospodăriile ţărăneşti din România, aproximativ 1.800.000 de gospodării fiind înregistrate la ANSVSA. Sistemul reprezintă o creştere sezonieră şi, în general, producţia obţinută este folosită pentru consum propriu, nefiscalizată, are randamente scăzute de producţie, iroseşte materia primă, iar starea de sănătăte a acestor populaţii este deplorabilă.
Dacă luăm în considerare un consum de 120 grame de porumb dat în consum per cap de pasăre, va rezulta o cantitate totală de 5259 tone de porumb pe zi, volum care se foloseşte fără a aduce un plus venit, mai bine spus, cantităţi imense de cereale care se pierd.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 3/230 (ediţia 15-28 februarie 2019)

SURSA REVISTA FERMA