2 greşeli fatale pentru puii din gospodărie

Leonard Constantin Stafie

Pe reţelele de socializare sau pe la diverşi prieteni de la ţară, unde fiecare îşi prezintă cu mândrie efectivele de păsări, am observat două greşeli majore în creşterea păsărilor. 

Este păcat să avem pierderi din cauza unor neglijenţe banale, dar cu impact major asupra sănătăţii păsărilor. La care se adaugă creşterea costurilor de producţie, mai ales după ce facem o investiţie destul de mare în păsări, furaj şi echipamente de creştere.

Este vorba despre hrănitori - adăpători şi aşternutul permanent.

1. Amplasarea hrănitorilor şi a adăpătorilor

Chiar dacă majoritatea crescătorilor de păsări şi-au achiziţionat hrănitori şi adăpători care pot asigura în permanenţă furaj şi apă de calitate, curat şi în cantitate suficientă, acestea sunt la nivelul solului. De ce este asta o greşeală? Simplu, marginile hrănitorilor şi ale adăpătorilor trebuie să fie ridicate şi menţinute întodeauna la nivelul spatelui puiului pentru că:

• În primul rând este vorba despre confortul puilor. Spre exemplificare, cum ar fi dacă noi am sta pe scaun şi am avea farfuria cu mâncare jos pe pardoseală?
• În al doilea rând, hrănitorile şi adăpătorile fiind direct pe pardoseală, pasărea se urcă în acestea şi împrăştie apa şi furajul, ceea ce înseamnă pierderi şi deteriorarea aşternutului.
• În al treilea rând, apa şi furajul se contaminează cu dejecţii, pasărea urcându-se în hrănitori şi adăpători defecă în acestea. Este suficient să avem o singură pasăre bolnavă şi prin dejecţiile acesteia din hrănitoare şi adăpătoare să îmbolnăvim tot efectivul. În plus, prin apariţia dejecţiilor în hrănitori şi adăpători deteriorăm furajul şi apa, păsările nu îl mai consumă şi noi suntem nevoiţi să curăţăm frecvent aceste instalaţii.

Recomandare: este necesar ca înălţimea hrănitorilor şi adăpătorilor să fie reglabile în funcţie de faza de creştere a puilor de carne.

2. Aşternutul permanent

De multe ori am observat că în loc de aşternut permanent, crescătorii de ocazie folosesc covoraşe de cârpă, de cauciuc, ziare sau direct pe beton. Aceasta este o greşeală majoră pentru creşterea şi exploatarea păsărilor. Aşternutul folosit are o importanţă deosebită pentru dezvoltarea normală şi sănătoasă a păsărilor. Dacă acesta e murdar şi umed, creşte rata de îmbolnăviri şi apar pododermatitele.

Cum se realizează un aşternut adânc?

Aşternutul permanent (în engleză ”deep litter” - aşternut adânc) se realizează prin aşezarea pe pardoseala halei de producţie (pardoseală betonată) a unui strat de material higroscopic şi izoterm cu o adâncime de 5-20 cm. Umiditatea normală a aşternutului este de circa 25%, cu limite ce pot varia între 18% şi 40%.
Umiditatea aşternutului permanent, cât şi calitatea acestuia sunt influenţate de factori precum: calitatea materialului utilizat ca aşternut permanent, durata de utilizare, condiţiile de microclimat din adăpost, intensitatea ventilaţiei, vârsta, greutatea şi densitatea puilor, temperatura din adăpost, existenţa unor surse suplimentare de producere a umidităţii (spre exemplu condens creat pe tavan sau pierderi de apă prin sistemul de adăpare, ţevi sparte) şi, nu în ultimul rând, calitatea nutreţului combinat consumat de păsări.
În adăpostul aerisit şi curat se va introduce un strat de 10-20 cm de aşternut pe toată suprafaţa. Acesta trebuie să fie întins uniform, să nu fie infestat cu mucegai şi să fie curat şi uscat.

Ce materiale putem folosi?

Ca aşternut se poate folosi rumeguşul de lemn, paie tocate, deşeuri de hârtie etc. Paiele de cereale trebuie utilizate tocate la o dimensiune de circa 10 cm. Capacitatea lor de absorbţie a apei variază de la 265% în cazul paielor de secară, 275% pentru paiele de ovăz şi 297% paiele de grâu. Ciocanele şi ştiuleţii de porumb pot fi utilizaţi ca aşternut permanent tocaţi la o dimensiune de 1-3 cm, având o capacitate de absorbţie de 141%.
Sub aşternut recomandăm presărarea unui strat de var nestins, pentru menţinerea acestuia într-o stare de curăţenie cât mai bună. Varul nestins absoarbe umiditatea din aşternut şi, în contact cu apa, degajă oxigen şi se produce o uşoară încălzire a aşternutului permanent. În acelaşi timp, acesta mai prezintă şi un efect “cid” asupra agenţilor microbieni.

Menţinerea curăţeniei

Curăţenia aşternutului este condiţionată într-o mare măsură de funcţionarea corespunzătoare a adăpătorilor (aceasta fiind una din cauzele apariţiei umezelii şi implicit a deteriorării aşternutului), cât şi respectarea densităţii optime pe mp. În timpul creşterii puilor trebuie urmărită zilnic calitatea aşternutului, iar dacă apar zone excesiv de umede se recomandă presărarea de var praf sau superfosfat în zonele respective şi completarea cu aşternut proaspăt. Concomitent se identifică şi cauzele care au dus la deteriorarea acestuia şi se intervine prin eliminarea acestora. La finalul seriei de pui, aşternutul permanent este evacuat şi dus la platforma de depozitare pentru compostare şi utilizare ca îngrăşământ.

CONDIŢII ESENŢIALE PENTRU UN AŞTERNUT BUN

Aşternutul permanent, indiferent de tipul acestuia, este utilizat pentru a proteja păsările de contactul direct cu podeaua şi cu dejecţiile, cât şi pentru a uşura curăţenia de la sfârşitul seriei. El trebuie să asigure nişte condiţii esenţiale: reducerea volumului de lucru prin evitarea evacuării periodice a acestuia; un consum mai mic de aşternut raportat pe cap de pasăre; o bună absorbţie a umidităţii din dejecţii.

PUII NOŞTRI DE O ZI

A venit şi sezonul mult aşteptat de împrospătare a efectivului de găini din ograda noastră. Perioada de start durează până la 3-4 săptămâni şi implică un anumit nivel de energie, de proteină, de minerale şi de vitamine. Cum le asigurăm puilor un start reuşit prin furajare? Scanează codul QR şi află ce reţete furajere optime poţi folosi în perioada de demaraj!

un articol de
LEONARD CONSTANTIN STAFIE

SURSA REVISTA FERMA

Maraton agricol la AGROW

Leonard STAFIE, Nicoleta DRAGOMIR

În ziua de 20 noiembrie, în inima Bucureştiului la Hotel Sheraton, a avut loc prima ediţie a conferinţei „AGROW“, eveniment care a adus agricultura românească la dialog, protagonişti fiind experţii şi fermierii. Agricultura României are o tradiţie incontestabilă, recunoscută prin pionierate la nivel mondial în cercetare, prin fertilitatea ridicată a solului, prin potenţialul ridicat, prin tehnologiile de înaltă performanţă şi prin genetica valoroasă.

Şi totuşi... unde greşim? Pentru a răspunde provocărilor momentului în agricultură, conferinţa AGROW a reunit specialişti pe diferite domenii şi fermieri din toate categoriile. A fost o agendă încărcată, începând de la tradiţiile cercetării româneşti şi istoria Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, şi continuând cu importanţa respectării unui minim de elemente tehnologice în fermă, prezentare făcută de prof. dr. Viorel Ion, prodecan al Facultăţii de Agricultură, USAMV Bucureşti. Un alt subiect de actualitate a fost adus în discuţie de Directorul general al Institutului de Pedologie, dr. ing. Cătălin Cristian Şimota: "Cum reuşim să păstrăm solurile cu viaţă şi fertilitate ridicate"?

Nu a fost uitată nici agricultura durabilă, tehnologiile agricole în acord cu mediul şi produsele care, prin modul lor de acţiune, asigură furnizarea elementelor esenţiale creşterii plantelor, prin optimizarea disponibilităţii resurselor naturale. La acest subiect şi-a adus contribuţia conf. dr. ing. Cătălin Viorel Popescu, Director Tehnic CICh Năvodari.
Cea de-a doua secţiune a debutat cu un subiect... fierbinte: dependenţa producţiilor de schimbările climatice. Dr. ing. Elena Mateescu, director general ANM a adus în discuţie importanţa adaptării tehnologiilor agricole la provocările meteo din ce în ce mai accentuate în ultimii ani, îndeosebi perioadele de secetă pedologică prelungită. Lipsa precipitaţiilor a afectat suprafeţe arabile extinse ale României, în acest an.
Moderatorul evenimentului, Georgeta Dicu, cunoscut cercetător şi ameliorator în domeniul culturilor cerealiere, dar şi promotor al cultivării şi extinderii în producţie a soiurilor româneşti, a făcut faţă cu brio, timp de peste opt ore, asaltului de întrebări şi răspunsuri venite din partea participanţilor.

Din prima parte a evenimentului am desprins câteva idei care pot fi considerate drept semnale de alarmă. Astfel, România la momentul actual nu mai are cercetare în domeniul avicol şi în sectorul suin, dependenţa de material genetic de import fiind maximă, asta chiar dacă ţara noastră are câţiva hibrizi de carne şi ouă omologaţi care - trebuie să recunoaştem - nu mai fac faţă performanţelor din sectorul industrial. Însă aceşti hibrizi pot fi utilizaţi cu succes în sistemele de creştere alternativă, în speţă free-range. Adică, aşa cum fac ungurii, cehii sau polonezii, care au păstrat hibrizii obţinuţi acum două decenii şi îi utilizează în sistemele alternative de creştere, aceşti hibrizi fiind mai rezistenţi la boli, la tipul de furaje administrate, dar şi la condiţiile de microclimat specifice.
Chiar dacă în România, în sectorul vegetal, pe partea de producere de soiuri şi hibirizi autohtoni suntem recunoscuţi la nivel mondial iar genetica produsă de cercetarea românească, în condiţiile climaterice din România, este considerată competitivă, totuşi nu reuşim, la cereale păioase, să asigurăm decât 60% din cota de piaţă la seminţe iar la floarea soarelui şi porumb ne situăm sub 40%. Ori acesta este un mare semn de întrebare, pentru că astfel suntem dependenţi de importuri care, de multe ori, nu oferă materialul genetic (soiuri şi hibrizi) adaptat condiţiilor de sol şi climă din ţara noastră.
Printre temele abordate în panelul de discuţii la AGROW menţionăm şi: "Nutriţia plantelor - cea mai importantă verigă în obţinerea sporurilor de producţie semnificative" (RoFert), dar şi importanţa consultanţei agricole - temă abordată de conf. dr. Adrian Băşa (USAMV Bucureşti).
Un moment special i-a fost dedicat fermierului Daniel Nica, administrator Bliss SRL, care a vorbit despre pasiune şi profesie - factorii care, bine gestionaţi împreună, asigură succesul în agricultură!

Liceele agricole au fost reprezentate la AGROW
În partea a doua a conferinţei am dezbătut probleme legate de educaţia agricolă. ”Învăţământul agricol - provocări şi perspective” a fost tema prezentării susţinută de subsemnaţii, Nicoleta Dragomir şi Leonard Stafie, iniţiatori şi coordonatori ai proiectului "Susţinem Învăţământul Preuniversitar Agricol". Ni s-au alăturat cadre didactice şi elevi de la Colegiul Tehnologic „Viaceslav Harnaj”, Bucureşti, Liceul Tehnologic „Sandu Aldea” Călăraşi, Liceul Tehnologic Agricol "Mihail Kogălniceanu" Miroslava şi Liceul Tehnologic „Dimitrie Petrescu” Caracal.
• Am adus din nou în discuţie problemele majore generate de finanţarea per elev, dar şi lipsa fondurilor pentru investiţii, mai ales în fermele didactice. În general, liceele agricole dispun de spaţii generoase din punct de vedere al amplasamentului (curtea scolii, ferme, anexe, terenuri) iar din cauza numărului mic de elevi automat schema de personal auxiliar este mult mai mică; drept urmare, spaţiile respective nu pot fi întreţinute şi păzite într-un mod corespunzător.

Indiferent de liceu, o concluzie generală este că nu putem forma şi specializa elevii, respectiv specialiştii şi meseriaşii de mâine fără o bază didactică bine pusă la punct, de la fermele zootehnice, până la cele vegetale şi mixte. Ori, pentru asta e nevoie de terenuri, de bani şi de o mai mare flexibilitate în accesarea fondurilor europene de către liceele cu profil agricol.
Avem laptopuri, videoproiectoare şi ecrane pentru lecţii moderne, virtuale, dar agricultura nu se face virtual şi nici abilităţile practice ale elevilor nu se pot dezvolta astfel!
• Reluarea legăturii licee agricole - universităţi agricole. Considerăm necesară realizarea unui protocol cadru de colaborare între cele două entităţi, pentru ca liceele agricole să redevină resursa umană principală a universităţilor de profil.
• Reluarea legăturii licee agricole - staţiuni şi institute de cercetare

Mulţumim Georgeta Dicu şi organizatorului Brandelligence PR pentru includerea învăţământului preuniversitar agricol în tematica evenimentului.
În final, maratonul #AGROW, aşa cum am numit noi conferinţa de la Sheraton, şi-a atins scopul principal: a fost un dialog intens şi necesar între experţi şi fermieri!

Leonard STAFIE
Nicoleta DRAGOMIR

SURSA REVISTA FERMA

Susţinem Învăţământul Agricol, la Miroslava

Leonard STAFIE, Nicoleta DRAGOMIR

În ziua de 22 noiembrie a.c., Liceul Tehnologic Agricol ”Mihail Kogălniceanu” din Miroslava, judeţul Iaşi a îmbrăcat din nou haine de sărbătoare. La cel de-al XIX-lea eveniment cu public organizat de către Fundaţia Revistei Ferma şi Radio France Internaţional, partener media Radio Iaşi, au participat peste o sută de persoane.

S-au alăturat elevilor şi profesorilor de la liceul gazdă colegii lor de la Liceul Tehnologic Agricol "Ion Ionescu de la Brad" Horia, jud. Neamţ, Liceul Tehnologic nr. 1 Cudalbi, jud. Galaţi, Liceul Tehnologic „Haralamb Vasiliu” Podu Iloaiei, jud. Iaşi şi Şcoala Gimnazială din Protopopeşti, jud. Vaslui. Au răspuns invitaţiei noastre absolvenţi mai tineri sau mai în vârstă cum ar fi Ioan Surugiu şi Vasile Buleu (promoţia 1967), Mihaela Ivancia profesor la Facultatea de Zootehnie de la Iaşi, Petronela Cotea Mihai de la Radio Iaşi, factori de decizie locali, fermieri membri ai Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice reprezentaţi de preşedintele Emil Bălteanu, primari şi viceprimari absolvenţi ai liceului de la Miroslava. Trebuie să menţionăm că a mai participat o delegaţie din Basarabia care se ocupă de învăţământul preuniversitar agricol şi, nu în ultimul rând, Ovidiu Machidon specialist al Centrului de agrometeorologie Bacău. Cu toţii am spus la unison: Susţinem Învăţământul Preuniversitar Agricol!

Fără cenzură, despre liceele agricole!
În fapt a fost un eveniment maraton cu întrebări şi răspunsuri fără cenzură, fără ocolişuri, transmis live pe facebook şi la rfi România, pornind de la nevoia de resuscitare, măcar acum, în al 12-lea ceas, a învăţământului preuniversitar agricol, căruia toţi îi recunosc şi meritele, dar şi neajunsurile, dar nimeni nu prea se zbate pentru viitorului lui apropiat.
Dacă timp aproape 30 de ani cei de la ”agricol” au fost priviţi ca cei mai nepregătiţi elevi şi prea mulţi sunt cei care în continuare spun că la liceele de profil ajung elevii mediocri sau care nu mai au loc pe la alte licee, publicul larg trebuie să ştie că evoluţia tehnicii din agricultură te obligă să utilizezi factor uman de înaltă calficare, chiar dacă vorbim de nivel de şcoală profesională sau liceal.
Emil Bălteanu a făcut o comparaţie care poate unora care nu au tangenţă cu agricultura li s-ar părea exagerată: "la momentul actual să te afli în cabina unui tractor sau a unui avion este cam acelaşi lucru; nu mai discutăm despre acel tractorist cu ciocanul şi cu cheia, discutăm despre operatorul de utilaje care trebuie să ştie informatică, să ştie să interpreteze datele transmise de utilaje prin intermediul senzorilor, să ştie să utilizeze GPS-ul tractorului cât şi a echipamentului de lucru. Acest lucru nu se poate realiza fără ştiinţă de carte". Epoca de aur a mecanicii agricole a cam apus iar la momentul actual discutăm despre automatizare, informatizare şi digitalizare a agriculturii, mecanica fiind doar un apanaj al firmelor de reparaţii.

Nicoleta Dragomir a punctat "necesitatea promovării şi susţinerii învăţământului agricol, pentru că această formă de educaţie a apărut de la nevoile reale ale societăţii româneşti. Ori, fără un învăţământ performant care să ne asigure generaţiile viitoare în agricultură, practic nu prea putem vorbi de viitor”.
Un adevăr crud dar realist a fost spus răspicat de către un fermier, fost elev al licelui de la Miroslava: "Ce se predă la ora actuală în învăţământul agricol, indiferent de nivel este total depăşit. Tehnologia pe care o aplic acum în fermă este de anul 2019 iar la liceu se predă la nivelul anilor 1980. Păi cum vrei să facă performanţă sau să se pregătească mâna de lucru înalt calificată cu manuale de specialitate din anii 70? Profesorii trebuie să vină către fermieri şi noi, fermierii către profesori, doar aşa vom evolua. Important este să se dimensioneze învăţământul în funcţie de cerere şi ofertă fără a se pierde din finanţarea unităţilor de învăţământ", a precizat Andrei Musteaţă.
La liceul din Miroslava a fost înfiinţată anul acesta prima clasă de dual pentru profilul mecanic agricol iar elevii de la această formă de învăţământ au fost deja în ferme şi au luat contact cu producţia şi parcul de urtilaje agricole. "Am ajuns aici datorită d-lui Andrei Musteaţă şi îmi place foarte mult. Deja am urcat pe tractor şi am început să lucrez, ce este important ca la şcoală să învăţ teorie iar la practică să pun în valoare ceea ce am învăţat", ne spune un elev din clasa de dual.
Mihaela Ivancia de la Facultatea de Zootehnie a USAMV Iaşi a precizat că "nu există o corelare între nomenclatorul meseriilor şi meseriile existente pe piaţa muncii. Precizez aici că pentru meseria de zootehnist nu mai este necesar un nivel minim liceal iar de aici apar două probleme, în două ramuri din zootehnie: în sectorul avicol şi suin gradul de automatizare şi informatizare este maxim, de aici şi necesitatea de a avea personal înalt calificat cu cel puţin studii liceale iar al doilea lucru grav e că s-a distrus pepiniera de viitori studenţi la Facultatea de zootehnie. Aşadar, ajungi să lucrezi cu studenţi care nu au nici măcar cunoştinţe minime de zootehnie iar tu ca profesor în loc să treci la un nivel superior de predare trebuie să începi cu baza, adică exact cu ceea ce se învăţa înainte la liceu. Şi atunci te mai întrebi care e nivelul de pregătire a celor care termină zootehnia?!".

Probleme şi posibile soluţii
În urma discuţiilor de peste două ore de la Miroslava am reţinut următoarele idei:
• şi învăţământul preuniversitar, dar şi cel universitar agricol trebuie să acţioneze încă din şcoala generală pentru a extrage acei elevi care au o vocaţie spre agricultură;
• promovarea învăţământului agricol în rândul părinţilor şi conştientizarea acestora cu privire la faptul că nu este o ruşine să fii elev sau student într-o formă de învăţământ agricol iar salariile din domeniu au devenit motivante;
• sunt o multitudine de posibilităţi de finanţare pentru elevi şi studenţi pentru a-şi acoperi cheltuielile cu cazarea şi masa, cum ar fi: burse de studiu, burse de fermă, învăţământul dual etc.;
• corectarea legii educaţiei cu privire la finanţarea formelor de învăţământ din agricultură; actuala finanţare per cap de elev nu este competitivă şi nici stimulatoare pentru agricultură, cadrele didactice fiind nevoite să înceapă în fiecare an o adevărată cursă nebună după elevi în detrimentul calităţii elevului, pentru a-şi putea păstra normele didactice iar şcoala statutul juridic;
• realizarea unei strategii la nivel naţional cu privire la necesarul de calificări pe termen mediu şi lung de care are nevoie piaţa agricolă şi distribuirea lor în funcţie de necesităţi şi de tradiţiile zonale/locale;
• corelarea programei şi a modului de învăţare cu realitatea din agricultura modernă, accentul pus pe practică şi studiu în echipe mici.
• eliminarea "canibalizării" liceelor agricole între ele prin crearea unei concurenţe nereale pe acelaşi bazin de preluare a elevilor.


Leonard STAFIE
Nicoleta DRAGOMIR

SURSA REVISTA FERMA

Învăţământul agricol, prioritate ZERO pentru Agricultură!

Leonard STAFIE, Nicoleta DRAGOMIR

Vă întrebaţi poate DE CE învăţământul preuniversitar agricol trebuie să fie sau de ce nu este prioritate zero pentru agricultură? Răspunsul e dureros de complex: lipsa forţei de muncă mediu şi înalt calificată, evoluţiile tehnologice din acest domeniu şi, cel mai important, siguranţa alimentară a poporului român.

Într-un stat care respectă formarea profesională în agricultură, învăţământul agricol are următorul parcurs:
1. în perioada claselor I-VIII sunt identificaţi elevii care au o înclinare spre agricultură iar aceştia sunt dirijaţi spre formele de învăţământ agricol post-gimnazial;
2. în clasele IX-XII de tip liceal se pun bazele cunoştinţelor din agricultură;
3. la universitate, absolvenţii liceelor agricole aprofundează şi îşi dezvoltă competenţele agricole.
Din păcate, în ţara noastră, etapa de ”racolare” a elevilor pasionaţi de agricultură a dispărut sau dacă se mai realizează sunt doar câteva încercări timide. Liceele agricole încearcă să îşi popularizeze oferta educaţională la nivelul clasei a opta, dar se observă că nu cu prea mult succes. Pentru coordonarea elevilor către acest tip de învăţământ, copiii trebuie să aibă contact direct cu agricultura de la vârste fragede pentru a cunoaşte cu adevărat ce presupune această meserie şi dacă au vocaţie pentru acest domeniu.

Agricultura, vocaţie pentru elevii din gimnaziu
Am spus vocaţie şi nu întâmplător, pentru că, indiferent de gradul de tehnologizare, indiferent de ramura agricolă în care absolvenţii vor activa mai târziu, agricultura este o meserie care necesită mult timp petrecut în fermă, indiferent de condiţiile meteo. Acest lucru înseamnă sacrificii şi multă dragoste de meserie. Dacă nu ai această vocaţie, nu vei reuşi să faci faţă cerinţelor din producţie.
Pentru a îndeplini acest deziderat considerăm că este necesară introducerea în programa şcolară a orelor de educaţie agricolă pentru ciclul de învăţământ gimnazial. Profesorii de la aceste discipline ar trebui să-i îndrume spre liceele agricole pe acei elevi care au înclinaţii reale.

Liceul agricol sau ”dacă nu înveţi, ajungi la coada vacii”!
Dacă la momentul Revoluţiei de la 1989 existau în România aproximativ 250 de licee cu profil agricol, la momentul actual există puţin peste 50 de licee, dar atenţie care au preponderent (deci nu în totalitate) profil agricol. La liceele agricole situaţia este puţin mai complicată... Noi, coordonatorii proiectului ”Susţinem învăţământul preuniversitar agricol”, prin experienţa acumulată pe parcursul primului an de proiect, am desprins următoarele concluzii şi recomandări pentru revitalizarea acestor licee şi putem structura paşii care trebuie făcuţi pentru liceele agricole:
1. Susţinerea liceelor agricole de către Ministerul Agriculturii - demers care a debutat în anul 2019.
2. Adaptarea programei şcolare, a manualelor de specialitate, a numărului de elevi şi a specializărilor în funcţie de necesităţile pieţei muncii.
3. Modificarea sistemului de finanţare (de la "per cap de elev", cum este în prezent).
4. Schimbarea percepţiei că la liceul agricol eşti la ”coada vacii sau a sapei”.
Susţinerea liceelor agricole de către Ministerul Agriculturii trebuie să se concretizeze nu numai pe plan financiar, ci şi pe plan educaţional şi nu numai. Trebuie bine gândită modalitatea de adaptare a liceelor agricole la cerinţele Programului Naţional de Dezvoltare Rurală şi posibilitatea finanţării prin PNDR, dar şi direcţionarea liceelor spre tendinţele de dezvoltare a agriculturii pe plan mediu şi lung, cu o gândire unitară la nivel naţional.
De asemenea, orientarea programei şcolare trebuie în aşa fel gândită încât să ducă la apariţia şi/sau dezvoltarea, în viitor, a acelor ferme mici şi mijlocii competitive din punct de vedere economic.
Dacă absolventul de liceu doreşte mai mult, atunci poate să opteze pentru sistemul universitar, unde i se deschid noi persepective de formare profesională: ferma intensivă, cercetarea, cariera didactică. În perioada interbelică, învăţământul preuniversitar agricol era orientat în aşa fel încât absolventul de liceu să se întoarcă în vatra satului şi să aducă un plus de ştiinţă şi eficienţă economică în cadrul gospodăriei ţărăneşti şi a fermelor de familie.

Încep să dispară specializările de agricultură din licee!
La momentul actual, în liceele agricole se învaţă meserie din manuale de specialitate din anii '80 şi mai vechi, ceea ce nu este deloc în regulă. În Olanda, spre exemplu, ţară în care am vizitat câteva licee de profil, învăţarea se face preponderent după sistemul E-learning, cu tablete şi internet la dispoziţia elevilor, care sunt încurajaţi spre practică şi realizarea de proiecte, fără să se pună accent, ca la noi, pe memorarea teoriei din manuale.
De asemenea, liceul agricol nu poate însemna pe termen mediu şi lung doar învăţământ dual şi profesional. În cadrul liceelor agricole trebuie să existe şi să coexiste cele trei forme: învăţământ profesional, profesional dual şi liceal, adaptate din punct de vedere al solicitărilor de număr de elevi şi de specializări în funcţie de piaţa muncii, pentru o perioadă de 10-20 de ani.
Numărul de elevi şi specializările nu trebuie să influenţeze modificarea structurii liceului prin pierderea personalităţii juridice, a finanţării sau prin desfiinţarea de posturi şi catedre. Acest lucru presupune atât modificarea sistemului de finanţare cât şi modul de gândire privind organizarea şi a numărul de elevi din aceste clase. Fără aceste modificări vom asista la dispariţia liceelor agricole şi la dispariţia specializărilor de agricultură din cadrul acestor licee, lucru care, din păcate, se întâmplă deja!
Introducerea calităţii şi a competitivităţii elevului de la liceele agricole este obligatorie! În perioada interbelică o clasă de liceu avea, în medie, 20 de elevi din care finalizau zece, fără ca profesorul să fie stresat că rămâne fără slujbă. Un alt exemplu: în anul 1948, la Liceul agricol "Mihail Kogălniceanu" din Miroslava, judeţul Iaşi, în tot liceul, la toate formele de învăţământ existau puţin peste o sută de elevi, în condiţiile în care curtea şcolii este tot ca şi acum iar suprafaţa de teren utilizată era peste 200 de hectare. În prezent, dacă nu ai minim 300 de elevi la acest liceu, dispari ca şcoală agricolă de sine stătătoare!

După 30 de ani de demonizare a sistemului de învăţământ agricol, prin care toată societatea, dar şi autorităţile au tratat absolvenţii şi liceele agricole ca pe un "coş de gunoi" al educaţiei, este dificil ca într-un an să răstorni munţii. Acesta este motivul pentru care toţi absolvenţii de licee agricole, toţi cei care sunt pasionaţi de agricultură şi care practică agricultura să ducă o politică susţinută de promovare a învăţământului preuniversitar agricol, să explice că această meserie nobilă într-adevăr ”pune pâinea pe masă” şi că fără formarea profesională adecvată noi toţi suntem condamnaţi la foamete sau riscăm să ne îmbolnăvim din cauza produselor agroalimentare care nu respectă un minim de calitate. Dacă fără o haină trăieşti, fără o maşină mergi pe jos, fără mâncare nu putem supravieţui. Şi nu spunem un lucru mare, ci doar un adevăr care nu trebuie ignorat: Agricultura este siguranţa alimentară a unui popor şi trebuie să fie inclusă ca vulnerabilitate la siguranţa naţională a României!

Învăţămîntul universitar agricol, tot în chinurile facerii
Şi la universitate avem aceeaşi problemă ca şi la liceele agricole, cu privire la finanţarea pe cap de student, căreia i se mai adaugă o realitate dramatică: liceele nu mai asigură decât puţin peste 20% din studenţii facultăţilor de profil. Vă veţi întreba poate de ce este aceasta o dramă? Simplu! Profesorii de la universităţile agronomice, în loc să se ocupe cu formarea unor profesionişi calificaţi au ajuns să predea la nivel de liceu, pentru că aceşti noi studenţi, care nu vin de la liceele de profil, nu au cunoştinţe medii despre meserie şi tot ce nu au fost învăţaţi în patru ani de liceu trebuie să înveţe la facultate.
Concludentă este declaraţia doamnei Mihaela Ivancia de la Facultatea de Zootehnie a USAMV Iaşi care a precizat, la un eveniment organizat de Fundaţia Revistei FERMA la liceul din Miroslava: "Nu există o corelare între nomenclatorul meseriilor şi meseriile existente pe piaţa muncii. Precizez că pentru meseria de zootehnist nu mai este necesar un nivel minim liceal iar de aici apar două probleme, în două ramuri din zootehnie: în sectorul avicol şi suin gradul de automatizare şi informatizare este maxim, de aici şi necesitatea de a avea personal înalt calificat cu cel puţin studii liceale iar al doilea lucru grav e că s-a distrus pepiniera de viitori studenţi la Facultatea de zootehnie. Aşadar, ajungi să lucrezi cu studenţi care nu au nici măcar cunoştinţe minime de zootehnie iar tu ca profesor, în loc să treci la un nivel superior de predare trebuie să începi cu baza, adică exact cu ceea ce se învăţa înainte la liceu. Şi atunci, te mai întrebi care e nivelul de pregătire al celor care termină zootehnia?!".    
În fapt, discutăm de crearea sau realizarea lanţului: învăţământ gimnazial - liceal agricol -universitar agricol, lanţ care a existat în perioada interbelică şi până în anii 1990, dar care a dispărut şi depinde doar de noi dacă ne dorim să avem adevăraţi specialişti în agricultură!

Susţinem ÎNVĂŢĂMÂNTUL preuniversitar AGRICOL este un proiect iniţiat de Revista FERMA prin Fundaţia Revistei Ferma. Coordonatori: NICOLETA DRAGOMIR, redactor-sef Revista FERMA si Dr.ing. LEONARD CONSTANTIN STAFIE, specialist avicultura.
Cu siguranţă una dintre marile probleme ale agriculturii zilelor noastre este lipsa forţei de muncă specializată. Indiferent că vorbim despre mecanizatori, tehnicieni în industria agro-alimentară, operatori în zootehnie, cererea de angajaţi tineri şi instruiţi a companiilor din agricultură şi a fermierilor este în continuă creştere.
Este binecunoscut faptul că, o componentă esenţială a agriculturii moderne este educarea, formarea profesională a tinerilor pentru a deveni fermierii viitorului, dar şi pentru a aduce în exploataţiile familiilor sau în gospodării soluţii sau alternative generatoare de profit.
Detalii AICI

Leonard Constantin STAFIE
Nicoleta DRAGOMIR

SURSA REVISTA FERMA

Modificare de urgență! Cine face decontaminarea în fermă?

Leonard STAFIE, Nicoleta DRAGOMIR

ZOOTEHNISTUL ŞI VETERINARUL AU ÎNVĂŢAT ASTA ÎN ŞCOALĂ. LEGEA NU LE PERMITE!

Conform legislației în vigoare decontaminarea spațiilor, a utilajelor şi a echipamentelor poate fi realizată doar cu firme autorizate. Asta înseamnă că o fermă zootehnică sau o instituție publică chiar dacă are angajați specializați, în sensul în care au tehnicieni veterinari sau zootehniști, ingineri zootehniști sau medici veterinari, aceștia, după lege, nu pot realiza decontaminarea spațiilor (birouri, dormitoare) pentru că nu sunt autorizați!

Țineți cont că toţi cei amintiţi au învățat asta în licee şi în facultăți și asta fac de-o viață, dar o reglementare ”idioată” blochează această activitate!
De ce facem aceste afirmaţii? Toate aceste operațiuni costă bani și oricum ne confruntăm cu o situație delicată, în care antrepenorul încercă să mențină activitatea, să investească în substanțe decontaminante pentru a-şi proteja afacerea şi angajaţii și, mai mult decât atât, pentru a garanta siguranța alimentară. Trebuie să analizați că se ajunge în situația hilară de a avea costuri de 10 la sută cu substanța decontaminantă și 90 la sută cu manopera pentru o firmă autorizată!!! Ţineți cont de faptul că aceste substanțe decontaminante nu sunt din categoria substanțelor toxice și super toxice; sunt doar anumite condiții de manipulare și de instructaj pe care noi, zootehniștii și veterinarii le cunoaștem, le învățăm și le aplicăm zilnic.

LĂSAŢI SPECIALIŞTII DIN FERME SĂ-ŞI FACĂ TREABA!
Din aceste motive este imperios necesar ca cei care au personal calificat în sensul menționat anterior să poată utiliza acest personal pentru a realiza decontaminările. Cu alte cuvinte, lăsați specialiștii certificați de școala românească de agricultură să își facă treaba! Să facă ceea ce au învățat pentru că SUNT OAMENI CARE AU LUCRAT, AU TRĂIT ÎN FOCARE DE BOLI CARANTINABILE DE GRADUL I ŞI ŞTIU CE FAC! Nu trebuie să fim opriţi de o virgulă, pentru că noi, zootehniștii și veterinarii dacă ”scăpăm” o boală la animale nu omorâm un om, ci milioane. Pe umerii noștri apasă o greutate enormă în viața de zi cu zi și lucrul acesta îl știm și îl facem cu responsabilitate; așadar, lăsați-ne să ne facem meseria! Noi ASTA știm să facem, să protejăm oamenii și să prevenim bolile ca SĂ NU MOARĂ OAMENI!

Rămâneţi conectaţi cu Celula de Criză FERMA!

Ferma Media Grup, primul grup media privat din domeniul agriculturii româneşti, a creat o CELULĂ DE CRIZĂ pentru problemele fermierilor, care va prelua toate sesizările, cererile şi propunerile venite dinspre fermieri către autorităţi, precum şi neliniştile oamenilor cu privire la sectorul agroalimentar. În plină pandemie CoVid-19, Celula de Criză este un demers jurnalistic de utilitate publică, în sprijinul fermierilor şi al populaţiei, lansat şi susţinut de Ferma Media Grup prin site-urile revista-ferma.ro şi agroinfo.ro

CUM NE PUTEŢI CONTACTA. În această perioadă, redactorii Ferma şi Agroinfo sunt alături de voi, fermierii români, pentru a vă face publice problemele cu care vă confruntaţi şi pentru a le aduce în atenţia autorităţilor. Vă rugăm să ne trimiteţi întrebările şi sesizările voastre pe adresa redacţiei: redactia@revista-ferma.ro sau să ne trimiteţi mesaje pe paginile de facebook Revista Ferma şi Agroinfo şi prin WhatsApp la telefon 0722814021.

Sursa REVISTA FERMA

Donez o CARTE pentru un LICEU AGRICOL. Campania continuă!

Leonard STAFIE, Nicoleta DRAGOMIR

Fundaţia Revistei FERMA în parteneriat cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, Liceul Tehnologic Agricol ”Mihail Kogălniceanu”, Radio Iaşi şi Revista Ferma au lansat, în data de 7 martie 2019, campania „Donez o CARTE pentru un LICEU AGRICOL”!

Evenimentul a avut loc în ”SALA ABSOLVENŢILOR - Şi eu sunt urmaş al lui Kogălniceanu!” din cadrul Liceului Tehnologic Agricol ”Mihail Kogălniceanu” din comuna Miroslava, judeţul Iaşi. Concret, am demarat o campanie de colectă de carte de specialitate (şi nu numai) la nivel naţional şi vom dona cărţile liceelor agricole în momentul desfăşurării evenimentelor cuprinse în proiectul "SUSŢINEM ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR AGRICOL". De altfel, această nouă campanie face parte din proiectul nostru pentru educaţie.
Lansarea campaniei "Donez o CARTE pentru un LICEU AGRICOL" a adunat pentru Liceul Mihail Kogălniceanu din Miroslava in jur de 400 de volume donate de participanţii la eveniment, care au dat naştere unui frumos şi inedit proiect - BIBLIOTECA ABSOLVENTULUI. Aflată lângă "SALA ABSOLVENTULUI - şi eu sunt urmaş al lui Mihail Kogălniceanu", noua bibliotecă invită cititorul la lectură, la o incursiune în trecut şi la un periplu printre tehnologiile moderne ale prezentului în agricultură.
Dar, poate cel mai emoţionant moment pentru elevi va fi parcurgerea mesajului transmis de cei care au donat cărţile, pentru că el va dăinui trecerii anilor si va transmite emoţia unei zile de martie 2019 care a adus laolaltă oameni, destine, cărţi.

Un proiect pentru educaţie şi formare profesională
La cele opt evenimente cu public organizate până la data redactării prezentului articol au participat aproximativ 1.500 de persoane: cadre didactice, elevi, autorităţi publice, agenţi economici, absolvenţi ai liceelor menţionate care îşi desfăşoară activitatea în diverse sectoare private sau publice, directori de şcoli gimnaziale, reprezentanţi ai institutelor şi staţiunilor de cercetare, mass-media. La toate liceele, dar cu precădere la cel de la Prejmer au participat elevi şi cadre didactice de la unităţile de învăţământ vizitate anterior, într-un schimb de experienţă pe care îl considerăm foarte important pentru tot ceea ce înseamnă practica agricolă în şcoli, dar şi pentru o mai bună relaţionare între licee şi între elevii din judeţe diferite.
O preocupare importantă în cadrul proiectului este, pe lângă promovarea liceelor agricole, depistarea problemelor cu care se confruntă aceste unităţi, dar şi încurajarea elevilor, a părinţilor, a mediului de afaceri, a fermierilor să vină spre agricultură şi să-i asigure viitorul prin participarea activă la susţinerea învăţământului preuniversitar agricol.

Coordonatori proiect,
Leonard STAFIE
Nicoleta DRAGOMIR

CAMPANIA CONTINUĂ. DONEAZĂ ŞI TU O CARTE PENTRU UN LICEU AGRICOL
IMPORTANT! La fiecare dintre evenimentele cu public din turneul de promovare a liceelor agricole, organizate sub egida proiectului "Susţinem Învăţământul Preuniversitar Agricol" rugăm participanţii să aducă o CARTE însoţită de un mesaj, semnătură şi data, pentru a o dona bibliotecii liceului gazdă. VĂ MULŢUMIM!
Următoarele evenimente vor avea loc la:
• Colegiul Tehnic Agricol "Alexandru Borza" Geoagiu, jud. Hunedoara - 12 aprilie
• Liceul Tehnologic "Mihail Kogălniceanu" Miroslava, jud. Iaşi - 19 aprilie
• Liceul Tehnologic “Sandu Aldea” Călăraşi - 17 mai
• Ziua Liceelor Agricole, în cadrul expoziţiei AgriPlanta-RomAgroTec, Fundulea, jud. Călăraşi - 18 mai

Dacă doriţi să fiţi parte din campania noastră şi să donaţi cărţi pentru liceele agricole vă rugăm să ne sunaţi la 0722814021. MULŢUMIM!

SURSA REVISTA FERMA

Peste 400 de cărţi au fost donate Liceului Tehnologic Agricol din Miroslava!

Leonard STAFIE, Nicoleta DRAGOMIR

Fundaţia Revistei FERMA în parteneriat cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, Liceul Tehnologic Agricol ”Mihail Kogălniceanu”, Radio Iaşi şi Revista Ferma au lansat, în data de 7 martie 2019, campania „Donez o CARTE pentru un LICEU AGRICOL”!

Evenimentul a avut loc în ”SALA ABSOLVENŢILOR - Şi eu sunt urmaş al lui Kogălniceanu!” din cadrul Liceului Tehnologic Agricol ”Mihail Kogălniceanu” din comuna Miroslava, judeţul Iaşi. Concret, am demarat o campanie de colectă de carte de specialitate (şi nu numai) la nivel naţional şi vom dona cărţile liceelor agricole în momentul desfăşurării evenimentelor cuprinse în proiectul "SUSŢINEM ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR AGRICOL". De altfel, această nouă campanie face parte din proiectul amintit.

"Donez o CARTE pentru un LICEU AGRICOL" a adunat pentru Liceul Mihail Kogalniceanu din Miroslava in jur de 400 de volume donate de participanţii la eveniment, care au dat naştere unui frumos şi inedit proiect - BIBLIOTECA ABSOLVENTULUI. Aflată lângă "SALA ABSOLVENTULUI - şi eu sunt urmaş al lui Mihail Kogălniceanu", noua bibliotecă invită cititorul la lectură, la o incursiune în trecut şi la un periplu printre tehnologiile moderne ale prezentului în agricultură.
Dar, poate cel mai emoţionant moment pentru elevi va fi parcurgerea mesajului transmis de cei care au donat cărţile, pentru că el va dăinui trecerii anilor si va transmite emoţia unei zile de martie 2019 care a adus laolaltă oameni, destine, cărţi. Campania continuă!
#SusţinemÎnvăţământulPreuniversitarAgricol

IMPORTANT! La fiecare dintre evenimentele cu public din turneul de promovare a liceelor agricole, organizate sub egida proiectului "SUSŢINEM ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR AGRICOL" rugăm participanţii să aducă o CARTE însoţită de un mesaj, semnătură şi data, pentru a o dona bibliotecii liceului gazdă. VĂ MULŢUMIM!

Mai jos am nominalizat persoanele care au donat cărţi pentru Liceul din Miroslava, la evenimentul din 7 martie a.c. Vă mulţumim!
• Nicoleta Dragomir redactor Şef FERMA
• Dănuţ Radiş - Director REVISTA FERMA
• Dr ing Leonard Constantin STAFIE - dir adjunct APIA CJ IASI şi colaborator REVISTA FERMA, absolvent al liceului promotia 1995
• Revista Ferma prin Fundaţia FERMA
• prof Constantin TIMU directorul Liceului
• Marian Şerbescu prefectul judeţului Iaşi
• Petronela Cotea Mihai - redactor Radio Iaşi partener Media al campaniei
• consilierul Ministrului Agriculturii - Mihai Amarandei,
• Prorectorul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” IAŞI - prof dr ing Benone Păsărin,
• Directorul Staţiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor Dancu Iaşi - prof dr ing Creangă Şteofil, reprezentant Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice în teritoriu, partener al Campaniei
• inginer zootehnist Ionuţ Ivancia,
• prodecan Facultatea de zootehnie - sef lucrari dr ing Mihaela Ivancia
• dr medic Liviu Stafie - directorul Direcţiei de Sănătate Publică Iaşi,
• ing Gheorghe Bacuşcă - Şeful Gărzii de Mediu Iaşi,
• Dr med veterinar Marian Topală - fermier şi preşedintele LAPAR Iaşi
• Colonel în rezervă Emil Bălteanu - fermier, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Iaşi,
• Prof. dr. Stejărel Brezuleanu - Director al Departamentului de Agroeconomie din cadrul USAMV Iaşi.
• Colonel în rezervă Corneliu Coman
• Avocat Dinu Şerban
• Ing zootehnist Andreea Şerban
• Iustin Ivascu Viceprimar comuna Voineşti, absolvent al liceului
• Droancă Ovidiu, primar Todireşti, absolvent al liceului
• Ing zootehnist George Pârăială
• Dana Nită
• Drd. ing. Ciprian STEGARU
• Ion Tanase administrator timp de 43 de ani la liceu
• Valerica Gavrilaş bucătăreasa la liceu timp de 39 de ani
• Gabriela Samson, director Liceul Tehnologic "Ion Ionescu de la Brad" Horia, Roman
• ing. Dorina Rusu, şef fermă didactică Liceul Tehnologic "Ion Ionescu de la Brad" Horia, Roman
• ing. Eduard Elefteriu
• Mihaela Vechiu Botezatu - Ziarul de Miroslava
• Cătălin Munteanu - absolvent al liceului promotia 1995
• Silvia Nedelciuc, Profesor liceu Miroslava
• Oana Smionovici profesor Liceu Miroslava
• Prof.Drd.ing. Cezar Cioran
• Med vet Ion Saculţanu, absolvent al liceului
• Prof Florea Costel, absolvent al liceului
• Prof Roibu Mihaela
• Ing Gabriel Ţipişcă - APIA
• Andrea Guriţă - World Vision IASI

 

SURSA REVISTA FERMA