GĂINA ÎN SISTEM FREE RANGE a avut încă un an bun

Leonard Constantin Stafie

Creşterea găinilor ouătoare în sistem free range - notarea cu cifra 1 a oului după sistemul de creştere - a înregistrat în ultimii ani o evoluţie notabilă a efectivelor. Sperăm ca această creştere să se menţină, pentru că acest tip de fermă se pretează foarte bine la orice program de dezvoltare a satului românesc.

Pentru a vă reaminti ce înseamnă cifra după sistemul de creştere, facem o trecere scurtă în revistă a celor patru sisteme de creştere a găinilor ouătoare. Regulamentul Consilului (CEE) nr. 1907/90 (cu amendamentele ulterioare) formulează standardele de comercializare a ouălor. Cu respectarea anumitor condiţii, ouăle pot fi marcate astfel:
• numărul 3 pentru “Ouă provenite de la găini crescute în baterii”
• numărul 2 pentru “Ouă provenite de la găini crescute la sol” - creştere la sol pe aşternut permanent fără acces în padocuri
• numărul 1 pentru “Ouă provenite de la găini crescute în sistem extensiv” - creştere pe aşternut permanent, cu acces liber în padoc (free range).
• numărul 0 pentru găini ouătoare crescute în sistem ecologic (ferme ecologice).

Efectivele din free range au crescut de peste 9 ori în 4 ani!
În România, creşterea găinilor ouătoare cu cifra 1 (în sistem free range) a avut în ultimii patru ani o evoluţie spectaculoasă. Astfel, dacă în luna septembrie 2014 în ţara noastră erau înregistrate şi autorizate patru ferme cu un efectiv total de găini ouătoare de 29.979 capete, în anul 2018 (luna august) erau înregistrate 19 ferme de acest tip, cu un efectiv total de 281.809 de capete, reprezentând o creştere a efectivelor de peste nouă ori! Acest lucru înseamnă că există cerere iar fermierii s-au orientat spre un sector de piaţă profitabil.

Trebuie să reamintim faptul că piaţa încă suportă o creştere a efectivelor exploatate în aceste sisteme de creştere. Trebuie să ţinem cont de faptul că, din populaţia totală de găini ouătoare (total efectiv 31.416.625 capete) doar 22,17% sunt înregistrate ca şi ferme comerciale iar restul populaţiei de găini ouătoare le regăsim în cele peste 1.800.000 gospodării ţărăneşti.
Din punct de vedere al judeţelor cu cele mai multe ferme înregistrate cu sistemul de creştere free range, judeţul Dolj este pe primul loc cu 6 ferme înregistrate iar din punct de vedere al capacităţii de producţie tot judeţul Dolj deţine supremaţia, cu un număr de 98.824 capete păsări. Dacă în Ardeal avem înregistrate trei ferme, în regiunea sud 16 ferme, în regiunea Moldovei nu mai există nici o fermă înregistrată cu sistemul de creştere free range.

Am mai spus şi spunem în continuare... în loc să găsim soluţii pentru rentabilizarea gospodăriei ţărăneşti şi evitarea unor catastrofe sanitar veterinare (vezi pesta porcină sau gripa aviară în 2008), sunt mulţi cei care din păcate se înghesuie să distrugă tot ce a mai rămas bun sau cu potenţial de dezvoltare. De ce să desfiinţăm ţăranul român? Marii producători de produse avicole şi nu numai, procesatorii din industria cărnii nu au înţeles nici până în momentul de faţă că degeaba au ei ferme puse la punct dacă în jurul lor nu vor exista ferme mici şi medii controlate sanitar veterinar, cu un sistem de biosecuritate pus la punct... Sau poate doresc să rămână singuri pe piaţă?!
Vă rog să vă uitaţi că în zonele în care există mari exploataţii agricole ţăranul este sărac iar în zonele unde există agricultori mici şi mijlocii zona este mult mai bogată... Oare de ce? Propunerile pe care le facem noi pot fi îmbunătăţite, lor li se pot adăuga altele, dar măcar sperăm să fie un punct de plecare pentru dezvoltarea satului românesc pe baze sănătoase.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 1/228 (ediţia 1-31 ianuarie 2019)

SURSA: REVISTA FERMA

Evidenţa performanţei - monitorizarea efectivului de pui de carne

Leonard Constantin Stafie

În perioadele de creştere şi exploatare a puilor de carne apar diferite probleme care duc la pierderi economice importante. Identificarea din timp a acestor probleme, cunoaşterea cauzelor care duc la apariţia lor şi acţionarea rapidă pentru remediere pot atenua sau evita pierderile economice majore.

Pentru înţelegerea cauzelor care duc la pierderi în ferma de pui de carne este necesară o cunoaştere bună şi un spirit de observaţie a crescătorului asupra efectivului de păsări. Din acest motiv, realizarea unor evidenţe stricte cu privire la mortalităţi, consumurile de apă şi de furaje, monitorizarea temperaturii, umidităţii şi a programului de lumină ne ajută să înţelegem evoluţia efectivului de păsări şi să identificăm în timp util posibilele cauze care duc la problemele tehnice din timpul exploatării.

Analiza datelor şi raportarea lor la ghidul tehnologic al rasei
Fiecare serie de pui crescută trebuie monitorizată din toate punctele de vedere, iar datele trebuie notate şi comparate cu ghidurile tehnologice ale hibrizilor de carne. În cazul în care apar devieri, putem interveni punctual pentru remedierea problemelor apărute. Evidenţa şi analiza datelor sunt importante pentru a observa efectele schimbărilor de nutriţie, de management, de microclimat, cât şi starea de sănătate a păsărilor.
În general, pentru obţinerea performanţei în cadrul exploataţiilor avicole, trebuie înregistraţi şi controlaţi toţi factorii care pot influenţa creşterea şi dezvoltarea efectivelor de păsări. Printr-o monitorizare permanentă şi prin compararea datelor obţinute în exploataţiile proprii cu ghidurile tehnologice ale hibrizilor de pui din fermă, se poate interveni în timp util în remedierea sau corectarea anumitor factori tehnologici care pot influenţa în mod negativ performanţele efectivelor de păsări.

CE DATE COLECTĂM?
În mod concret se vor urmări date zilnice, date asupra întregului efectiv şi date pe serie.
Date zilnice:
• Mortalitatea şi cauzele;
• Consumul zilnic de furaje;
• Consumul zilnic de apă;
• Raportul de consum furaje/apă;
• Decontaminarea apei;
• Minumul şi maximul temperaturii;
• Minimul şi maximul umidităţii.
Date asupra întregului efectiv:
• Furajul furnizat (suplimentele furajere, tipul furajului, data administrării şi cantitatea consumată);
• Greutatera corporală (pe zi, săptămână şi perioadă);
• Tratamentele efectuate;
• Schema de vaccinări aplicată;
• Programul de lumină;
• Starea efectivului;
• Starea aşternutului;
• Densitatea puilor.
Date pe serie:
• Apa, testarea sursei de apă din punct de vedere calitativ şi microbilogic;
• Randamentul exploatării;
• Procentul de mortalitate şi cauzele.

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 1/228 (ediţia 1-31 ianuarie 2019)

SURSA: REVISTA FERMA

BOLILE de ”civilizaţie” la GĂINILE OUĂTOARE

Leonard Constantin Stafie

Ca urmare a creşterii şi exploatării păsărilor în sisteme intensive au apărut “tehnopatiilor” sau aşa-numitele “boli de civilizaţie“. Cauzele acestor maladii sunt slăbirea rezistenţei organice, tehnologii de creştere şi de exploatare proiectate greşit sau erori în alcătuirea raţiilor furajere.

Printre bolile tehnologice cel mai întâlnite amintim: sindromul ficatului gras şi îngrăşarea excesivă, sindromul ficatului gras hemoragic, steatoza hepatică a găinilor ouătoare, hepatosteatoza toxică, steatoza hepatică de natură micotoxinică, isteria aviară, năpârlirea timpurie, dar şi comportamente precum mâncatul ouălor, smulgerea penelor, ciupirea degetelor sau canibalismul.

Cum se manifestă tehnopatiile şi cum le controlăm?
În general, pentru bolile de civilizaţie nu există tratamente, în cel mai bun caz, la apariţia unui asemenea sindrom se pot limita efectele negative ale bolii. Cea mai bună metodă de combatere este prevenirea apariţiei tehnopatiilor. Acest lucru se poate realiza prin conceperea unor reţete furajere corect echilibrate energetic, proteic şi mineral şi vitaminic, controlul strict al factorilor de microclimat şi păstrarea acestora în parametri specificaţi de fiecare ghid tehnologic al hibrizilor, de respectarea densităţii optime în spaţiile de întreţinere etc.
• Sindromul ficatului gras şi îngrăşarea excesivă afectează în primul rând tineretul la vârsta de 10-30 zile, dar se poate întâlni şi la indivizi mai tineri sau mai bătrâni. Cauzele principale ale acestei maladii sunt condiţiile de hrană şi de întreţinere, cât şi influenţa anumitor factori genetici. Apare în primul rând din cauza alimentaţiei cu un nivel energetic deosebit de ridicat, cât şi din cauza unei hipokinezii prelungite. Se manifestă în primul rând prin depunerea de grăsime pe ficat, rinichi şi pe alte organe.
Incidenţa bolii poate fi micşorată printr-o alimentaţie corect echilibrată energo-proteic şi prin asigurarea densităţii optime în adăposturi.
• Sindromul ficatului gras hemoragic se întâlneşte mai des în fermele de creştere şi de exploatare a găinilor ouătoare. Din punct de vedere al mortalităţii, nu este o maladie alarmantă, dar provoacă importante pagube economice, deoarece influenţează negativ producţia de ouă. Printre cauze, putem menţiona ingerarea de glucide în exces şi greşelile tehnologice.
• Steatoza hepatică a găinilor ouătoare este echivalentă cu sindromul ficatului gras, fiind o boală de sistem. Ca factori declanşatori menţionăm raţiile cu un nivelul energetic mult prea mare, factori endocrinici, dar şi tehnologici. Diagnosticul bolii se pune pe baza coroborării semnelor clinice, modificărilor anatomopatologice, cât şi prin aspectul leziunilor macroscopice şi microscopice ale organelor şi ţesuturilor afectate.
• Hepatosteatoza toxică este o maladie produsă în special de substanţe chimice, toxine vegetale, compuşi chimici şi se manifestă prin depuneri de lipide la nivelul ficatului, producând şi un colorit specific. Din motivul acesta, spre exemplu, şrotul de soia este administrat limitat găinilor ouătoare, deoarece provoacă o incidenţă mărită a bolii, din cauza compuşilor toxici (glicozizi) pe care îi conţine acest furaj.
• Steatoza hepatică de natură micotoxinică afectează toate categoriile de păsări, indiferent de vârstă sau categorie de producţie. Factorii favorizanţi sunt: micotoxinele şi îndeosebi aflatoxinele, ocrhatoxinele şi sterigmatocistina, care sunt substanţe chimice hepatotoxice.
Steatoza hepatică de natură micotoxinică se poate preveni prin control periodic al calităţii nutreţurilor administrate în hrana păsărilor.
• Isteria aviară se manifestă printr-o stare de excitabilitate sporită, care poate conduce la producerea de ouă fără coajă sau cu o coajă subţire, în număr excesiv de mare, hemoragii interne, fracturi etc. Factorii favorizanţi ai acestei maladii sunt zgomotele din hală, insuficienţa apei de băut, raţii furajere dezechilibrate din punct de vedere al sărurilor minerale (mai ales conţinutul redus în magneziu), dereglări ale programului de lumină (intensitate, durată), nerespectarea densităţii optime. În momentul în care într-un efectiv de păsări s-a produs această boală, şansele de redresare sunt foarte mici.

• Năpârlirea timpurie este o consecinţă directă a dereglării programului de lumină, a intensităţii fluxului luminos prea mare, a schimbării bruşte a foto-periodismului etc., factori cumulaţi cu excesul de calciu în alimentaţie şi cu hiperfuncţia glandei tiroide etc. Pentru combaterea năpârlirii forţate se recomandă, dsigur, eliminarea factorilor favorizanţi.
• Mâncatul ouălor poate apărea întâmplător, prin curiozitatea excesivă a păsărilor de ciugulire a ouălor sparte, şi se extinde la întreg efectivul ca urmare a intervenţiei factorilor de stres precum: temperatura, lumina - program şi intensitate - sau reţeta furajeră deficitară.
Pentru eliminarea acestei maladii se impune observarea cu atenţie a efectivelor de păsări şi eliminarea celor care prezintă acest sindrom. Măsurile tehnice adoptate sunt: verificarea şi corectarea factorilor de microclimat şi verificarea structurii nutreţului combinat. O altă modalitate pentru prevenirea şi combaterea comportamentului de a mânca ouăle este punerea în cuibare de ouă false.
• Sindromul de smulgere a penelor apare în primul rând ca urmare a carenţelor în aminoacizi esenţiali cu sulf, metionină, cistină şi cisteină, în macro şi microelemente şi în vitamine. Printre factorii favorizanţi se numără şi intensitatea prea mare a fluxului luminos, densitatea prea mare şi duritatea pardoselii. Din cauza smulgerii penelor apar răni sângerânde, de aici până la canibalism nefiind decât un pas foarte mic.
Printre metodele de combatere menţionăm: eliminarea păsărilor afectate, administrarea de nutreţuri bine realizate, administrarea de tranchilizante şi schimbarea luminii în lumină roşie sau verde.
• Canibalismul este o boală tehnologică deosebit de gravă şi apare practic din cauza oricărui factor tehnologic aplicat greşit: furaje eronat concepute, existenţa unui aer uscat în halele de producţie, peturbări ale programului de lumină şi ale intensităţii fluxului luminos, nerespectarea densităţii etc. Păsările preferă cu predilecţie următoarele regiuni corporale pentru atac: articulaţia cotului, târtiţa, capul şi în special cloaca. Apariţia prolapsului uterin (la începutul oatului), când cloaca este ieşită spre exterior, este locul preferat de ciugulire a păsărilor. În momentul în care apar sângerări, pasările afectate nu se mai pot apăra iar la un moment dat se lasă ciugulite.
Pentru eliminarea acestei maladii de civilizaţie se recomandă reducerea intensităţii luminoase în halele de producţie, folosirea luminii albastre sau roşii, asigurarea unei ventilaţii sporite, reducerea temperaturii din adăposturi şi administrarea de furaje bine echilibrate în energie.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 22/224 (ediţia 15-31 decembrie 2018)

SURSA: REVISTA FERMA

GRĂNICERUL

Revista GRĂNICERUL - în curând

O altfel de poveste

 

Această revistă, editată doar într-un singur număr, nu se doreşte a fi o Istorie a trupelor de grăniceri, nici o Biografie a unui vrednic grănicer. Publicaţia prezintă doar nişte gânduri, nişte amintiri şi o viziune a unui om care a fost în afara sistemului. Chiar mai mult, poveştile sunt  amintiri văzute prin prisma unui copil. Este posibil ca unele dintre povestiri să fie doar ficţiune, imaginaţia bogată a unui copil fascinat de tatăl său şi de mândria că este fiu de grănicer. Din aceste motive nu veţi găsi date exacte sau nume şi orice asemănare cu realitatea sau personaje reale reprezintă doar o pură întâmplare.

”Stâlp de cremeni la hotar/

Grănicerul temerar/

Stă de Strajă României/

Lângă plaiul ciocârliei!”

 

10 condiţii minime pentru a vinde ouă online

Leonard Constantin Stafie

La noi, este prea puțin dezvoltat sistemul de "coș zilnic", cu abonament la fermieri sau sistemul online de vânzare, când țăranul vine la ușă periodic și distribuie produse la cerere.

Două sunt motivele principale pentru care vânzarea directă nu funcţionează prea bine în România:

• Nu avem încredere că ceea ce se furnizează este sănătos, controlat, fabricat tradițional şi autohton;
• Dependenţa de tehnologie. Acest tip de comerț poate fi practicat cu succes doar în orașele mari și în infrastructura din mediul rural care are acces la internet.

Cum să combatem neîncrederea

Voi insista mai ales asupra faptului că noul tip de consumator din mediul virtual, tot mai des întâlnit, nu are încredere în produsele oferite spre vânzare.
În ultima perioadă a crescut semnificativ numărul platformelor de vânzare a produselor agricole în sistem online, pe care producătorul se înscrie gratuit pentru a-şi promova şi comercializa oferta. Marea majoritate a magazinelor virtuale au un singur criteriu de departajare/eliminare a unor producători: reclamaţiile primite de la clienți.
Pentru a evita prezența impostorilor, dar și pentru a garanta că produsele valorificate prin mediul online sunt sănătoase și sigure din punct de vedere al siguranței alimentare trebuie luate unele măsuri minime de ordin legislativ, tehnic și organizatoric. Aceste probleme trebuie asumate atât de către stat, cât şi de către cei care gestionează aceste platforme online și, nu în ultimul rând, de producător.
Pentru a fi mai explicit voi da un exemplu de 10 măsuri ce trebuie luate pentru creșterea găinilor ouătoare care să asigure încredere la cumpărarea ouălor în online.

Respectaţi aceste cerinţe!

Cum toate regulamentele europene și ordinele ANSVSA se aplică doar pentru efectivele de cel puţin 350 de găini ouătoare, în cazul efectivelor mai mici (ferme mici şi mijlocii) ar trebui adoptat un set de reguli minime care să garanteze că produsul, în exemplul nostru OUL, este sigur din punct de vedere alimentar.
Aceste reguli trebuie asumate de către producător și verificate de cele două entități: statul și platforma online.

1. Adăpostul sau încăperea unde sunt cazate păsările să fie suficient de spațioase, ușor de spălat/decontaminat/aerisit, cu o densitate de maxim 6 găini ouătoare/mp;
2. Furajarea și adăparea se realizează în adăpători şi hrănitori care să prevină contaminarea cu dejecţii; se asigură front de furajare suficient pentru toate păsările şi care să fie ușor de spălat şi decontaminat;
3. Să existe cuibare pentru toate păsările: maxim 6 păsări la un cuibar;
4. Padocul unde ies păsările să asigure un minim de 4 mp pe cap de pasăre;
5. Adăpostul să fie iluminat conform cerințelor fiziologice ale păsărilor;
6. Existența stinghiilor de odihnă și a așternutului permanent în adăpost;
7. În același spațiu să nu existe categorii diferite de vârstă sau specii diferite;
8. Să existe o evidență minimă cu privire la lucrările efectuate în adăpost (curățenie, tratamente, mortalități);
9. Accesul în spațiul de creștere să fie restricționat (împrejmuirea padocului);
10. Respectarea condiţiilor de igienă de către persoanele care au acces în adăpost.

Finanţare pentru platforme

Apreciem că platformele online de vânzare a produselor agricole ar putea fi susținute cu finanțare, inclusiv din fonduri europene, să angajeze specialişti şi să deruleze servicii de consultanță pe fiecare domeniu (zootehnie, veterinar, agronomie, horticultură), prin care să se asigure că producătorul respectă criteriile minime de siguranţă alimentară, în baza unui formular simplu care să conțină inclusiv recomandări. Acești specialiști ar avea în primul rând rol de coordonare, consultanţă și sprijin pentru producătorul. Tot acești specialiști ar trebui să țină legătura cu ANSVSA-ul și să transmită rapoartele de inspecții către aceștia.

Astfel ar putea fi creat un sistem flexibil de coordonare și verificare a produselor agricole prin care producătorul să nu fie încurcat în munca lui de producție, ci din contră. Să se vină în sprijinul său, dar şi consumatorul să aibă astfel certitudinea că produsele sunt sigure, sănătoase și bune. Pentru cele 10 măsuri amintite anterior, investițiile inițiale ale unui crescător cu 50 de găini ouătoare nu depășesc suma de 200 lei și nu reprezintă un impediment major pentru conformare. Câştigul însă este pentru toate părțile implicate: producător - platformă comercializare - consumator.

EFICIENŢĂ PENTRU MICUL PRODUCĂTOR

Exemplul propus în acest articol poate fi adaptat oricărui produs agroalimentar obţinut în fermele mici şi mijlocii din ţara noastră. E nevoie de puțină bunăvoință şi viziune pe termen lung. Măsurile nu vor fi puse în aplicare pentru îngrădirea micului crescător, ci pentru aducerea acestuia într-o stare de eficiență economică, prin securizarea exploatației şi a producţiei şi asigurarea accesului la vânzarea online, în cele mai bune condiţii. Astfel poate fi protejată şi dezvoltată pe termen mediu şi lung mica inițiativă privată în domeniul agricol.

un articol de
LEONARD CONSTANTIN STAFIE
mai multe pe această temă
www.revista-ferma.ro

MĂNÂNCĂ DOAR CARNE DE PASĂRE PRODUSĂ ÎN ROMÂNIA!

Leonard Constantin STAFIE

OPINIE. Citeam zilele acestea despre camapania lansată de Asociația Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine din România (ACEBOP), o campanie pentru promovarea consumului de carne de pasăre produsă în România.  Astfel ACEBOP își propune de astăzii, 11 mai 2020, să deruleze campania MĂNÂNCĂ DOAR CARNE DE PASĂRE PRODUSĂ ÎN ROMÂNIA.

Aceștia vor pune la dispoziția consumatorului  informații din filiera cărnii de pasăre, care să-l sprijine în alegerea sa. Mâncăm sănătos – doar carne de pasăre produsă în România!

O inițiativă lăudabilă nu numai din cauza contextului epidemiologic din lume, contextul economic din România când ar fi cazul să ne întoarcem spre produsele românești. Dar în afară de cele expuse trebuie să-i prezentăm cititorului o situație despre care observ că media nu pomenește nimic legat de ghici ce? GRIPA AVIARĂ.

Astfel conform datelor publicate de: https://www.poultryworld.net/ focare de gripă aviară în lume declarate și active sunt 161 de focare afectând o populație avicolă de peste 3.280.000 de capete. DAR mare atenție crescători de păsări și autorități! Numai în Ungaria sunt peste 1.500.000 păsări în 41 de focare din care există 3 focare la frontiera cu România. Ba mai mult dacă în data de 13 ianuarie 2020 era raportat în Ungaria primul focar în luna aprilie au apărut 39 de focare, ultimele  4 focare au apărut în data de 30.04.2020.

Hartă focare gripă aviară

Tot aprope de noi mai există o țară cu foarte multe focare de gripă aviară, este vorba de Polonia. Astfel în această țară sunt active 16 focare de gripă aviară cu o populație avicolă de peste 380.000 de capete.

Așadar un argument în plus pentru consumul de carne de pasăre românească sunt și aceste date. Dar mare atenție! Ungaria este un exportator principal în România de pui de o zi în fermele profesionale și non-profesionale. Nu m-aș mira ca în curând să explodeze și la noi această molimă dacă nu se iau măsuri rapide și dure. Altfel o să fim în situația din anul 2008 și acum având și o pandemie la oameni este ultimul lucru care ne lipsește.

Sursa: AGROINFO

NOU! Citeşte Revista FERMA, ediţia 1-14 mai 2020!

Ferma

A apărut un nou număr din PRIMA REVISTĂ de specialitate din România care interconectează sistemele fizice (revista Ferma print) şi sistemele cibernetice (site-uri, social media şi video), cu accent pe Agricultura 4.0 (era digitală a agriculturii).

 

Iată titlurile ediţiei 1-14 mai 2020!

• Noutăţi

6 5 măsuri antifurt în magazia cu pesticide
8 3 măsuri de la Bruxelles pentru agricultură
10 Ce fac 3 elevi când nu învaţă pentru BAC?
12 Concursul Abonatului Ferma: Nu doar bine informaţi. Acum, şi premiaţi!

• Actualitate

14 Criza cerealelor - incompetenţă şi/sau populism
20 Mai sunt stocuri de cereale pentru export?
22 Ce trebuie să faceţi pentru despăgubiri!
23 Se reia vânătoarea de mistreţi!
24 Agricultura în zodia focului
28 Triada „APIA - primărie - fermier” la vreme de pandemie
30 Patimile lui Tuchiluş

• Agricultura 4.0

32 Editorial: Oportunitatea din fiecare criză
34 3 tendinţe generale în agricultura viitorului
36 „Nu putem dezumaniza agricultura!”
38 Top 5 agro-aplicaţii
40 Combaterea buruienilor cu... abur
42 Genetica 4.0: un salt în protecţia culturilor
44 Biotehnologii şi carne „produsă” în laborator
46 Dicţionar de termeni

• Cultura mare

48 Cum au rămas 30.000 ha de teren fără apă!
50 Două greşeli majore care degradează pajiştile
52 Cum mai putem salva recolta anului 2020!
56 Seceta le-a luat şi ultima speranţă
58 Seceta şi răţişoara fac legea câmpului
60 Semănat în timp record
62 Putem combate simultan doi dăunători ai rapiţei?
64 Fertilizarea foliară a porumbului în 4 paşi
66 Cum gestionăm dependenţa de pesticide?
68 Gest umanitar Adama

• Horticultură

70 Cum obţineţi certificarea Global GAP (I)
72 Lucrări de mai în grădina de legume
74 Ce dezavantaje are superînflorirea căpşunului?
75 Când şi cum scăpaţi de acarienii din vie!

• Utilaje agricole

76 5 sfaturi utile la achiziţia unui tractor
78 CEMA: Şoc în industrie
82 Agri Alianţa aduce combinele Sampo Rosenlew
84 Himel şi automatizarea proceselor din fermă
85 2 sisteme inteligente propuse de Horsch

• Zootehnie

86 Cum reduci temporar producţia de lapte?
87 3 avantaje pentru care să alegi rasa Brună
88 Vaci de lapte sau viţei hibrizi de carne?
89 “Greii” industriei de carne de porc din UE
90 Mangaliţa la... borcan
92 Trei mari nenorociri în fermele de ovine
94 Cum înţărcaţi iezii fără stres, în 5 paşi
95 Cum să faci bani din vânzarea de colostru
96 Producţii bune de miere de la primul cules
97 Cum pleci în pastoral fără să iei amendă?

• 98 Mica publicitate
  SURSA: REVISTA FERMA