CERERE cu privire la crearea unui grup ştiinţific de lucru care sub semnătura d-lui Ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale - Daniel Constantin, să trimită o Notă de fundamentare în vederea modificării Ordinului Ministrului Sănătăţii ORDIN Nr. 119 din 4 februarie 2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei, Art. 11 -(1) cu privire la distanţele minime de protecţie sanitară între teritoriile protejate şi o serie de unităţi care produc disconfort şi riscuri asupra sănătăţii populaţiei şi art 15 cu privire la numărul maxim de animale în gospodăriile populaţiei

În urma unor comentarii tendenţioase cât şi datorită faptului că unii nu au inteles de fapt ce dorim prin modificarea OMS 119/2014 cu privire la distanţa dintre ferme şi casele de locuit publicam in integralitate memoriul tehnic care a stat la baza acestor solicitari

CERERE

cu privire la crearea unui grup ştiinţific de lucru care sub semnătura d-lui Ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale - Daniel Constantin, să trimită o Notă de fundamentare în vederea modificării Ordinului Ministrului Sănătăţii ORDIN Nr. 119 din 4 februarie 2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei, Art. 11 -(1) cu privire la distanţele minime de protecţie sanitară între teritoriile protejate şi o serie de unităţi care produc disconfort şi riscuri asupra sănătăţii populaţiei şi art 15 cu privire la numărul maxim de animale în gospodăriile populaţiei

Autori

Dr. ing. Leonard Constantin STAFIE

 Şef lucrări dr. ing. Daniel SIMEANU

Aplicarea tehnologiilor de creştere a animalelor în sistem tradiţional sau „free range”, indiferent de specie, necesită cheltuieli de producţie net superioare decât cele pentru sistemul industrial. În cadrul acestor tehnologii sunt necesare suprafeţe de teren mari destinate fiecărui animal, motiv pentru care aceste tehnologii sunt prietenoase cu mediu; volumul de noxe cât şi al dejecţiilor acumulate într-o astfel de fermă, sunt mult mai mici decât în cazul sistemelelor industriale. Având în vedere cele prezentate, dar şi multe alte aspecte ce diferenţiază cele două sisteme, considerăm oportună iniţiarea unui grup de analiză care să elaboreze un ghid de bune practici cu recomandări concrete (formule matematice) care să ţină cont de degajările de noxe şi dejecţiile ce se produc pe unitate de suprafaţă.

Pentru exemplificare prezentăm în cele ce urmează modalităţi de calcule aplicate în cazuri diferite (calcul preluat din literatura de specialitate, legislaţie europeană cât şi legislaţia unor ţări cum ar fi Austria, Belgia sau Germania).

În urma studierii literaturii ştiinţifice de specialitate şi a regulamentelor europene am constatat că pentru stabilirea distanţelor de amplasare a fermelor se aplică diverse formule de calcul ce ţin cont de degajările de noxe, suprafaţa ocupată de fermă, disiparea noxelor datorată curenţilor de aer, dar şi de tipul de tehnologie aplicată. Legislaţia germană reglementează amlasarea fermelor stabilind distanţe minime între acestea şi zonele rezidenţiale printr-un sistem de calcul logic şi uşor de aplicat ce se bazează pe numărul de UVM.

Utilizarea unor distanţe fixe, ce nu sunt stabilite în mod obiectiv duc la îngrădirea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor cu privire la dreptul de proprietate şi dreptul de a asigura un trai decent.

Pentru o normare corectă factorul principal care trebuie luat în calcul este tehnologia de creştere deoarece în funcţie de aceasta se stabileşte suprafaţa fermei şi cantitatea de noxe. Spre exemplificare - creşterea puilor de carne în sistem tradiţional şi creşterea puilor de carne în sistem intensiv.

Astfel conform termenului de „tradiţional – creştere în aer liber” poate fi utilizat doar dacă densitatea pe un m² nu este mai mare de 12 păsări, fără ca greutatea vie să depăşească 25 kg/m² (Regulamentul CE 1538/91). Totuşi, în cazul adăposturilor mobile a căror suprafaţă de pardoseală nu depăşeşte 150 m² şi care rămân deschise pe timpul nopţii, densitatea poate creşte la 20 de păsări/m², fără ca greutatea în viu să depăşească 40 kg greutate vie pe m² (Regulamentul CE 1538/91). Suprafaţa utilizabilă totală a adăposturilor pentru păsări dintr-un singur punct de producţie nu trebuie să depăşească 1.600 m² şi fiecare hală pentru pui nu poate avea o capacitate mai mare de 4.800 capete. De asemenea, adăpostul pentru pui trebuie prevăzut cu trape de ieşire cu o lungime combinată de cel puţin 4 m la 100 m² suprafaţă de adăpost (Regulamentul CE 1538/91). În acelaşi timp, trebuie să se asigure acces continuu în timpul zilei în spaţii exterioare, cel puţin de la vârsta de 6 săptămâni (Regulamentul CE 1538/91). Este necesar ca spaţiile exterioare să aibă o suprafaţă acoperită în principal cu vegetaţie care să asigure cel puţin 2 m² pe pui (Regulamentul CE 1538/91). Creşterea puilor de carne în sistem intensiv – densitatea în adăposturi este de 14-16 pui pe m².

Dacă luăm o exploataţie tip de 5.000 capete în cazul creşterea puilor de carne în sistem tradiţional spaţiul necesar păsărilor este de aproximativ 500 m² adăpost plus un padoc exterior de 10.000 m² total suprafaţă fermă aproximativ 11.000 m².

În cazul puilor de carne în sistem intensiv de 5.000 pui adăpostul necesar este de 400 m² deci aproximativ total teren necesar 600 m².

Calcule pentru 5.000 pui de carne în cele doua sisteme de creştere:

Degajarile de gaze nocive la o pasăre:

·         degajări de amoniac 45,7-53,3 cm³/kg, h, 480-560 cm²/m², h;

·         degajări de hidrogen sulfurat 9,53-11,9 cm³/kg, h, 10-125 cm²/m², h;

·         degajări de praf de cca 0,19-0,23 g/kg h.

Bilanţul de gaze nocive

·           Cele mai importante gaze nocive luate în calculul nostru sunt degajările de, amoniac (NH₃) şi hidrogen sulfurat (H₂S). Cantităţile totale se determină cu formula:

Y_n = c_g*N*g_n

·          în care: Y_n  reprezintă cantitatea totală de gaze nocive degajate într-o oră (NH₃, H₂S); N – numărul de animale; g_n – cantitatea de gaze nocive degajată de o pasăre într-o oră; c_g  - coeficient care ia în calcul că în adăposturile de creştere şi exploatare a păsărilor mai există şi alte degajări de gaze nocive echivalent cu 1,0.

Noxele emise conform formulei Y_n = c_g*N*g_n  pe mp rezultate în funcţie de sistemul de creştere raportat la suprafaţa fermei

1.      Creşterea puilor de carne în sistem tradiţional 311 cm²/m²

2.      Creşterea puilor de carne în sistem intensiv 5708,3 cm²/m²

Dejecţiile obţinute pe ciclul de producţie - 60 g/cap de pasare raportate la mp

1.      Creşterea puilor de carne în sistem tradiţional 27,2 g/m²

2.      Creşterea puilor de carne în sistem intensiv 500 g/m²

Conform art Art. 11 –(1) - Ferme şi crescătorii de păsări cu peste 5.000 de capete şi complexuri avicole industriale: trebuie amplasate la 1.000 m deci cele doua ferme cu sisteme de creştere diferite ar trebui amplasate la 1 km. Comparând datele obţinute noxe obţinute şi dejecţii rezultă clar că nu există comparaţie. Valorile cu noxele şi dejecţiile în sistemul intensiv sunt de 10 ori mai mari decăt în sistemul „tradiţional – creştere în aer liber”.

Din punct de vedere economic fermele cu sistemul de creştere „tradiţional – creştere în aer liber” au cheltuieli mult mai mari

-          Costul de producţie este mult mai mare

-          Investiţia iniţială datorită accesului în padoc şi necesitatea asigurării de 2 m² pe cap de pasăre în padoc este mult mai mare.

Comparativ cu celelalte specii distanţele sunt calculate aleatoriu dacă luăm în considerare numai cantitatea de dejecţii produsă de fiecare specie, pe zi, pe fermă. Petru a putea face comparaţie vom utiliza Coeficienţii pentru conversia de animale în Unităţi Vită Mare.

            Vacă 500 Kg – 1 UVM

            Grăsun (porci) 70 kg – 0,14 UVM

            Păsări 1,6 kg – 0,0032 UVM

Raportat la ferma luată în discuţie mai sus de 5000 capete pui de carne calculăm dejecţiile pe numărul de capete raportate la UVM pe fiecare specie cât şi distanţele prevăzute în Ordinul 119 din 2014.

Astfel, pentru

ü  ferma de 5000 pui de carne rezultă 16 UVM;

ü  ferma de porci de 114 capete rezultă 16 UVM;

ü  iar pentru ferma de vaci de 16 UVM rezultă 16 capete vaci.

Cantităţile de dejecţiii rezultate pe zi în fermele luate în discuţie sunt:

ü  ferma de 5.000 pui rezultă 7,14 kg dejecţii;

ü  fermă de 114 porci rezultă 456 kg dejecţii;

ü  ferma de 16 vaci rezultă 824 kg dejecţii.

Distanţele precizate conform Ordinului 119 din 2014 raportate la 16 UVM:

ü  ferme şi crescătorii de taurine 6-20 capete distanţa 50 m;

ü  ferme de porci între 101 şi 501 capete distanţa minimă 500 m;

ü  ferme de păsări peste 5000 capete distanţa minimă 1000 m.

În aceste condiţii nu se poate afirma că distanţele fixe sunt concludente şi sigure şi nu dau loc la interpretări dacă nu ne raportăm la factorii poluatori, adică noxe şi dejecţii, deoarece putem amplasa o fermă de vaci de 16 capete la 50 de m de ultima casă, care se realizează pe o suprafaţă de maxim 500 de m² (incluzând adăpost şi platformă betonată pentru dejecţii) iar cantitatea de dejecţii pe zi este de 824 kg, iar la o fermă de 5000 de pui în sistem „tradiţional – creştere în aer liber”, cantitatea de dejecţii pe zi este de 7,14 kg, unde prin tehnologie ferma are suprafaţa de 11.000 m² şi o trimitem la o distanţă de 1000 m. Iar la cantităţile de dejecţii şi noxe raportate la m² de fermă, în funcţie de specie şi tehnologie de creştere, nu există comparaţie. La pasăre rezultă 0,00065 kg dejecţii/zi/m² de fermă iar la taurine rezutlă 1,64 kg dejecţii/zi/m² fermă. Astfel, am demonstrat prin calcul, în funcţie de specie şi tehnologie, că aceste distanţe nu sunt conforme cu realitatea. Ajungând să amplasăm un obiectiv economic mare poluator chiar lângă teritoriile protejate iar un obiectiv economic care practică tehnologii prietenoase cu mediu la peste un km neavând nici o justificare ştiinţifică şi tehnică.

În studiul Development and validating procedure of a formula to calculate a minimum separation distance from piggeries and poultry facilities to sensitive receptors - A specific formula to calculate separation distance from piggeries and poultry facilities to sensitive receptor is - Jacques Nicolas, Julien Delva, Pierre Cobut, Anne-Claude Romain University of Liège, Department "Environmental Sciences and Management," Research Group "Environmental monitoring," Avenue de Longwy 185, B6700 Arlon, Belgium developed for Walloon Region, in Belgium.- Published in: Atmospheric Environment (2008), vol. 42, iss.30, pp. 7087-7095 Status: Postprint (Author’s version), autorii au studiat condiţiile de mediu a 43 de ferme existente, 21 de porci şi 22 de păsări cu capacităţi de producţie la porci între 200 şi 4000 capete şi la păsări, capacităţi de 840 şi 86000 capete, pentru a stabili o formulă de calcul pentru calcularea distanţei dintre ferme şi zonele de locuit. Studiul a fost realizat la cererea guvernul belgian pentru testarea diverselor orientări referitoare la calcularea distanţei minime şi de a recomanda o distanţă între fermele de animale (mai ales de porc şi de pasăre) şi locuinţe, pentru a asigura un nivel de acceptabilitate a mirosului generat. Opt formule aplicate în diferite ţări au fost examinate şi comparate şi a fost realizat un studiu de senzitivitate a diferitilor parametri. Formula obţinută reflectă Ghidurile legislative de mediu din Germania (TA – Luft and VDI), din Olanda, din Elveţia, Quebec- Canada, din Austria cât şi de legislaţia din Belgia.

În urma cercetărilor la faţa locului la fermele incluse în eşantionul de studiu, cât şi legislaţia aplicată în mai multe ţări, cercetătorii belgieni au elaborat următoarea formulă de calcul a distanţei minime dintre ferme şi zonele de locuit:

D=αf_Df_R(Nf_Af_T)ⁿ

Această formulă ia în calcul noxele emise, specia, tehnologia de creştere şi dispersia noxelor în funcţie de amplasament. Utilizarea formulei pentru calcularea distanţei dintre fermă şi zona de locuit din studiul prezentat mai sus:

D=αf_Df_R(Nf_Af_T)ⁿ

unde

D este distanţa dintre fermă şi zonele de locuit

α este un "factor de amplasare"variază de la 0 la 10 în funcţie de amplasamentul faţă de direcţia predominantă a vântului şi amplasare zonelor de locuit , valoarea constantă -  5

F_D este factorul de dispersie a noxelor,  0,8 – 1,2

f_R este factorul de categorie a terenurilor, 0,8 pentru zonă agricolă, 1 pentru zonă zonă de locuinţe la sat, 1,5 zonă de locuinţă urbană

N este numărul de animale,

f_A este factorul specie, valoarea pentru porci între 0,2 şi 1,8 iar pentru păsări între 0,025 şi 0,05 în funcţie categoria de producţie de exemplu 0,025 pentru puiul de carne şi 0,033 pentru găina ouătoare

f_T este factorul tehnic care se calculează conform formulei f_T = f_V f_LSE f_F

unde f_V factorul ventilaţie între 0,3-1,4. f_LSE  este factorul dejecţii formula fiind f_LSE= f_L f_S f_E,unde f_L  tipul de dejecţii valori între 0,6 şi 1,6, f_{S ‚} depozitarea dejecţiilor  valori 0,7-2 şi f_E tratamentul dejecţiilor cu valori 0,7 -1,4 şi f_F factorul de furajare cu valoare între 1-1,15

n este un exponent.  Valoarea constantă 0,5

Aplicând formula prezentată mai sus în funcţie de sistemul de creştere obţinem următoarele valori:

1.      Creşterea puilor de carne în sistem tradiţional capacitate 5000 capete - distanţa până la ultima casă D=5*0,8*1*(5000*0,025*((0,6*0,7*0,7)*1))^0,5= 4*(125*0,294)^0,5= 4*6,06 = 24,24 m

2.      Creşterea puilor de carne în sistem intensiv capacitate 5000 capete - distanţa până la ultima casă D=5*0,8*1*(5000*0,025*((1,6*2*1,4)*1,15))^0,5= 4*(125*4,48)^0,5= 4*23,66 = 94,65 m

Aplicând formula prezentată (utilizată în Belgia), obţinem următoarele valori obţinute pentru pui de carne în sistem tradiţional 24,24 m şi pentru pui crescuţi în sistem intensiv 94,65 m valori care nu coincid sub nici o formă cu distanţa precizată de Ordinul 119 din 2014 şi anume de minim 1000 m.

În legislaţia Germană - TA Luft, se precizează că fermele trebuie să fie construite la distanţa minimă care rezultă din figura 1 de cea mai apropiată zonă rezidenţială, existente sau planificate, luând în considerare greutatea animalelor în conformitate cu tabelul 10 (echivalentul tabelului de conversie UVM în România). Distanţa minimă poate fi mai mică în cazul în care emisiile de substante mirositoare sunt reduse prin intermediul unor măsuri primare, sau gazele reziduale mirositoare sunt tratate printr-un  sistem de purificare. Atunci este posibil reducerea distanţei minime odată de reducerea emisiilor de substante mirositoare  care se determină folosind o metodă adecvată de calcul a dispersiei mirosului, care va fi dovedită autorităţii competente. Cât şi distanţa minimă pentru fermele de creştere sau reproducţie, altele decât speciile prezentate în tabelul 10, sau atunci când sunt ţinute în condiţii diferite atunci vor fi definite în mod individual.

Calculând distanţele mimime până la zonele rezidenţiale conform Ta –Luft rezultă următoarele:

1.      Ferme de taurine – 37 LU echivalent 37 capete bovine  - distanţa 175 m;

2.      Ferme de porci  - 50 LU echivalent 333 capete porcine - distanţa minimă 175 m;

3.      Ferma de păsări – 37 LU echivalent 10882 capete găini ouătoare– distanţa minimă 175 m.

4.      Fermă de păsări – 37 LU echivalent 15416 capete pui de carne la vârsta de 49 zile – distanţa minimă 175 m

Calculând distanţa minimă conform Ordinului 119 din 2014 raportat la capacităţile calculate după legislaţia germană rezultă:

1.      Ferme de taurine – 37 LU echivalent 37 capete bovine  - distanţa 50 m;

2.      Ferme de porci  - 50 LU echivalent 333 capete porcine- distanţa minimă 500 m;

3.      Ferma de păsări – 37 LU echivalent 10882 capete găini ouătoare – distanţa minimă 1000 m.

4.      Fermă de păsări – 37 LU echivalent 15416 capete pui de carne la vârsta de 49 zile – distanţa minimă 1000 m

Tabel comparativ distanta minima intre ferme si ultima casa legislatie romaneasca si germana
tipul fermei		capacitate  maxima  - capete	capacitate transformare in LU	distante in legislatia romaneasca (m)	distante in legislatia Germana (m)
Ferme taurine		50	50	50	175
		200	200	100	275
		500	500	200	375
		mai mare de 500	700	500	425
Ferme de pasari	gaini ouatoare	100	0,34	50	0
	pui de carne	100	0,24	50	0
	gaini ouatoare	5000	17	500	0
	pui de carne	5000	12	500	0
	gaini ouatoare	mai mare de 5000 - spre exemplu 10882 capete	37	1000	175
	pui de carne	mai mare de 5000 - spre exemplu 15416 capete	37	1000	175

Ca o concluzie, analizând legislaţia germană din domeniu, pentru fermele mai mici de 50 LU pentru porci (echivalentul unei ferme de 333 capete porcine) şi 37 LU pentru celelalte specii (spre exemplificare 15416 pui de carne sau 37 capete bovine) nu este reglementată nici o distanţă minimă între fermele respective şi zonele de locuit.

Pentru a evidenţia mai bine discrepanţele dintre legislaţia românească şi cea germană am realizat un tabel comparativ, cât şi un grafic comparativ între prevederile celor două legislaţii cu privire la distanţa minimă dintre ferme şi zonele de locuit, între două specii şi capacităţi diferite conform legislaţiei româneşti utilizănt conversia LU.

După cum rezultă din datele analizate în tabelul de mai sus, Ordinul 119 din 2014 al Ministrului Sănătăţii art 11 alin 1 unde se prevăd distanţe fixe între fermele zootehnice şi zonele de locuit, pe categorii şi specii nu respectă un minim ştiinţific de corelare între specii, noxe, dejecţii care ar treebui să stea la baza calculării acestor distanţe

Grafic comparativ distanţe aplicate în

Germania şi România conform legislaţiei în vigoare

Legislaţia românească în speţă Ordinul 119 din 2014 al Ministerului Sănătăţii contravine practicii curente din ţările dezvoltate din Comunitatea Europeană.

Precizarea unei distanţe de amplasare a unui obiectiv zootehnic contravine oricărui principiu de mediu sau sănătate publică aplicat în Comunitatea Europeană spre exemplificare DIRECTIVA (UE) Nr. 75 din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea şi controlul integrat al poluării) la  Articolul 10 Domeniul de aplicare - Prezentul capitol este aplicabil activităţilor enumerate în anexa I şi care ating, după caz, pragurile de capacitate stabilite în anexa respectivă.

Anexa I

Categoriile de activităţi menţionate la articolul 10

6.6. Creşterea intensivă a păsărilor de curte şi a porcilor, cu capacităţi de peste:

(a) 40000 de locuri pentru păsări de curte;

(b) 2000 de locuri pentru porci de producţie (peste 30 kg); sau

(c) 750 de locuri pentru scroafe.

Anex VI partea a 7 si nu numai, sunt trecute formule de calcul cu privire la calculul concentraţiei de emisie la procentajul standard al concentraţiei de oxigen.

Din ce se observă în zootehnie, se aplică la peste 40.000 capete păsări sau 2000 locuri porci de producţie sau 750 locuri pentru scroafe. În Directiva Europeană nu se precizează la ce distanţă se amplasează unităţile menţionate mai sus faţă de teritoriile protejate ( zone de locuit) ci se calculează nivelul de noxe emise. Distanţa faţă de teritoriile protejate se calculează în funcţie de disiparea noxelor în atmoseferă pâna la limita admisă de 0,2-0,5 mg pe cm².

Pentru a completa tabloul trebuie să menţionăm şi alt aricol din acest ordin şi anume art 15 unde precizează „în gospodăriile unde nu sunt asigurate racordurile de apă curentă şi canalizare printr-un sistem centralizat de distribuţie, adăposturile pentru creşterea animalelor în curţile pesroanelor particulare, de cel mult 6 capete în total (ovine, caprine, porcine, bovine, cabaline) şi cel mult 50 păsări se amplasează la cel puţin 10 m de cea mai apropiată locuinţă învecinată şi se exploatează astfel încât să nu producă poluarea mediului şi risc pentru sănătatea vecinilor, cu obligaţia respectării condiţiilor de biosecuritate.” Cu alte cuvinte în intravilan la ţară nu ai voie să ţii mai mult de 6 capete de animale cumulat şi mai mult de 50 de găini, şi colac peste pupăză şi condiţii de biosecuritate.

Bibliografie

1.      The following English text of the First General Administrative Regulation Pertaining the Federal Immission Control Act (Technical Instructions on Air Quality Control – TA Luft) is a legally non-binding version. Legally binding is only the German version published in the Joint Ministerial Gazette [Gemeinsames, Ministerialblatt] from 30 July 2002 (GMBl. p. 511). –

2.      Certificare TUV Austria

3.      Development and validating procedure of a formula to calculate a minimum separation distance from piggeries and poultry facilities to sensitive receptors  - A specific formula to calculate separation distance from piggeries and poultry facilities to sensitive receptor is - Jacques Nicolas, Julien Delva, Pierre Cobut, Anne-Claude Romain University of Liège, Department "Environmental Sciences and Management," Research Group "Environmental monitoring," Avenue de Longwy 185, B6700 Arlon, Belgium developed for Walloon Region, in Belgium.- Published in: Atmospheric Environment (2008), vol. 42, iss.30, pp. 7087-7095 Status: Postprint (Author’s version)

4.      A new empirical model to calculate separation distances between livestock - buildings and residential areas applied to the Austrian guideline - to avoid odour nuisance –Günther Schauberger a,b,*, Martin Piringer a,c, Olga Jovanovic b, Erwin Petz ca Working Group “Impact from Livestock Buildings” of the Federal Ministry of Agriculture, Forestry, Environment and Water Management, Austria bWG Environmental Health, Department of Biomedical Sciences, University of Veterinary Medicine Vienna, Veterinärplatz 1, A 1210 Vienna, Austria c Central Institute of Meteorology and Geodynamics, Hohe Warte 38, A 1190 Vienna, Austria

5.      „Sisteme pentru depozitarea dejecţiilor. Standarde de fermă” - Henrik Frederiksen, Daniel Dănuţ, Mihai Maşinistru, Adrian Greculescu

6.      „Sisteme de adăpost pentru păsări –. Standarde de fermă” - Niels Finn Johansen, Karen Marghrete Balle, Leonard Constantin   Stafie, Adrian Cristinel Greculescu, Mihai Călin Maşinistru

Manualele (standardele de fermă) au avizul oficial al următoarelor instituţii publice:

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

Ministerul Mediului şi Pădurilor

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor

Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă

Grupurile de lucru din cadrul instituţiilor au fost alcătuite din: Dr. Anca Kramer, Dr. Dan Daraban, Ing. Daniela Catană, Ing. Elena Gavriluţă, Ing. Radu Galiş şi Ing. Vladimir Stoianovici. Coordonarea acestora a fost realizată de către doamna Rodica Matei

7.      DIRECTIVA (UE) Nr. 75 din 24 noiembrie 2010

8.      Ordinul Ministrului Sănătăţii 119 din 2014

9.      Amplasarea fermelor avicole - distanţele minime impuse sunt nejustificate tehnic - Revista Ferma, Timişoara nr 3 martie 2012, ISSN:1454-7732. – Leonard Constantin Stafie

10.  Distanţele minimecreează probleme....maxime!, Revista Ferma, Timişoara nr 10 octombrie 2014, ISSN:1454-7732 – Leonard Constantin Stafie mai multe pe REVISTA FERMA