Treceți la conținutul principal

DE LA BIO LA IMPUTEALA – MIROSUL DIN FOCSANI

Zilele acestea a fost mare valva prin capitala Vrancei cu mirosurile ce bantuiau orasul. E deranjant cei drept mirosul gunoiului de animale, mai exact cel de cacaciune, dar, vorba unei rude, “asa miroase sanatatea”. Doar si namolul de Techirghiol pute de iti cade parul din nas, dar e sanatos, nu?
Problema mirosului din Focsani are doua fete. Asa ca gasesc si fondata reactia negativa a orasenilor, dar in acelasi timp o gasesc si nefondata. Pentru cei care nu stiu, in jurul Focsaniului, pe o raza de 4 kilometri, se gasesc doua ferme de crestere a pasarilor si una de crestere a porcilor. Pe o raza si mai mare, tot in jurul Focsaniului, se gasesc si terenurile arabile cultivate cu cereale care sa asigure furajele consumate in aceste ferme. Bun, pana aici! Intr-o ferma de crestere a animalelor, indiferent de natura lor, se strang cantitati mari de balegar/gainat. Toti stim ca aceste “reziduuri” sunt excelente ingrasaminte pentru culturile de cereale. Prin urmare, balegarul din aceste ferme este imprastiat pe terenurile agricole din jurul Focsaniului si nu numai. Nimic rau aici pana la duhoarea care se ridica si ajunge in oras.
De ce pute dintr-o data si nu putea si in anii trecuti? Pentru ca in anii trecuti se utilizau ingrasaminte chimice (care nu miros), dar orasenii au facut “gat” ca ei vor mancare BIO si nu “otravita”. Producatorii locali s-au conformat dorintei orasenilor, numai ca acum BIO inseamna “pute urat” si iar sunt deranjati orasenii. Cum ai da-o, cum ai intoarce-o, orasenii sunt tot nemultumiti si o baga pe aia ca “in Europa nu se intampla asa ceva”. Si au dreptate: teoretic, in Europa nu se intampla asa ceva. In jurul oraselor se utilizeaza ingrasaminte chimice, iar productia este utilizata pentru obtinerea de alimente ce au ca destinatie exportul catre tari ca Romania. Ce se utilizeaza in propria tara, in mare parte, sunt ingrasaminte naturale si credeti-ma ca alea put rau de tot, cum pute in Focsani. Pentru cei care cunosc Europa de la televizor, de pe internet sau de la cei care au vizitat Europa cu ghidul le transmit ca si in Romania comunista cel mai frumos porumb si cel mai proaspat aer era pe marginea drumului pe unde trecea Ceausescu, delegatii oficiale si vizitatori importanti.
Si sa nu credeti ca eu stau pe roze si critic oamenii de pomana. Eu stau la sat, intr-o comuna ce “gazduieste” doua ferme de cresterea a porcilor, balegarul fiind dat pe campul din jurul comunei. Vecinii mei au cai, vaci si alte animale mai mari si mai mici. Eu cresc animale. Dar nimeni din cei care tranziteaza comuna sau vin in vizita nu se plang ca ar mirosi a gunoi de grajd. Sunt zile in care se simte un miros de balegar, de obicei cand un vecin isi incarca gunoiul si il duce pe camp. Si stiti ce mai e curios? Persoana de la care iau mereu produse lactate creste vreo 4 – 5 vaci; asta inseamna sa faca curat in fiecare zi la ele si sa scoata mult balegar. Dar omul acela nu miroase deloc a vaca, iar casul, branza, urda sau untul pe care le face nu miros a vaca. De ce?
Asa ca dragi oraseni ce vreti: hrana curata sau chimizata? Si daca o bagati pe aia ca “in alte tari nu e asa” sau “in Europa e altfel, doar la noi e asa” inseamna ca nu va duce capul la mai mult de ce va ofera galantarul unui hipermarket si mereu veti fi niste neobositi nesatifacuti. In plus, viata la oras nu inseamna ca sunteti mai intelectuali decat unul care sta la coada vacii, ba dimpotriva. Post-decembrismul a dovedit ca omul care a fugit de la oras este un om mai puternic, mai inteligent si mai intreprinzator decat unul care “a facut radacini” in oras.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

FERMA DE GĂINI OUĂTOARE, de la hobby la afacere

FERMA DE GĂINI OUĂTOARE, de la hobby la afacere Leonard STAFIE, Nicoleta DRAGOMIR Cu ce începe ferma de hobby şi când apare afacerea? Când începem să vorbim despre eficienţă şi cum trebuie să ne investim banii pentru a-i putea amortiza economic? Vă oferim spre exemplificare povestea unei familii nădlăcane şi ferma lor cu găini ouătoare: de la prima găină şi primul ou, la sfaturile tehnologice care le vor transforma pasiunea în afacere. Ce-a fost înainte: OUL sau GĂINA?  Eficienţa economică a unei ferme de găini ouătoare ar răspunde că  preţul oului pe piaţă  şi, bineînţeles,  costul de producţie al oului în fermă . În cazul familiei Kukucska din Nădlac, judeţul Arad, factorul declanşator al investiţiei a fost dorinţa de a face bani. Plecaţi de ceva vreme la lucru în Germania, Gerhard şi Ramona visau la întoarcerea acasă, într-o bună zi... doar că nu găseau şi motivaţia suficient de puternică pentru a lua decizia. „Am venit de sărbători acasă, în iarna lui 2017, m-am ...

GĂINA ÎN SISTEM FREE RANGE a avut încă un an bun

GĂINA ÎN SISTEM FREE RANGE a avut încă un an bun Leonard Constantin Stafie Creşterea găinilor ouătoare în sistem free range - notarea cu cifra 1 a oului după sistemul de creştere - a înregistrat în ultimii ani o evoluţie notabilă a efectivelor. Sperăm ca această creştere să se menţină, pentru că acest tip de fermă se pretează foarte bine la orice program de dezvoltare a satului românesc. Pentru a vă reaminti ce înseamnă cifra după sistemul de creştere, facem o trecere scurtă în revistă a celor patru sisteme de creştere a găinilor ouătoare. Regulamentul Consilului (CEE) nr. 1907/90 (cu amendamentele ulterioare) formulează standardele de comercializare a ouălor. Cu respectarea anumitor condiţii, ouăle pot fi marcate astfel: •  numărul 3  pentru “Ouă provenite de la găini crescute în baterii” •  numărul 2  pentru “Ouă provenite de la găini crescute la sol” - creştere la sol pe aşternut permanent fără acces în padocuri •  numărul 1  pentru “Ouă pr...

Modele de cuibare pentru gaini ouatoare

  sursa: http://www.farmtek.com/