Despre pasari si nu numai

Succesul și calitatea efectivelor viitoare de părări sunt date în primul rând de o operațiune esențială, deși considerată de unii neînsemnată, și anume pregătirea halei de producție pentru popularea cu pui. Un prim pas constă în evacuarea rapidă a dejecțiilor împreună cu așternutul permanent din perimetrul de producție, spațiile sunt spălate și decontaminate. Această perioadă poate dura de la 7 zile până la 21 de zile. Din practică a rezultat că timpul de vid sanitar-veterinar poate fi redus de la 21 la 7 zile, dar trebuie avertizat crescătorul că măsurile de curățare și de decontaminare a halei de producție trebuie să fie efectuate temeinic, fără a neglija nici un aspect din etapele decontaminării. Cerințe la transferul puilor  Transportul puilor de o zi se efectuează imediat după trierea acestora din stația de incubație, în cutii de carton, cele mai utilizate fiind cutiile cu o capacitate de o sută de pui, compartimentate în patru părți. Ideal, transportul puilor ar tre...

Peste 130 de fermieri si specialisti in domniul    agricol au participat astazi, laOnesti la o   intalnire tematica ce a avut ca scop identificarea   problemelor cu care se confrunta agricultorii din   mediul rural. Totodata, cei prezenti la conferinta regional a    fermierilor din zona Moldovei au aflat noutati    despre programul national de dezvoltare    rurala 2014-2020 dar si despre posibile    oportunitati de finantare in agricultura. Stadiul masurilor din Programul National de    Dezvoltare Rurala 2014-2020 si managementul    fermei si piatamuncii au fost principalele teme    dezabtute astazi in cadrul Conferintei Regionale a    fermierilor care a avut loc la Onesti. Initiativa    aceste iintalniri apartine medicului veterinar, Radu    Antohe care este preocupat de problemele    micilor agricultori din mediul rural. “Astfel de intalniri i...

Pe frumoasele meleaguri ale comunei Gorban, în satul Podul Hagiului, județul Iași, o localitate de răzeși de pe malul Prutului, pe amplasamentul unei vechi ferme de vaci de dinainte de Revoluție, Ionel Isari și Răzvan Gheorghiu au pornit o afacere zootehnică pe care puțini s-ar încumeta s-o facă: au pus bazele unei ferme de reproducție suină.   După ’89, zootehnia nu a scăpat de frământările tranziției de la economia centralizată la cea de piață. Acest lucru a dus la închiderea majorității complexelor zootehnice, printre care și cele de creștere a porcilor. Dacă sectorul de îngrășare a început să se redreseze, mai ales după aderarea României la UE și datorită fondurilor europene, în domeniul reproducției puțini fermieri au avut curajul să investească.  Așa am ajuns în situația în care peste 70% din efectivele la îngrășat sunt importate din Danemarca sau Germania la prețuri deloc de neglijat, iar calitatea produsului importat lasă de dorit uneori. Deci apariția unei ferm...

Povestea câștigătoare a dulceții de Miroslava În ultimul timp, în diferite medii socio-culturale, economice, de educație și politice este tot mai adesea evocat termenul de suveranitate alimentară sau suveranitatea hranei. Ce poate însemna acest termen? Unii îl înțeleg ca pe o lege potrivit căreia locuitorii dintr-un anumit spațiu, în care au calitatea de suverani, trebuie să dispună liber de resursele și de soarta lor alimentară, nici o entitate externă neavând voie să intervină cu ofertele sale, de nici un fel, atâta vreme cât acolo pot fi asigurate aceleași lucruri. Cu alte cuvinte, dacă România are resurse pentru a se hrăni singură, în primul rând statul trebuie să se îngrijească de crearea condițiilor maxime pentru a produce și a valorifica local/național și abia apoi să intre în discuție ideea de import, eventual de import al unor produse care nu pot fi obținute în țară.  mai multe aici:  Sursa REVISTA FERMA

Audiente in direct - Vesti bune pentru fermieri 83 Vizualizari  |  0 Comentarii       Video (1) Foto (1) Pentru vizualizare apasa aici

“Distanțele minime”, între agonie și extaz   Leonard Constantin Stafie     Zootehnie , 07 Apr 2016 - 10:00 , 0 comentarii Avicultura Timp de peste doi ani am solicitat autorităților guvernamentale informații despre documentația care a stat la baza emiterii Ordinului Ministrului Sănătății nr. 119/2014, prin care se reglementează distanțele minime între zonele de locuit și fermă. Am scris articole pe acest subiect, am sesizat Ministerul Agriculturii, am tras semnale de alarmă că acest Ordin este discriminatoriu. Cu ce rezultat? În sfârșit, specialiștii de la Sănătate au binevoit să citească ceea ce semnalam noi, și anume că Ordinul 119/2014 nu este fundamentat științific și creează discriminare față de fermierii noștri în raport cu cei europeni. Ministerul Sănătății nu are competență, dar își depășește atribuțiile După lupte seculare, Ministerul Sănătății, în urma demersurilor făcute de Ministerul Agriculturii, Asociația Profesională a Crescătorilor de...

Gaini Ne întrebam în articolul din numărul trecut “Unde suntem cu avicultura?”, sectorul cu cel mai mare randament din punct de vedere economic. Notam atunci că pe vechiul exercițiu financiar, 2007-2014, tot fermele mari au beneficiat de cei mai mulți bani, iar acum crescătorii din categoria fermelor mici și mijlocii vor fi dați deoparte... Revenim cu date oficiale, concrete, raportate la cele trei sisteme de creștere existente, conform tehnologiilor actuale, pentru a argumenta ideea că strategia pentru sectorul avicol este greșită din start, aspect prezentat în ediția precedentă a revistei Ferma. Creșterea și exploatarea în sistem extensiv (gospodăresc)  Efectivul total păsări în acest sector numără 40.451.872 capete, ceea ce reprezintă 53,4% din întreaga populație avicolă din România, din care 27.086.864 capete sunt găini ouătoare și 13.365.008 sunt pui de carne. Acest sistem se practică pe scară largă în gospodăriile țărănești (circa 1.800.000 de gospodării înregistrate ...