Temperatura şi umiditatea sunt factori deosebit de importanţi pentru toate categoriile de păsări. Aceştia trebuie să asigure în permanenţă confortul termic, pentru ca păsările să pună în evidenţă toate caracterele productive. Temperatura şi umiditatea sunt într-o strânsă legatură, ele influenţând mecanismul de termoreglare al păsărilor.
Capacitatea de termoreglare a păsărilor variază mai ales în funcţie de vârstă. Păsările dispun de mecanisme de termoreglare mai puţin elastice decât mamiferele, rezultând astfel o adaptare mai greoaie la factorii de temperatură.
Deplina funcţionare a mecanismului de termoreglare se realizează abia la vârsta de 2-3 săptămâni. Astfel, variaţiile de temperatură din adăpost trebuie să fie foarte mici, iar temperatura trebuie asigurată exact între limitele prevăzute de tehnologiile de creştere şi exploatare a fiecărui hibrid în parte.
Temperatura normală a păsărilor este de 41-42oC, acest lucru implicând un studiu complex al confortului termic care trebuie asigurat.
Dacă în adăposturi este o căldură uscată (umiditatea relativă se situează sub 50%) apare fenomenul de deshidratare a păsărilor; acestea resimt senzaţia de sete, apare scăderea consumului de furaje şi, implicit, fermierul înregistrează pierderi economice.
În halele de păsări unde nu se reuşeşte realizarea parametrilor tehnici (mai ales în anotimpurile călduroase), umiditatea relativă a aerului poate scădea până la 30-35%. De aici apar numeroase tulburări de comportament, rezultat al dezechilibrelor neuro-endocrino-metabolice.
O umiditate mult mai mare (peste 80%), asociată cu o temperatură scăzută, duce la o umezeală excesivă în adăpost, la deteriorarea prematură a aşternutului şi apariţia bolilor „a frigore”.
Excesul de umiditate este un factor determinant în apariţia bolilor respiratorii ca microplasmoza, bronşita infecţioasă, laringotraheita etc.
Cea mai dificilă perioadă din punct de vedere termic şi al umidităţii este perioada de demaraj şi în special primele şapte zile. Din acest motiv trebuie să avem o grijă deosebită pentru respectarea întocmai a condiţiilor tehnice de exploatare.
Neasigurarea condiţiilor termice şi a umidităţii relative duce la pierderi economice importante şi, în primul rând, la tararea păsărilor, astfel încât remedierea producţiei se realizează deosebit de greu.
Consumul de apă
Un element deosebit de important folosit în creşterea şi exploatarea găinilor ouătoare este apa, care asigură desfăşurarea în bune condiţii a tuturor proceselor fiziologice din organismul păsărilor. Apa poate ajunge în organism pe două căi: ca apă de băut şi conţinutul de apă din compoziţia furajelor.
Cantitatea de apă necesară desfăşurării proceselor fiziologice normale, depinde de o serie de factori: natura nutreţului consumat, temperatura mediului ambiant şi nivelul de producţie.
În general, se consideră ca fiind optim din punct de vedere fiziologic aportul de două grame de apă pentru un gram de furaj consumat. Pentru asigurarea necesarului de apă din ouă se consideră că pentru un gram de apă din ou trebuie consumate două grame de apă.
Neasigurarea temperaturii apei influenţează foarte mult consumul; astfel, dacă temperaturile sunt foarte ridicate faţă de normal, volumul mediu de apă creşte uneori chiar şi până la dublu.
În momentul în care păsările suferă de sete, primul simptom este scăderea ouatului. După această perioadă de însetare, chiar dacă se revine la programul normal de administrare a apei, procentul iniţial de ouat se reface foarte greu.
Din aceste motive, apa trebuie administrată păsărilor la discreţie, în sisteme automate de adăpare.
SFATURI PRACTICE
Pentru gospodăriile populaţiei: lucrurile sunt mai simple, datorită faptului că păsările sunt crescute în spaţii mari, cu o densitate redusă. Ca măsuri de prevenire a temperaturilor excesive menţionăm: asigurarea unor umbrare; asigurarea unei cantităţi suficiente de apă la temperatura de aproximativ 20-22oC; administrarea de vitamine hidrosolubile pentru evitarea stresului.
Pentru sistemele de ceştere semi intensiv şi intensiv: acolo unde avem densităţi mari de păsări pe m2, de la 6-7 păsări în cazul găinilor ouătoare sau 16-20 pui de carne, fermierul trebuie să aibă în vedere asigurarea funcţionării corecte a instalaţiilor de ventilaţie şi dimensionarea corespunzătoare a acestora. Instalaţiile de apă trebuie să fie funcţionale şi să asigure frontul de adăpare pentru toate păsările.
La mijlocul zilei, când temperature exterioară înregistrează cele mai mari valori, în halele “oarbe” trebuie să fie închisă lumina. În cazul halelor de producţie care sunt dotate cu sisteme de umidificare a aerului este obligatoriu să verificăm dacă acestea funcţionează corect şi să urmărim în permanenţă corelarea factorilor temperatură - umiditate.
La fel de importantă este şi administrarea de vitamine hidrosolubile în apa de băut, pentru diminuarea sau evitarea stresului. Acolo unde există posibilitatea, recomandăm micşorarea densităţii de păsări pe m2.
Comentarii