Caracteristici productive ale hibrizilor de găini ouătoare

Pentru a veni în sprijinul crescătorilor de găini ouătoare, am realizat o prezentare comparativă a hibrizilor care se găsesc pe piaţa românească şi pe cea europeană.

Aşadar, dacă discutăm despre potenţialul genetic al hibizilor de găini ouătoare,HY-Line Brown şi HY-Line W36 au un potenţial de 357 de ouă respectiv 340 ouă (vezi tabel).

Din punct de vedere al producţiilor de ouă obţinute în condiţii de fermă, observăm că cei doi hibrizi au o producţie mult mai bună, de 351 ouă respective 332-339 ouă. Consumul de furaje pentru producerea unui ou este de 142 g laRobar SL 2001 şi 95 g la HY-Line W36.

Din datele comparative privind greutatea medie a ouălor, observăm că hibridulHY-Line Brown are cele mai bune performanţe, respectiv o greutate medie a ouălor de 62,7 g la vârsta de 34 de săptămâni şi 66,9 g la vârsta de 70 săptămâni. 

Greutatea corporală a găinilor ouătoare diferă în funcţie de hibrid. Astfel, hibridul de ouă HY-Line W36 este cel mai uşor, cu 1580 g la 70 săptămâni, iar hibridul Robar SL2001 are greutatea de 2270 g.


Alegeţi hibridul potrivit fermei dvs.!

În momentul în care achiziţionaţi hibrizi de găini ouătoare trebuie să aveţi în vedere toţi factorii amintiţi anterior. Dintre aceştia, cei mai importanţi sunt: producţia de ouă, consumul de furaj per ou şi greutatea corporală a găinilor. 

Consumul de furaje şi producţia de ouă influenţează în mod direct cheltuielile unei ferme care exploatează găini ouătoare, iar greutatea corporală este necesară pentru calcularea densităţii pe metru pătrat, debitul de aer necesar, număr de cuibare, precum şi frontul de furajare şi adăpare. 

Comparând datele prezentate, se observă că fiecare hibrid prezintă avantaje şi dezavantaje. În ţara noastră, la momentul actual, cel mai utilizat hibrid este HY-Line Brown.

Decizia cu privire la tipul de hibrid pe care crescătorul doreşte să îl achiziţioneze trebuie să fie cât mai bine fundamentată şi să se adapteze la necesităţile şi la particularităţile fiecărei ferme în parte.


HIBRIZI GĂINI OUĂTOARE - DATE COMPARATIVE

STANDARDE MINIME PENTRU GĂINILE OUĂTOARE
Standardele minime ce trebuie respectate pentru găinile ouătoare sunt prevăzute în Directiva 1999/74/CE a Consiliului Europei. Directiva nu se aplică în cazul unităţilor cu mai puţin de 350 de găini ouătoare şi a unităţilor care cresc găini ouătoare de prăsilă. Cu toate acestea, unităţile în cauză continuă să se supună cerinţelor relevante ale Directivei 98/58/CE.


Dispoziţii aplicabile la sistemele alternative

Toate sistemele de creştere trebuie dotate astfel încât toate găinile ouătoare să aibă: fie alimentatoare lineare, care asigură cel puţin 10 cm pe cap de pasăre, fie alimentatoare circulare, care asigură cel puţin 4 cm pe cap de pasăre; fie jgheaburi de băut continue, ce asigură 2,5 cm pe cap de găină, fie jgheaburi de băut circulare, ce asigură 1 cm pe cap de găină.

De asemenea, acolo unde se folosesc dispozitive tip biberon sau căni, trebuie să existe cel puţin un dispozitiv tip biberon sau o cană la fiecare 10 găini. Atunci când punctele de băut sunt plumbuite, cel puţin două căni sau două dispozitive tip biberon trebuie să se afle în apropierea fiecărei găini.

Trebuie prevăzut cel puţin un cuibar la fiecare şapte găini. Atunci când se folosesc cuibare de grup, trebuie să fie cel puţin 1 mp de spaţiu de cuibar pentru cel mult 120 găini. Stinghiile trebuie să fie adecvate, fără margini ascuţite şi care să asigure cel puţin 15 cm pe găină. 

Stinghiile nu trebuie să fie montate deasupra gunoiului; distanţa orizontală dintre stinghii trebuie să fie de cel puţin 30 cm, iar distanţa orizontală dintre stinghii şi perete trebuie să fie de cel puţin 20 cm.

În cazul în care sistemele de creştere sunt folosite acolo unde găinile ouătoare se pot mişca liber între diferite niveluri: trebuie să nu existe mai mult de patru niveluri; spaţiul de trecere între niveluri trebuie să fie de cel puţin 45 cm; locurile de băut şi de mâncat trebuie distribuite în aşa fel încât să ofere acces egal pentru toate găinile; nivelurile trebuie aranjate astfel încât să împiedice căderea pe nivelurile inferioare.

În cazul în care găinile ouătoare au acces la spaţii în aer liber: trebuie să existe mai multe deschizături auxiliare care să ofere acces direct afară, de cel puţin 35 cm înălţime şi 40 cm lăţime şi dispuse de-a lungul întregii clădiri; în orice caz, este nevoie de o deschidere totală de 2 m la 1000 de găini. 

Spaţiile în aer liber trebuie să fie: de o suprafaţă corespunzătoare densităţii de păsări şi caracteristicilor solului, pentru a preveni orice contaminare şi dotate cu adăpost pentru vreme rea şi protecţie împotriva animalelor de pradă şi, după caz, cu jgheaburi de băut corespunzătoare.

Densitatea de păsări nu trebuie să depăşească nouă găini ouătoare pe mp de suprafaţă utilizabilă. Cu toate acestea, acolo unde suprafaţa utilizabilă corespunde suprafeţei de teren disponibile, statele membre pot, până la data de 31 decembrie 2011, să autorizeze o densitate de păsări de 12 găini pe mp de suprafaţă disponibilă pentru stabilimentele care aplică acest sistem la data de 3 august 1999.

În numărul viitor vom prezenta dispoziţiile aplicabile creşterii în sisteme de coteţe neîmbunătăţite şi îmbunătăţite.

SURSA: REVISTA FERMA

Citeşte revista FERMA! A apărut ediţia 1-14 MARTIE 2017!

Iată titlurile ediţiei!
Actualitate
6 Ferma ta, povestea ta
8 Start la semănat!
12 Simulator gratuit de subvenţii!
14 Cum se calculează sprijinul pentru porcine?
16 Fertilizare cu restricţii
18 E haos cu terenurile!
20 Faţă-n faţă cu Petre Daea
22 Reacţii faţă de infringement
30 Roşiile româneşti vs. bulionul chinezesc
36 Liber pentru subvenţiile din zootehnie!
37 Cum înscrieţi vacile în Registrul Genealogic?
38 Nefericirea de a fi fermier
42 Taxă obligatorie de asociere pentru fermieri!
44 Ce vreţi de la noua PAC?
46 Grâul domină exporturile, carnea de porc, importurile!
50 Sfecla de zahăr în 2017 (II) - fermierii cred într-un parteneriat echitabil
52 13 ani de agricultură privată

Cultura mare
54 Introducerea asolamentului furajer în fermele zootehnice
58 Câmpul aşteaptă sămânţa roditoare
62 Perspectivele culturii de rapiţă în 2017
64 Bursa cerealelor
66 Nu rata promoţia Euralis!
68 Naturevo: soluţii adecvate pentru recolte bogate
70 Competiţie între fermieri - cea mai bună tehnologie la floarea-soarelui
72 Lecţii de viaţă... agricolă
76 2017, an bun pentru investiţii în agricultură
80 Bayer: soluţii şi beneficii
82 Primul eveniment de piaţă al Semrom Muntenia
84 Peste 10 tone de zahăr/ha - profitabilitatea sfeclei în câmpul tehnologic
86 Nu ignoraţi realitatea câmpului!
90 Protejaţi rapiţa la reluarea vegetaţiei
92 Ingredientele unei întâlniri reuşite

Horticultură
96 De la avicultură, la ciuperci terapeutice
100 Protejaţi-vă câştigul!

Utilaje agricole
102 Managementul cultivării şi al semănării - Partea I/3
108 Piaţa tractoarelor în UE
110 Fertilizare eficientă - ce produse, în ce cantitate şi unde le aplicăm?
112 Seria Fendt 300 Vario - tractoare multifuncţionale în clasa 110-140 CP
114 Optimzezi consumul şi John Deere te răsplăteşte
116 Microgranulatorul APV

Zootehnie
118 Hrăniţi, nu îmbolnăviţi! Tulburări nutriţionale la vacile de lapte
120 Trasabilitatea laptelui din ferma lui Pantazi
124 Gâlceava cu procesatorul
126 Iarnă neagră pentru albine
130 Împăcăm şi mieii, şi piaţa
132 Zece indicii ale fătării
134 Suveranitate alimentară, la Răchiteni

Mica publicitate
136 Anunţuri agricole

Sursa: AGROINFO

Anomalii ale oului

Probabil vi s-a întâmplat, și nu o dată, ca atunci când ați recoltat ouă sau când le-ați cumpărat de la magazin să găsiți diferite anomalii ale acestora. În producția de ouă a păsărilor pot să apară diferite anomalii morfologice, într-un procent mai mare sau mai mic.

Care sunt cauzele acestor defecte ale ouălor, ce fenomene le determină, cum și la ce păsări se manifestă ele?
• Ouăle cu două gălbenușuri se formează când două ovule maturate cad simultan în trompă sau la un interval de timp foarte mic, acestea îmbrăcându-se apoi în aceleași membrane terțiare.
• Ouă fără coajă. Ouăle cu gălbenușul și albușul învelite numai în membranele cochiliere apar întâmplător, de obicei, într-un procent mai redus. Aceste anomalii se manifestă mai ales când rația păsărilor este dezechilibrată și deficitară mai ales în vitamina D și în săruri minerale. Pot să mai apară și în cazul în care pasărea nu reușește să sintetizeze calciul sau dacă prezintă leziuni ale pereților camerei cochiliere ale oviductului. Păsările identificate care produc asemenea ouă sunt eliminate din efectiv.
• Ouă fără gălbenuș. De obicei, aceste ouă sunt mai mici și au o greutate de 15-30 grame. Ele se formează din cauza excitării reflexe a pereților oviductului de către diverse resturi, cum ar fi: resturi de albuș, cheaguri de sânge etc. În jurul corpurilor anterior menționate, care excită oviductul, se secretă o cantitate de albuș, membrane cochiliere, coajă și cuticulă. Acest fenomen apare mai des la găinile care sunt la sfârșitul ciclului de ouat, când deși ovulația a încetat, unele glande albuminogene continuă să funcționeze.
• Ouă fără albuș. Acest fenomen apare deosebit de rar și este determinat de nefuncționarea, dintr-o oarecare cauză, a glandelor din porțiunea albuminogenă și istm. Uneori pot să apară ouă cu foarte puțin albuș.
• Ouă duble - aceste cazuri sunt foarte rare și ouăle obținute sunt foarte mari, fiind constituite dintr-un ou introdus în alt ou, uneori cu tot cu gălbenuș, albuș, membrane cochiliare și coajă. Ouăle acestea se produc în urma apariției unui șoc. Acest șoc transformă pentru puțin timp mișcările peristaltice ale oviductului în mișcări peristaltice, care fac ca un ou gata format să se întoarcă din uter în istm sau chiar în camera albuminogenă, unde se acoperă cu noi straturi de albuș și își reia drumul normal, se îmbracă cu o nouă coajă, iar dacă în istm întâlnește un gălbenuș, el va fi învelit cu membrane terțiare.
• Ouă cu cheaguri de sânge în albuș sau în gălbenuș. Petele de sânge pe gălbenuș apar atunci când ruperea membranei vasculare a ovulei se face pe o întindere care depășește linia stigmatului. Petele de sânge de pe albuș apar ca urmare a faptului că pereții oviductului sângerează din cauza unor răniri.
• Ouă cu paraziți. Acestea apar din cauza lipsei de igienă din adăposturi și din cuibare, ouăle pot conține bacterii, mucegaiuri sau diverși paraziți. Aceste ouă sunt improprii consumului și se interzice comercializarea lor.
• Ouă cu coaja deformată sau cu alte defecte. Cele mai întâlnite animalii ale cojii ouălor sunt: coaja prea groasă sau ouă cu coaja prea subțire, ouă cu coaja aspră, cu rugozități, cu îngroșări sub forme de cute, cu forme și grăsimi diferite etc. Astfel de defecte sunt posibile din cauza unor anomalii ale uterului sau a unor carențe alimentare.

Articol publicat in revista Ferma nr. 18 (179) din 15-31 octombrie 2016

sursa: REVISTA FERMA

Un scurt istoric despre Argel

Terenurile statului, vândute abuziv la fosta graniţă austro-ungară

EXCLUSIV Şmenuri cu terenuri la Moldoviţa

Caz inedit la Argel, un sat de munte din comuna suceveană Moldoviţa, acolo unde terenurile dau dovadă de o elasticitate extraordinară * o femeie este acuzată că ar fi vândut mai multe parcele de terenuri din pământul statului, ca şi cum ar fi fost ale ei, pe baza unor acte false * terenul real care a făcut obiectul tranzacţiei este stăpânit în cotinuare de femeie, în mod intact, fiind dat chiar în arendă pe perioada cât ea este plecată în Italia * paradoxul face că familia care a cumpărat blana ursului din pădure să se pomenească acum şi cu casa pusă la gaj la bancă, de către un vecin

mai multe aici:

Evenimentul regional al Moldovei

EXCLUSIV! Comună furată cu cărţi funciare false

Într-o comună din Moldova, terenurile au proprietatea de a se muta peste noapte de la o vecinătate la alta, de la deal la vale, de la un proprietar la altul sau de la o încadrare de folosinţă la alta * datele din cărţile funciare în baza cărora se vând terenurile nu sunt operate, aestea putând fi folosite pentru tranzacţii multiple * mai mult, în unele cărţi funciare sunt trecuţi alţi titulari decât persoanele care vând terenurile 

mai multe aici:

Evenimentul regional al Moldovei

Acte şmenuite în vârf de munte

Fals acoperit timp de 20 de ani de stat EXCLUSIV

Instituţiile statului nu au reuşit nici după 20 de ani să demonstreze un fals în spatele căruia se ascund tranzacţii succesive ale aceluiaşi teren, către proprietari diferiţi * mai mult, din cât se poate proba cu acte, acel teren aparţine statului şi a reuşit să fie „rătăcit” vreme de 20 de ani în actele cadastrale şi înstrăinat în fizic de către o singură persoană, plecată acum din ţară

mai multe:

Evenimentul regional al Moldovei

Justiţia, complice la reţeta negoţului cu terenurile altora EXCLUSIV

Pe plaiuri bucovinene, terenurile localnicilor se vând peste noapte cu acte false, sub ochii adormiţi ai justiţiei * o familie ieşeană care a cumpărat un astfel de teren într-o comună suceveană s-a lovit de zidul de protecţie al vânzătorilor creat tocmai de instituţiile care ar trebui să-i demaşte * târâţi prin instanţe tocmai de cea care le-a vândut terenul cu acte false, cei doi soţi din judeţul Iaşi s-au trezit că până şi judecătoarea de fond funciar face însemne pe acte autentice din dosar * deşi au avut suspiciuni cu privire la neregulile întinse pe mai bine de zece ani, procurorii au decis clasarea cauzei, iar cei doi ieşeni sunt presaţi acum să-şi demoleze casa, pentru că terenul pe care stau este cu totul altul decât cel din contractul de vânzare-cumpărare

mai multe:

Evenimentul regional Moldovita

Justiţia, complice la reţeta negoţului cu terenurile altora EXCLUSIV

Pe plaiuri bucovinene, terenurile localnicilor se vând peste noapte cu acte false, sub ochii adormiţi ai justiţiei * o familie ieşeană care a cumpărat un astfel de teren într-o comună suceveană s-a lovit de zidul de protecţie al vânzătorilor creat tocmai de instituţiile care ar trebui să-i demaşte * târâţi prin instanţe tocmai de cea care le-a vândut terenul cu acte false, cei doi soţi din judeţul Iaşi s-au trezit că până şi judecătoarea de fond funciar face însemne pe acte autentice din dosar * deşi au avut suspiciuni cu privire la neregulile întinse pe mai bine de zece ani, procurorii au decis clasarea cauzei, iar cei doi ieşeni sunt presaţi acum să-şi demoleze casa, pentru că terenul pe care stau este cu totul altul decât cel din contractul de vânzare-cumpărare

Un ieşean a simţit pe pielea lui cum lucrează justiţia la Suceava, pe probleme de fond funciar. Într-un sat din comuna Moldoviţa, unde negoţul pământului se face prin falsuri, pe sub mânecă, terenurile migrează dintr-ul loc în altul fără ca instituţiile statului să se deranjeze ori, mai rău, să-i scoată basma curată pe speculanţii de baştină. Exact aşa s-a întâmplat în cazul ieşeanului Constantin Stafie şi soţiei acestuia, Cornelia Stafie, care au cumpărat, în 1999, un teren de la Ecaterina Ştirban, în satul Argel, comuna Moldoviţa, judeţul Suceava. Mai târziu aveau să afle că, în realitate, terenul era în cu totul alt amplasament faţă de cel înscris în actele de vânzare-cumpărare. În timp ce cumpărătorii, de bună credinţă, nu au ştiut că au fost păcăliţi, aceştia şi-au construit o locuinţă pe respectivul teren. Abia în 2008 a început calvarul pentru cei doi ieşeni. Au primit acasă o înştiinţare prin care tocmai cea care a vândut terenul, acum plecată în Italia, i-a dat în judecată pe soţii Stafie, cerând radiere tabulară, motivând faptul că terenul pe care s-a construit casa nu este cel vândut de ea. Mai mult, aceasta a cerut inclusiv demolarea imobilului. Recent, oamenii au aflat cu stupoare că „o practică obişnuită” a judecătoarei din cadrul Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc de a scrie însemne pe acte originale din dosar a pus cruce pe demersurile lor de a arăta că terenul s-a vândut cu acte false. „La data ridicării imobilului, eu şi soţia locuiam în municipiul Iaşi şi lucram în cadrul Poliţiei de Frontieră. Din aceste motive, de parcelarea, ridicarea construcţiei s-a ocupat însăşi vânzătoarea Ecaterina Ştirban împreună cu săteni, rude ale dumneaei. Ca urmare a acestui fapt, a început un lung şir de procese, ocazii cu care am constatat cu stupoare săvârşirea nenumăratelor infracţiuni de fals, uz de fals, abuz în serviciu şi infracţiuni conexe infracţiunii de corupţie”, a precizat Constantin Stafie. Drept urmare, familia păgubită s-a adresat poliţiei Câmpulung Moldovenesc, DNA Suceava şi Parchetului de pe Lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, în speranţa că se va face lumină în cazul lor.

Judecătoarea, mai expertă decât expertul cadastral

La finele anului trecut, familia Stafie s-a crucit când a primit înştiinţarea de clasare redactată de procurorii suceveni, deşi aceştia recunoşteau în motivare că au existat practici ilegale în procesele precedente, modul în care s-a făcut vânzarea terenului, dar şi înscrisurile judecătoarei A.A.P., care au alterat acte din dosar. În 2014, judecătoarea trecuse patru litere pe graficul raportului de expertiză topografică, pe motiv că linia haşurată în planul cadastral nu era destul de evidenţiată. Pe această speţă, comisarul şef din cadrul Poliţei municipiului Câmpulung Moldovenesc, Cătălin Pascari, a cerut informaţii suplimentare de la Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, iar răspunsul venit este halucinant. „Din relaţiile primite de la Judecătoria Câmpulung Moldovenesc rezultă faptul că preşedintele completului de judecată (...) a adăugat cu pixul literele A,B,C,D pe traseul haşurat cu galben a respectivului plan cadastral, pentru ca linia de haşur galben să fie mai bine evidenţiată, întrucât expertul desemnat a omis acest lucru. În nota de relaţii se mai precizează că aceasta este o practică uzuală, iar aceste însemnări suplimentare au fost făcute tocmai pentru a se evita orice nelămuriri, neavând vreo semnificaţie sau influenţă, în soluţia pronunţată”, redactează comisarul şef în referatul cu propunere de clasare, din august 2016. Asta în condiţiile în care experţii lucrează în calitate de delegaţi ai instanţei, iar raportul de expertiză are natura juridică a unui înscris autentic, aceştia precizând că nu se poate face grăniţuire, iar când au fost chemaţi în calitate de martori au declarat că nu era cazul acestor înscrisuri (A, B, C, D – nr.). Acest răspuns i-a lăsat în deznădejde pe soţii Stafie, care susţin că înscrisurile judecătoarei în biroul de serviciu a produs efecte juridice total diferite decât cele reale şi au fost de natură să influenţeze atât instanţa de fond, cât şi instanţele din căile de atac.

Procurorul recunoaşte infracţiunile, clasează cauza

Năucită de acest răspuns, familia Stafie spera ca măcar procurorii să observe neregulile care învăluie acest lung proces. Numai că, în luna decembrie 2016, Constantin Stafie primeşte de la procurorii DNA Suceava o ordonanţă de clasare în ceea ce o priveşte pe judecătoarea de fond funciar şi declinare a competenţei pentru femeia care a vândut terenul în satul Argel, funcţionari din cadrul OCPI Câmpulung Moldovenesc şi notarul public care ar fi legalizat actele false. Iată ce spune procurorul:„În cauză există unele indicii privind săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privară şi uz de fals, prevăzute de art. 322 şi 323, Cod penal de către Ecaterina Ş., funcţionari din cadrul OCPI Câmpulung Moldovenesc şi notarul public Stelian C. din Câmpulung Moldovenesc, judeţul Suceava, motiv pentru care urmează a se dispune disjungerea cauzei şi declinarea competenţei de soluţionare a dosarului în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava”. Clasarea cauzei s-a făcut în numele judecătoarei, deşi procurorul spune că aceasta, în calitatea sa de judecător de carte funciară, şi-ar fi îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu cu ocazia emiterii încheierii nr. 269/18.02.2004, prin care a fost intabulată suprafaţa de teren achiziţionată de soţii Stafie, aceeaşi judecătoare care a făcut înscrisurile cu cele patru litere pe raportul de expertiză topografică, zece ani mai târziu.

OCPI Suceava constată că terenul vândut aparţinea altcuiva

În anul 2015, soţii Stafie cer explicaţii de la OCPI Suceava, cu privire la terenul de 409 mp vândut de Ecaterina Ştirban. În răspunsul remis de instituţie se arată că respectiva carte funciară a aparţinut unui anume Petru Şecman, conform unui titlu de proprietate din martie 1993, iar în 2005 fost vândut şi intabulat în proprietatea soţilor Angela şi Mihai Ciuverca, descoperind cu stupoare, prin probe, că acesta nu a aparţinut Ecaterinei Ştirban. Ba mai mult, conducerea OCPI Suceava, când a dezlegat iţele acestei parcele, s-a scuzat că angajaţii care s-au ocupat de cadastru nu mai lucrează la ei. După 12 ani de abuzuri suferite prin instanţele sucevene, cei doi ieşeni nu se opresc aici, urmând să facă demersuri împotriva actelor procurorului de clasare a cauzei. „Vânzările cu documente false nu puteau fi făcute fără complicitatea notarilor publici şi a reprezentanţilor OCPI Suceava. Preşedintele instanţei, în situaţia în care ar fi considerat că expertiza efectuată de către expertul desemnat este incompletă ar fi avut posibilitatea să îi solicite, prin încheiere de şedinţă, refacerea sau completarea, ori lămuriri suplimentare ale expertizei. Considerăm că modificările cu pixul au avut în vedere producerea de efecte juridice total diferite decât cele reale, pentru că nu se poate vorbi de o linie de hotar în mod real, nefiind vorba de o grăniţuire fizică în teren. Terenul care ni s-a prezentat nouă în acte când l-am cumpărat este la o distanţă mare de cel real”, a mai adăugat Constantin Stafie, în speranţa că instituţiile abilitate vor trage la răspundere pe cei care i-au vândut terenul altor proprietari şi care îi cer acum demolarea casei.

***

În 2008, soţii Stafie erau chemaţi în judecată chiar de către vânzătorul terenului din cauza unor erori în planul de situaţie, întocmit greşit în 1999. Acţiunea a fost respinsă în 2011. Aceasta a reluat acţiunea de grăniţuire în instanţă în acelaşi ani, primind acelaşi răspuns de respingere, în 2013

Data publicarii: 23/02/2017

sursa:Evenimentul Regional al moldovei

Autor: Andrei Dascalu

Măsuri tehnice la popularea cu pui a halei de producție

Succesul și calitatea efectivelor viitoare de părări sunt date în primul rând de o operațiune esențială, deși considerată de unii neînsemnată, și anume pregătirea halei de producție pentru popularea cu pui.

Un prim pas constă în evacuarea rapidă a dejecțiilor împreună cu așternutul permanent din perimetrul de producție, spațiile sunt spălate și decontaminate. Această perioadă poate dura de la 7 zile până la 21 de zile. Din practică a rezultat că timpul de vid sanitar-veterinar poate fi redus de la 21 la 7 zile, dar trebuie avertizat crescătorul că măsurile de curățare și de decontaminare a halei de producție trebuie să fie efectuate temeinic, fără a neglija nici un aspect din etapele decontaminării.

Cerințe la transferul puilor 

Transportul puilor de o zi se efectuează imediat după trierea acestora din stația de incubație, în cutii de carton, cele mai utilizate fiind cutiile cu o capacitate de o sută de pui, compartimentate în patru părți. Ideal, transportul puilor ar trebui să se realizeze cât mai rapid, în 10-12 ore, în condiții optime, pentru a reduce stresul de transport. În general, puii suportă destul de bine și transporturi cu durate mai lungi, fără a le fi influențată capacitatea de producție, dar trebuie acordată o atenție deosebită temperaturii și curenților de aer din mediul de transport.

Apoi, în primele zile, cel mai important factor care influențează producția este temperatura. Astfel, puii au o capacitate redusă de termoreglare în primele zile de viață, aceștia putând să se adapteze la temperatura mediului ambiant abia după zece zile. Din acest motiv, insistăm să se acorde o atenție deosebită puilor în primele zile de viață, aceștia să fie cât mai aproape de sursele de căldură și să se evite momentul în care puii să”rămână” în frig, deoarece menținerea puilor la o temperatură rece duce la apariția afecțiunilor pulmonare cu evoluții rapide.

La populare crescătorul trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte:

• Temperatura în zona de creștere să fie de 35-35,5oC;

• Să nu existe curenți de aer;

• Furajele să fie la discreție;

• Adăpătorile să aibă apă cu temperatura aerului din hală pentru evitarea deshidratării, mai ales în cazul transporturilor de lungă durată.

În primele ore de viață a puilor, deshidratarea reprezintă al patrulea factor de stres ca importanță, primul fiind ecloziunea, al doilea manipularea și trierea puilor și al treilea factor de stres - trasportul.

Comportamentul puilor, cel mai bun indicator al condițiilor de microclimat

Chiar dacă halele de producție sunt dotate cu senzori de temperatură și de umiditate, atenția personalului asupra puilor trebuie să fie maximă, deoarece prin comportamentul lor, puii ne pot spune dacă suferă de frig și dacă circulă curenți de aer în hală. Astfel, dacă puii stau adunați sub sursa de căldură, atunci este clar că suferă de frig, dacă puii sunt moleșiți, cu aripile lăsate și stau departe de sursa de căldură, înseamnă că suferă de căldură prea mare. Dacă vedem puii înghesuiți într-o laterală, înseamnă că avem curenți de aer în perimetrul de creștere. Când condițiile de microclimat sunt normale, puii trebuie să fie repartizați uniform pe perimetrul halei, să aibă un comportament vioi, să consume apă și furaje.

Temperatura. Creșterea puilor în sistem industrial trebuie să imite cât mai bine ceea ce se întâmplă în mod natural la creșterea sub cloșcă, adică dubla temperatură, aceea de sub sursa de căldură și cea a mediului ambiant, adică hala de producție. Pe zi ce trece temperatura de sub sursa de căldură scade gradual în funcție de recomandările din ghidurile specifice fiecărui hibrid, astfel realizându-se o trecere graduală de la temperatura de sub sursa de încălzire la cea din hală. Acest lucru favorizează o creștere normală, asigură pui mai viguroși, cu o îmbrăcare uniformă cu pene și cu un metabolism normal. Menținerea unei temperaturi ridicate în spațiile de producție este cauza pentru care avem situații: cu pui moleșiți, se produce dereglarea metabolismului, cresc consumurile de apă și scad consumurile de furaje. Dacă halele de producție sunt supraîncălzite, poate apărea fenomenul de canibalism.

Umiditatea relativă în halele de producție trebuie să se încadreze în jurul valorii de 50-70%; în cazul unei umidități mai mari, apar fenomenele de fermentație a așternutului și degajări majore de amoniac. În cazul unei umidități scăzute, apare praful în hală, penajul se usucă, apare senzația de iritare, de ciugulire a penelor și, în final, poate apărea fenomenul de canibalism.

Lumina - pentru puii de carne, de obicei, se merge pe un program de 23 de ore lumină și o oră de întuneric. Există mai multe tipuri de iluminat, dar în general fiecare hibrid are specificul său.

La popularea halelor se va respecta regula obligatorie ca în același adăpost să nu fie găzduiți pui cu vârste diferite sau din stații de incubație diferite, chiar dacă există spații separate.

Vă dorim succes!

Articol publicat in revista Ferma nr.16(177) 15 - 30 septembrie 2016

REVISTA FERMA

Sprijin pentru fermieri

Peste 130 de fermieri si specialisti in domniul  agricol au participat astazi, laOnesti la o intalnire tematica ce a avut ca scop identificarea problemelor cu care se confrunta agricultorii din mediul rural.

Totodata, cei prezenti la conferinta regional a  fermierilor din zona Moldovei au aflat noutati  despre programul national de dezvoltare  rurala 2014-2020 dar si despre posibile  oportunitati de finantare in agricultura.

Stadiul masurilor din Programul National de  Dezvoltare Rurala 2014-2020 si managementul  fermei si piatamuncii au fost principalele teme  dezabtute astazi in cadrul Conferintei Regionale a  fermierilor care a avut loc la Onesti. Initiativa  aceste iintalniri apartine medicului veterinar, Radu  Antohe care este preocupat de problemele  micilor agricultori din mediul rural.

“Astfel de intalniri isi au rolul numai de a educa, de a informa, de a transmite mesajele de ambele parti. Astazi am parcurs punctele tari si punctele slabe ale agriculturii romanesti, asa cum o putem privi. Aici o privire de ansamblu o avem. Avem competente spre a ne sustine punctele de vedere. Am pornit de la acest lucru, apoi am facut o trecre in revista a situatiei actuale cu problemele in subventii si in plati pentru ca sunt mari problem in teritoriu”, a declarat Radu Antohe, medic veterinar, expert  in Dezvoltare Rurala.

Pe parcursul conferintei, au fost prezentate  modele de buna practica dar si noutati din  domeniul agricol. Una dintre temele atractive  pentru micii fermieri prezenti la eveniment a  fost:  Cresterea in sistem traditional a gainilor  outoare si a puilor de carne in Romania,  sustinuta de catre inginerul zootehnist,  Leonard Constantin Stafie.

“Pentru a nu intra in concurenta directa cu marii producatori de carne si oua din acest domeniu, cei de la Comunitatea Europeana au gandit acele directive si reglementari europene”, a spus Leonard Stafie, dr.ing.zootehnist.

Conferinta Regionala a Fermierilor din zona  Moldovei, care a avu tloc astazi la Onesti a fost  realizata cu sprijinul Asociatiei Fermierilor  Agroland.

“Suntem interesati sa sustinem orice fel de initiativa care sprijina micii fermieri. Asa cum compania noastra a sprjinit infiintarea Asociatiei fermierilor Agroland, noi suntem interesati sa crestem nivelul de instruire si informare al fermierilor, a precizat Horia Cardos, presedinte Asociatia  fermierilor Agroland.

La conferinta regionala a fermierilor a participat si  primarul Municipiului Onesti care spune ca  sunt necesare astfel de intalniri pentru micii  fermieri din zona, pentru ca acestia sa fie la  current cu noutatile din agricultura si ca mai apoi  sa se dezvolte in acest domeniu.

"Reprezinta un sprijin real actiunea de astazi  pentru micii fermieri, pentru micii agricultori  din zona si sper ca reprezinta totodata un  bun prilej in ceea ce inseamna noi  cunostinte cu privire la oportunitatile pe care le  au, fonduri pe care le pot primi si programe  de sustinere din partea Uniunii Europene in  ceea ce priveste o dezvoltare rurala  durabila in Romania", a mentionat Nicolae Gnatiuc, primar Onesti.

Micii agricultori din zona Moldovei s-au aratat  incantati de aceasta conferinta si spun ca  informatiile pe care le-au aflat astazi le vor fi de  mare folos in dezvoltarea afacerilor in agricultura  din mediul rural.

“Au fost si lucruri pe care astazi le-am aflat, dar cel mai important este, cred ca sunt oamenii pe care i-am cunoscut aici”, a spus un fermier prezent la eveniment.

La finalul intalnirii, fermierii prezenti au avut  posibilitatea de a interactiona cu specialistii  in dezvoltare rurala si de a afla raspunsurile  necesare la intrebarile pe care le aveau.

Florina ILUTOAE

TELE M