Propuneri pentru NOUL PNDR - măsuri stimulative pentru ASOCIERE şi ZOOTEHNIE

Leonard Constantin Stafie

La momentul actual, în România, sectorul vegetal este în mare parte competitiv cu piaţa europeană din punct de vedere al producţiilor, cât şi al echipamentelor şi utilajelor utilizate.

O problemă importantă de care suferă agricultura în general este polarizarea acestui sector. Iată câteva direcţii şi propuneri pentru ca fermele mici şi medii să fie sprijinite realmente prin măsurile noului PNDR.

Fermele mici deţin 37,9% din terenul agricol al ţării, cele mijlocii 32,2%, iar fermele mari 29,8%. Din punct de vedere al dimensiunii economice, 94,6% din exploataţiile agricole româneşti sunt ferme mici, de subzistenţă, care deţin cel mult 5 ha de teren agricol, iar valoarea monetară medie a producţiei (SO, standard output) nu depăşeşte 8000 de euro. 5,1% sunt ferme mijlocii (SO între 8000 şi 250.000 de euro), în timp ce 0,1% sunt ferme mari, cu SO peste 250.000 de euro. După cum se observă, 0,1% din ferme utilizează 29,8% din suprafaţa agricolă a României (date Eurostat 2018).
Aşadar, se impun măsuri urgente în noul PAC şi în noul PNDR pentru a creşte procentul fermelor mijlocii.
Dacă se va merge pe acelaşi principiu ca şi în cele două exerciţii financiare anterioare, vom capitaliza şi utila acele 0,1% din ferme şi vom creşte ponderea utilizării terenului de către aceştia, în timp ce vom omorî fermierii mici şi mijlocii, care sunt baza unei agriculturi sănătoase.
Din punct de vedere tehnic, la producţia vegetală toată lumea ştie că preţul cerealelor la valorificare se menţine la aceleaşi valori de peste 5 ani, iar preţul inputurilor a crescut continuu. Acest lucru favorizează exclusiv acele 0,1% ferme mari care au reuşit să îşi creeze capacităţi de depozitare, flote de transport şi, cel mai important, au avut acces la finanţări ale capitalului de lucru cu costuri mult mai mici, facilităţi pe care fermele mici şi mijlocii nu le vor avea niciodată. Aşadar, apare necesitatea urgentă de a crea, prin asociere şi cooperare, acele filiere vegetal - zootehnie - procesare - valorificare.

Câteva măsuri concrete

• Eliminarea din PNDR a posibilităţii de a achiziţiona utilaje/echipamente deosebit de scumpe. Argumentare: achiziţia de către fermele mijlocii (de exemplu o exploataţie cu 500 de ha) a unei combine cu o valoare foarte ridicată (300.000 euro) pe care o utilizează maxim o lună de zile pe an înseamnă o amortizare a investiţiei într-un timp foarte lung. Când se stinge datoria, utilajul este depăşit moral şi poate chiar scos din uz.
• Necesitatea urgentă de cartare agrochimică şi de evaluare a solului şi zonarea producţiilor pentru dimensionarea corectă a modelului economic de fermă în funcţie de potenţialul de producţie şi de specificitatea zonelor.
În ultima perioadă se observă un masiv import de genetică în sectorul zootehnic, ceea ce înseamnă export de valută forte din România şi introducerea în ţară a unor animale neaclimatizate, care nu vor putea să-şi pună în valoare potenţialul genetic productiv. Deci bani aruncaţi pe geam de două ori. O măsură utilă ar fi crearea acelor structuri asociative între staţiunile de cercetare şi fermieri, în care staţiunile să aibă efectivul matcă de elită şi să producă material genetic pentru fermieri. În PNDR ar trebui să se prevadă acordarea de punctaj suplimentar pentru asocierea staţiune - fermier - cooperative.
• Combaterea deficitului de mână de lucru calificată în agricultură, revitalizarea învăţământului preuniversitar agricol, schimbarea mentalităţii din mediul rural cu privire la asociere versus cooperativizare, dezvoltarea şi formarea viitorilor antreprenori pentru fermele mici şi mijlocii.
Argumentare: Acest lucru se poate realiza prin sprijinirea şi formarea filierei: fermieri (cooperative, asociaţii) - licee agricole. Astfel elevii pot face practică în ferme de ultimă generaţie, rezolvându-se problema actuală a liceelor agricole care nu le pot asigura elevilor instruirea practică. Elevii iau contact cu formele de asociere de la vârste fragede şi reuşesc să înţeleagă fenomenul de asociere şi de cooperare în mod practic, ei devenid pe viitor vectori de coagulare a acestui curent. Astfel se schimbă mentalitatea la finalizarea studiilor, dorinţa de a fi angajat va fi înlocuită cu concepţia de a realiza propria afacere agricolă, abilitate deprinsă prin contact direct cu realităţile economice din agricultură în cei patru sau trei ani de studii.

PRINCIPII GENERALE de abordat

În vederea elaborării Planului Naţional Strategic (PNS) facem următoarele propuneri pentru noul PAC, inclusiv pe linia susţinerii formelor asociative - cooperative şi/sau asociaţii agricole.
- Dezvoltarea fermelor mici şi medii prin dimensionarea corectă din punct de vedere economico-geografic şi acces mai facil pentru acestea la subvenţii şi la programe financiare nerambursabile, cu integrarea lor în forme asociative;
- Susţinerea plafonării subvenţiilor alocate prin Pilonul 1 al noului PAC (2021-2027), în funcţie de suprafaţa agricolă, în favoarea fermierilor mici şi mijlocii, în condiţiile capitalizării semnificative a exploataţiilor de mari dimensiuni în exerciţiile financiare anterioare;
- Zonarea în funcţie de dimensiunea exploataţiilor din România şi de potenţialul productiv. De exemplu, dacă în zona montană o fermă cu 50 capete de bovine este o fermă mare, în Bărăgan aceeaşi fermă este mică din punct de vedere al potenţialului zonei. Probleme legate de capitalizarea fermierilor cu ajutorul fondurilor europene avem îndeosebi în zonele de deal şi de munte, cât şi în cele afectate preponderent de secetă.
- Alocările financiare din Pilonul 1 al noului PAC trebuie direcţionate dinspre cultivarea plantelor spre sectorul zootehnic;
- Elaborarea unor măsuri integrate pentru întreg ciclul comercial specific agriculturii (fermă - colectare - procesare - ambalare);
- Formarea resursei umane autohtone în domeniul agriculturii prin susţinerea învăţământului preuniversitar agricol. Un exemplu de bune practici este Asociaţia Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Iaşi, în care Liceul Tehnologic Agricol Mihail Kogălniceanu din Miroslava este membru. Beneficiile pentru şcoala agricolă sunt crearea unei clase de mecanici agricoli prin învăţământul în sistem dual, elevii realizând practica de specialitate în fermele membre în asociaţie, precum şi faptul că liceul cumpără inputuri pentru ferme prin intermediul asociaţiei la preţuri mult mai bune.
- Identificarea, valorificarea şi EXPLOATAREA capitalului autohton reprezentat de resursele staţiunilor de cercetare din domeniul agriculturii.
Plecând de la principiile generale menţionate anterior, considerăm oportună includerea următoarelor propuneri în măsurile PNS, cu referire la formele asociative din agricultură.

Pilonul 1 - FEGA: o zootehnie mai performantă

• Plafonarea subvenţiilor per exploataţie, în funcţie de suprafaţa agricolă administrată. Opţional, ar putea fi stimulată integrarea în cooperativele agricole a marilor exploataţii, cu stabilirea unor plafoane mai ridicate ale subvenţiilor, care să fie disponibile doar pentru forme asociative.
• Suplimentarea subvenţiilor pentru sectorul zootehnic, în special o mai eficientă elaborarea a SCZ, şi o subvenţie mai mare pentru cei care activează în flux integrat vegetal - zootehnie - procesare.
• Creşterea numărului de Unităţi Dimensiune Economică - UDE pentru ovină/caprină/bovină. În prezent, spre exemplu, la ovine UDE-ul este la un nivel diminuat raportat la activitatea economică efectivă, comparativ cu aceeaşi dimensionare pentru alte specii de animale. De asemenea, ar fi necesară acordarea unui număr mai mare de UDE-uri pentru animale cu originea certificată a rasei sau cele aflate în cooperative.
• Condiţionarea acordării subvenţilor pentru păşuni şi fâneţe de un efectiv anume de animale, prag determinat printr-o consultare transparentă cu asociaţiile de profil.
• Includerea pentru subvenţia la păşune şi a speciilor suine şi avicole (sistemele free-range, ecologice şi tradiţionale pentru aceste specii având nevoie de suprafeţe însemnate de păşune).

Pilonul 2 - PNDR: eligibilitate la finanţare şi punctaje suplimentare

• Acordarea unui punctaj maxim la selecţia dosarelor cooperativelor/asociaţiilor care propun fluxuri/investiţii INTEGRATE în fermele proprii (centre de colectare - unitate de procesare - unitate de ambalare, parteneriate cu licee cu profil agricol sau cu staţiuni de cercetare) şi includerea în cadrul acestor fluxuri a sistemelor de producţie free-range şi bio.
• Acordarea de punctaj suplimentar, DISTINCT menţionat în grilele specifice, investiţiilor din noul PNDR, cu beneficiari forme asociative care:
- propun parteneriate cu instituţii de cercetare şi cu licee cu profil agricol. Spre exemplu, în actualul PNDR sunt finanţate semnificativ măsuri de natură a încuraja instalarea tinerilor fermieri, eventual rezidenţi, care, în condiţiile migraţiei din rural în urban (tendinţă întâlnită în majoritatea blocului comunitar), au o reprezentare foarte bună la nivelul liceelor cu profil agricol, pe termen mediu şi lung;
- propun fluxuri/investiţii integrate;
- propun produse de calitate superioară, bio sau creşterea animalelor în sistem free-range sau tradiţional.
• Susţinerea prin punctaj suplimentar la finanţare şi includerea ca activităţi eligibile în noul PNDR a CENTRELOR FIXE DE COLECTARE LAPTE, respectiv susţinerea investiţiilor realizate pentru colectarea laptelui, cu valoare comercială ridicată, din zonele montane greu accesibile. Această măsură de punctare suplimentară a afacerilor care înfiinţează centre de colectare este necesară întrucât, spre exemplu, regiunea Nord-Est are cea mai redusă rată de colectare a laptelui per animal din UE.
• Includerea ca activităţi eligibile la finanţare prin noul PNDR a investiţiei în gardurile electrice perimetrale, alimentate în sistemul eco-friendly, prin panouri solare, măsură de natură a asigura protecţia faţă de boli (PPA), respectiv faţă de animale sălbatice.
• Includerea ca activitate eligibilă de finanţat prin noul PNDR a edificării de către formele asociative din agricultură a unor platforme destinate depozitării şi compostării gunoiului de grajd, pentru valorificarea corectă a acestuia. În funcţie de criteriul geografic, acest tip de investiţie ar putea fi punctat suplimentar în zonele cu potenţial zootehnic ridicat, dar care nu deţin platforme, sau în zone cu potenţial ridicat de poluare cu nitriţi şi nitraţi.

Articol publicat în revista Ferma nr. 1/250 (ediţia 1-31 ianuarie 2020)

SURSA REVISTA FERMA