GĂINA ÎN SISTEM FREE RANGE a avut încă un an bun
Creşterea găinilor ouătoare în sistem free range - notarea cu cifra 1 a oului după sistemul de creştere - a înregistrat în ultimii ani o evoluţie notabilă a efectivelor. Sperăm ca această creştere să se menţină, pentru că acest tip de fermă se pretează foarte bine la orice program de dezvoltare a satului românesc.
Pentru a vă reaminti ce înseamnă cifra după sistemul de creştere, facem o trecere scurtă în revistă a celor patru sisteme de creştere a găinilor ouătoare. Regulamentul Consilului (CEE) nr. 1907/90 (cu amendamentele ulterioare) formulează standardele de comercializare a ouălor. Cu respectarea anumitor condiţii, ouăle pot fi marcate astfel:
• numărul 3 pentru “Ouă provenite de la găini crescute în baterii”
• numărul 2 pentru “Ouă provenite de la găini crescute la sol” - creştere la sol pe aşternut permanent fără acces în padocuri
• numărul 1 pentru “Ouă provenite de la găini crescute în sistem extensiv” - creştere pe aşternut permanent, cu acces liber în padoc (free range).
• numărul 0 pentru găini ouătoare crescute în sistem ecologic (ferme ecologice).
• numărul 3 pentru “Ouă provenite de la găini crescute în baterii”
• numărul 2 pentru “Ouă provenite de la găini crescute la sol” - creştere la sol pe aşternut permanent fără acces în padocuri
• numărul 1 pentru “Ouă provenite de la găini crescute în sistem extensiv” - creştere pe aşternut permanent, cu acces liber în padoc (free range).
• numărul 0 pentru găini ouătoare crescute în sistem ecologic (ferme ecologice).
Efectivele din free range au crescut de peste 9 ori în 4 ani!
În România, creşterea găinilor ouătoare cu cifra 1 (în sistem free range) a avut în ultimii patru ani o evoluţie spectaculoasă. Astfel, dacă în luna septembrie 2014 în ţara noastră erau înregistrate şi autorizate patru ferme cu un efectiv total de găini ouătoare de 29.979 capete, în anul 2018 (luna august) erau înregistrate 19 ferme de acest tip, cu un efectiv total de 281.809 de capete, reprezentând o creştere a efectivelor de peste nouă ori! Acest lucru înseamnă că există cerere iar fermierii s-au orientat spre un sector de piaţă profitabil.
În România, creşterea găinilor ouătoare cu cifra 1 (în sistem free range) a avut în ultimii patru ani o evoluţie spectaculoasă. Astfel, dacă în luna septembrie 2014 în ţara noastră erau înregistrate şi autorizate patru ferme cu un efectiv total de găini ouătoare de 29.979 capete, în anul 2018 (luna august) erau înregistrate 19 ferme de acest tip, cu un efectiv total de 281.809 de capete, reprezentând o creştere a efectivelor de peste nouă ori! Acest lucru înseamnă că există cerere iar fermierii s-au orientat spre un sector de piaţă profitabil.
Trebuie să reamintim faptul că piaţa încă suportă o creştere a efectivelor exploatate în aceste sisteme de creştere. Trebuie să ţinem cont de faptul că, din populaţia totală de găini ouătoare (total efectiv 31.416.625 capete) doar 22,17% sunt înregistrate ca şi ferme comerciale iar restul populaţiei de găini ouătoare le regăsim în cele peste 1.800.000 gospodării ţărăneşti.
Din punct de vedere al judeţelor cu cele mai multe ferme înregistrate cu sistemul de creştere free range, judeţul Dolj este pe primul loc cu 6 ferme înregistrate iar din punct de vedere al capacităţii de producţie tot judeţul Dolj deţine supremaţia, cu un număr de 98.824 capete păsări. Dacă în Ardeal avem înregistrate trei ferme, în regiunea sud 16 ferme, în regiunea Moldovei nu mai există nici o fermă înregistrată cu sistemul de creştere free range.
Din punct de vedere al judeţelor cu cele mai multe ferme înregistrate cu sistemul de creştere free range, judeţul Dolj este pe primul loc cu 6 ferme înregistrate iar din punct de vedere al capacităţii de producţie tot judeţul Dolj deţine supremaţia, cu un număr de 98.824 capete păsări. Dacă în Ardeal avem înregistrate trei ferme, în regiunea sud 16 ferme, în regiunea Moldovei nu mai există nici o fermă înregistrată cu sistemul de creştere free range.
Am mai spus şi spunem în continuare... în loc să găsim soluţii pentru rentabilizarea gospodăriei ţărăneşti şi evitarea unor catastrofe sanitar veterinare (vezi pesta porcină sau gripa aviară în 2008), sunt mulţi cei care din păcate se înghesuie să distrugă tot ce a mai rămas bun sau cu potenţial de dezvoltare. De ce să desfiinţăm ţăranul român? Marii producători de produse avicole şi nu numai, procesatorii din industria cărnii nu au înţeles nici până în momentul de faţă că degeaba au ei ferme puse la punct dacă în jurul lor nu vor exista ferme mici şi medii controlate sanitar veterinar, cu un sistem de biosecuritate pus la punct... Sau poate doresc să rămână singuri pe piaţă?!
Vă rog să vă uitaţi că în zonele în care există mari exploataţii agricole ţăranul este sărac iar în zonele unde există agricultori mici şi mijlocii zona este mult mai bogată... Oare de ce? Propunerile pe care le facem noi pot fi îmbunătăţite, lor li se pot adăuga altele, dar măcar sperăm să fie un punct de plecare pentru dezvoltarea satului românesc pe baze sănătoase.
Vă rog să vă uitaţi că în zonele în care există mari exploataţii agricole ţăranul este sărac iar în zonele unde există agricultori mici şi mijlocii zona este mult mai bogată... Oare de ce? Propunerile pe care le facem noi pot fi îmbunătăţite, lor li se pot adăuga altele, dar măcar sperăm să fie un punct de plecare pentru dezvoltarea satului românesc pe baze sănătoase.
Un articol publicat în revista Ferma nr. 1/228 (ediţia 1-31 ianuarie 2019)
Comentarii