Ghid de crestere

miercuri, 12 septembrie 2018

10 septembrie 2018. ZI PLINĂ DE EVENIMENTE la Liceul tehnologic agricol ”Mihail Kogălniceanu” Miroslava, Iaşi

Luni, 10.09.2018, începând cu ora 9.30, la Liceul tehnologic agricol ”Mihail Kogălniceanu” de la Miroslava, judeţul Iaşi are loc deschiderea noului an şcolar, dar şi un eveniment inedit: inaugurarea Sălii Absolvenţilor, sub genericul ”Şi eu sunt urmaş al lui Mihail Kogălniceanu”.
Acesta este un proiect iniţiat de Revista FERMA prin Fundaţia Revistei Ferma şi specialiştii Dr. ing. LEONARD CONSTANTIN STAFIE şi Dr. medic veterinar RADU ANTOHE în parteneriat cu Liceul Tehnologic Agricol Mihail Kogălniceanu Miroslava - Iaşi, reprezentat de director Prof CONSTANTIN TIMU .
La început a fost ideea... împreună cu directorul Constantin Timu
Apoi s-a adunat echipa...
Şi au venit materialele...
SE CONFIRMĂ! Unde-s mulţi, puterea creşte!
SUSŢINEM ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR AGRICOL
După acest eveniment vom continua derularea proiectului "Susţinem învăţământul preuniversitar agricol", început la 14 iunie 2018 la Liceul Liceul Tehnologic "Cezar Nicolau" Brăneşti, Ilfov.
Acest proiect este, de asemenea, iniţiativa Revistei FERMA prin Fundaţia Revistei Ferma şi specialiştii Dr.ing. LEONARD CONSTANTIN STAFIE şi Dr. medic veterinar RADU ANTOHE, autori ai unor cărţi de specialitate în domeniul zootehnic.
Este binecunoscut faptul că, o componentă esenţială a agriculturii moderne este educarea, formarea profesională a tinerilor pentru a deveni fermierii viitorului, dar şi pentru a aduce în exploataţiile familiilor sau în gospodării soluţii sau alternative generatoare de profit.
Proiectul nostru va aduce în liceele şi grupurile şcolare cu profil agricol un plus de informaţie de care elevii au nevoie şi de care cadrele didactice se pot folosi pentru a exemplifica, prin modele practice şi viabile economic, fundamentele teoretice prezentate la cursuri.
Concret, fiecare dintre cele 40 de unităţi de învăţământ preuniversitar cu profil agricol din România va primi:
• câte două exemplare din cartea "Creşterea găinilor ouătoare în sistem free range - Ghid practic de creştere" - semnată de Leonard Constantin Stafie şi Radu Antohe şi editată de Revista Ferma
• câte două exemplare din cartea "Ghid de creştere a puilor de carne" - semnată de Leonard Constantin Stafie şi Radu Antohe şi editată de Revista Ferma
• un abonament pe perioadă nelimitată la revista FERMA De asemenea, toate liceele cuprinse în proiect vor beneficia de promovare în revista Ferma, prin articole ce vor fi publicate în print şi online.
Şi, tot cu această ocazie, vom prezenta un proiect inovativ de management al fermei iniţiat de Dr. medic veterinar Radu Antohe.
VĂ AŞTEPTĂM cu drag luni, 10 septembrie 2018, începând cu ora 9.30, la Liceul tehnologic agricol ”Mihail Kogălniceanu" de la Miroslava, judeţul Iaşi, alături de fermieri din zona Moldovei, elevi şi profesori ai liceului, mass media, parteneri.

miercuri, 5 septembrie 2018

O sansa pentru viitorii specialisti

Primul eveniment de lansare a proiectului „Sustinem învatamântul preuniversitar agricol” - un demers al Revistei FERMA, prin Fundatia Revistei Ferma si cu sprijinul specialistilor Leonard Stafie si Radu Antohe, autori ai unor carti de specialitate în domeniul zootehnic - a avut loc în data de 14 iunie, la Liceul Tehnologic „Cezar Nicolau” din Branesti, judetul Ilfov.
Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

Scolile agricole - semnal de alarma!

Specialist în cresterea pasarilor de curte si absolvent al unei scoli cu profil agricol - Liceul Tehnologic „Mihail Kogalniceanu” din Miroslava (jud. Iasi) - Leonard Stafie considera ca institutiile de învatamânt cu profil agricol au nevoie de sprijin pentru a redeveni ceea ce erau cândva.
Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

Avem nevoie de specialisti în agricultura!

Prezent la Branesti, pentru a sustine initiativa Fundatiei Revistei Ferma în ceea ce priveste educarea si formarea profesionala a tinerilor pentru a deveni fermierii viitorului, Radu Antohe afirma ca doar 3 la suta din fermierii români au la baza o scoala agricola, citând statisticile oficiale.
Mai multe aici REVISTA FERMA

marți, 31 iulie 2018

PUIUL DIN OGRADA BUNICII - creşterea tradiţională a păsărilor de carne

În ultima perioadă am auzit, prin presă sau în diferite medii, diverse discuţii cu privire la termenul de ”tradiţional”. Cum cei mai mulţi dintre noi prin ”tradiţional” înţeleg ”ca la bunica de la ţară”, ne revine datoria de a lămuri deosebirea dintre cele două concepte care, de fapt, descriu tehnologii diferite.
• Puiul crescut ”ca la bunica la ţară”, din punct de vedere tehnologic, se încadrează, conform literaturii de specialitate, în sistemul gospodăresc. Acest sistem se practică pe scară largă în gospodăriile ţărăneşti din România şi reprezintă o creştere sezonieră, iar, în general, producţia obţinută este folosită pentru consum propriu.
Avantajele acestui sistem sunt: păsările prezintă o stare de sănătate relativ bună; nu necesită lucrări deosebite în perioada de creştere; carnea obţinută este căutată datorită calităţilor ei organoleptice; nu necesită investiţii deosebite pentru creşterea şi exploatarea păsărilor.
Dezavantajele constau în: nu se poate realiza un control al factorilor de microclimat; rentabilitatea unei ferme de acest gen este negativă; producţia de carne este influenţată de factorii climaterici, astfel aceasta devine sezonieră; consumul de furaj per kilogramul de carne este foarte mare, la fel şi timpul de obţinere a lui; nu se pot pune în evidenţă în totalitate caracterele productive ale păsărilor.
• Puiul crescut în sistem ”tradiţional” se încadrează în sistemul semi-intensiv, care are la bază combinarea sistemului gospodăresc (extensiv) cu elemente de tehnologie din sistemul intensiv. Acest trip de exploatare se practică în următoarele forme:
- Creşterea pe aşternut permanent;
- Creşterea pe aşternut permanent şi stinghii de odihnă;
- Creşterea pe aşternut permanent şi acces liber în padoc.

miercuri, 18 iulie 2018

Proiect pentru educaţie. Susţinem ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR AGRICOL

În vremurile în care foarte mulţi tineri sunt dezorientaţi referitor la viitorul lor profesional, fiindu-le greu să îşi găsească drumul printre atâtea oferte himerice, Fundaţia Revistei Ferma a iniţiat un proiect care îi aduce mai aproape de reala lor vocaţie.
Iniţiativa se adresează elevilor a 40 de unităţi de învăţământ preuniversitar cu profil agricol din România şi îşi propune să îi facă mai interesaţi de latura practică a preocupărilor lor teoretice. Un demers care ar trebui, de asemenea, să dezvolte atractivitatea acestui domeniu, să încurajeze pasiunea tinerilor pentru agricultură - sector aflat într-o continuă expansiune.

Proiectul nostru „Susţinem învăţământul preuniversitar agricol” va aduce în liceele şi grupurile şcolare cu profil agricol un plus de informaţie de care elevii au nevoie şi de care cadrele didactice se pot folosi pentru a exemplifica, prin modele practice şi viabile economic, fundamentele teoretice prezentate la cursuri. Concret, fiecare dintre cele 40 de unităţi de învăţământ preuniversitar cu profil agricol din România, cuprinse în proiect, va primi câte două exemplare din cartea „Găini ouătoare în sistem free range - Ghid practic de creştere” şi tot atâtea exemplare din cartea „Ghid de creştere a puilor de carne” - ambele semnate de Leonard Constantin Stafie şi Radu Antohe, respectiv un abonament pe perioadă nelimitată la revista Ferma.

Liceul Tehnologic „Cezar Nicolau”, un liceu model
Primul eveniment de lansare a proiectului a avut loc în data de 14 iunie a.c., la Liceul Tehnologic „Cezar Nicolau” din Brăneşti, judeţul Ilfov, unde am avut parte de o primire deosebită din partea colectivului profesoral, în frunte cu directorul instituţiei, Marinela Culea, pe umerii căreia atârnă responsabilitatea îndrumării şi formării profesionale a nu mai puţin de 632 de elevi. „Învăţământul agricol era privit ca Cenuşăreasa învăţământului preuniversitar românesc. Dar lucrurile sunt pe cale să se schimbe”, ne spunea Marinela Culeacu un optimism molipsitor. Şi pe bună dreptate, are cu ce se mândri în prezent. Unitatea pe care o conduce este un model pentru alţii. Liceul Tehnologic „Cezar Nicolau” poartă titulatura de „Şcoală Europeană” (singurul liceu din Ilfov), dar în acelaşi timp este şi „Şcoală Ambasador al Parlamentului European” şi „Şcoală Eco”, cu activităţi şi acţiuni care privesc gestionarea eficientă a resurselor naturale. „Liceul nostru are o vechime de 52 de ani în agricultură. Marea majoritate a claselor sunt orientate spre acest domeniu de activitate. Anul acesta încercăm să înfiinţăm o clasă de tehnician veterinar, atât pentru clasa a IX-a de liceu, cât şi pentru şcoala profesională. De asemenea, pentru prima oară în istoria liceului, încercăm să formăm două clase pe domeniul agricultură de intrare în liceu. Avem performanţe cu care ne mândrim. Chiar anul acesta un elev a participat la olimpiada naţională de Anatomie şi fiziologia animalelor domestice, unde a obţinut menţiune, iar la proba practică a avut nota 10”, ne-a mărturisit doamna director. Este vorba de Nicuşor Ilie, elev în clasa a XI-a, un tânăr ambiţios care şi-a propus să ajungă medic veterinar şi mai apoi să-şi înfiinţeze propria fermă zootehnică.

Un proiect cu bătaie lungă
Pe termen lung, acest proiect nu se rezumă la beneficiarii săi imediaţi. El este destinat unei dezvoltări sustenabile a agriculturii româneşti, în cadrul căreia nevoia de specialişti este una tot mai reală. Iar, din păcate, legislaţia actuală nu este una care să încurajeze alegerea unei asemenea opţiuni de şcolarizare. Din această cauză, o asemenea iniţiativă este binevenită pentru formarea de specialişti de calitate în domeniile zootehniei, mecanizării, industriei agro-alimentare etc.
Autor al celor două cărţi, dar şi absolvent al unei şcoli cu profil agricol - Liceul Tehnologic „Mihail Kogălniceanu” din Miroslava (jud. Iaşi) - Leonard Stafie consideră că instituţiile de învăţământ cu profil agricol au urmat aceeaşi curbă cu cea a agriculturii din România. „Mult timp elevii au fugit de aceste unităţi de învăţământ pentru că nu îşi doreau pur şi simplu să lucreze pământul sau să se ocupe de creşterea animalelor. Între timp, au apărut şi micile afaceri, agricultura a început să se dezvolte, cu ajutorul fondurilor europene, iar acum constat o oarecare schimbare şi la nivel de percepţie asupra învăţământului preuniversitar”, spunea Leonard Constantin Stafie.

Nevoia de informare
Cât priveşte cărţile cuprinse în proiectul Fundaţiei Revistei Ferma, partea de tehnologie este structurată în aşa fel încât să fie uşor de citit şi pentru cei care au opt clase şi pentru cei cu doctoratul luat. Iar în partea de proiecte sunt explicaţi paşii care sunt de urmat pentru înfiinţarea unei ferme, astfel încât cel care doreşte dezvoltarea acestui business să aibă la dispoziţie toate informaţiile necesare. Într-una dintre cărţi se discută despre găini ouătoare în sistem free range, adică găini care produc ouă notate cu cifra 1, iar în cealaltă carte, care este de fapt o ediţie reeditată, dar îmbunătăţită şi adăugită, se vorbeşte despre creşterea puilor de carne. La ambele cărţi şi-a adus contribuţia şi medicul veterinar Radu Antohe, care este de părere că astăzi avem nevoie mai mult ca oricând de cunoaştere, de informare, de implicare din punct de vedere al deciziilor publice. „Există pieţe, dar noi trebuie să ne pregătim pentru ele. Dacă nu reuşim să venim în întâmpinarea necesităţilor unor pieţe, cum este şi piaţa unică europeană, din care facem parte, nu avem cum să performăm. Resursa umană este cea mai importantă, şi nu numai în agricultură. Noi avem astăzi doar 3% dintre fermieri cu o şcoală agricolă la bază. Cred că suntem pe ultimul loc în Europa din acest punct de vedere. Cu toate astea, reuşim să facem performanţă în anumite sectoare. Dacă ne uităm în trecut, vedem că am făcut performanţă într-un sistem intensiv, centralizat, până în anii ’90, pe baza oamenilor care erau pregătiţi şi care lucrau în agricultură. Prin sacrificiul unor generaţii s-a realizat industrializarea României. Şi faptul că bruma de licee, grupuri şcolare agricole care au mai rămas astăzi, se bucură de o atenţie sporită, atât din partea Ministerului Educaţiei, cât şi din partea Ministerului Agriculturii este un act extraordinar, de mare amploare, pentru că numai aşa putem să consolidăm şi să pregătim un viitor”, declara Radu Antohe la Brăneşti.

miercuri, 11 iulie 2018

PUIUL ECOLOGIC versus BIO CA LA ŢARĂ

În ultima perioadă, internetul şi mai ales reţelele de socializare sunt pline de anunţuri cu produse ”bio”, printre care se numără şi puiul crescut ca la ”bunica la ţară” sau ”puiul ecologic”. Pentru cine are posibilitatea să îşi dezvolte o mică afacere în acest domeniu, alegerea de a creşte astfel de pui nu e deloc rea, dar în primul rând ar trebui să evite să folosească greşit etichetele de “ca la ţară” sau “ecologic. Dar şi consumatorul ar trebui educat pentru a putea face diferenţa dintre cele două tipuri de produse.
Pentru folosirea termenului de ecologic sau bio trebuie întrunite nişte condiţii tehnice, nutritive şi, mai mult, produsul respectiv trebuie să fie şi certificat ca fiind ecologic. Certificarea reprezintă o garanţie a consumatorului că, într-adevăr, acel produs este ecologic iar diferenţa de bani în plus faţă de un aliment convenţional se regăseşte în calitatea produsului eco. 
Cu riscul de a crea răutăţi sau discuţii pe acest subiect, trebuie să recunoaştem că din ce în ce mai mulţi consumatori nu au încredere sută la sută în produsele sub eticheta “ca la ţară”. Iar motivele care stau la baza acestor afirmaţii sunt foarte simple şi logice. Pentru produsele obţinute ”ca la ţară” nu există o trasabilitate, adică nu ştim de unde vin, ce furaj a fost dat păsării, ce tratamente au fost administrate, nu cunoaştem data sacrificării, metodele de creştere ş.a.m.d. De fapt, mergem numai pe încrederea în producător, fără să existe o garanţie că produsul consumat este controlat sanitar-veterinar şi este sigur pentru sănătatea oamenilor. Nu discutăm despre calităţile organoleptice ale produsului, ci numai despre faptul că aceste alimente nu sunt supuse niciunui control şi nu oferă nici o garanţie pentru sănătate. Din aceste motive, explicăm ce înseamnă de fapt utilizarea termenului de ecologic în cazul cărnii de pasăre. 
Creşterea păsărilor în sistem semi-intensiv combină sistemul gospodăresc (extensiv) cu elemente de tehnologie intensivă. Sistemul se practică în următoarele forme de creştere: pe aşternut permanent; pe aşternut permanent şi cu stinghii de odihnă; pe aşternut permanent şi cu acces liber în padoc.

marți, 10 iulie 2018

Sisteme de creştere a păsărilor

Creşterea păsărilor în România şi în spaţiul european este o activitate zootehnică bine legiferată, dar şi bine structurată tehnologic, în trei categorii: creştere şi exploatare în sistem extensiv (gospodăresc); creştere şi exploatare în sistem semi-intensiv; creştere şi exploatare în sistem intensiv şi super-intensiv. 
Reglementările europene transpuse în legislaţia românească stabilesc foarte clar criteriile ce trebuie respectate pentru creşterea şi exploatarea păsărilor. Vi le reamintim în cele ce urmează.
Sistemul extensiv (gospodăresc) 
Creşterea şi exploatarea păsărilor în sistem gospodăresc se practică pe scară largă în gospodăriile ţărăneşti din România şi reprezintă o activitate sezonieră iar, în general, producţia obţinută este folosită pentru consum propriu.
• Avantajele acestui sistem sunt:
- Păsările prezintă o stare de sănătate relativ bună;
- Nu necesită lucrări deosebite în perioada de creştere;

luni, 9 iulie 2018

VIITOR PENTRU SATE. Un proiect al revistei FERMA pentru SATUL ROMÂNESC

Satul românesc nu este doar locul acela minunat în care ne avem, mulţi dintre noi, originea. Nu este doar vacanţa petrecută la bunici. Nu este doar praful de pe uliţa satului ce se ridică în zilele călduroase de vară. Nu este doar vaca vecinilor de la care primim cel mai bun lapte...
SATUL ROMÂNESC înseamnă şi locul în care se obţin cele mai multe dintre produsele agricole şi non-agricole, înseamnă forţă de muncă insuficient valorificată, înseamnă tradiţii şi meşteşuguri pe care nu avem voie să le uităm, înseamnă păşuni şi fâneţe, agricultură extensivă şi intensivă, cu problemele şi neajunsurile inerente, înseamnă gospodăria ţărănească, înseamnă FERMA DE FAMILIE, înseamnă VIAŢĂ!
Preocupările ultimilor ani în ceea ce priveşte dezvoltarea satului românesc sunt concentrate pe măsuri şi proiecte, inclusiv cu fonduri europene, care vizează  drumurile, canalizarea, spaţiile de joacă, micile afacerile non-agricole... Însă în ceea ce priveşte zona de investiţii private şi de valorificare şi promovare a potenţialului agro-turistic al zonelor rurale se face, din păcate, prea puţin!
Pentru că iubim şi mâncăm româneşte, pentru că scriem şi vorbim despre agricultură de 20 de ani, pentru că IUBIM SATUL ROMÂNESC şi îi dorim un VIITOR în care tradiţia şi bunăstarea să fie la loc de cinste, pentru că ne-am săturat să se vorbească atât de mult despre ce nu e bine la sate, ne-am gândit să punem şi noi umărul, după priceperea noastră, la promovarea fermei de familie de la ţară, a gospodăriei ţărăneşti, a gastronomiei locale, a micilor afaceri agricole şi non-agricole.

DE CE AM INIŢIAT ACEST PROIECT?
În ultimele decenii, atât factorii decidenţi, vânzătorii de inputuri cât şi noi, cei din presa de specialitate ne-am focusat atenţia pe fermele mari şi foarte mari. Este adevărat că producţiile de cereale şi plante tehnice şi oleaginoase au ajuns la un nivel foarte ridicat şi, an de an, ne mândrim cu producţii record, dar cu toate acestea deficitul României cu produse agroalimentare se măreşte continuu (cel mai mare deficit se înregistrează la: fructe, legume, porci, păsări). Putem spune, fără să ne mândrim cu asta, că mâncăm fructele şi legumele culese de românii noştri în ferme de pe întreg continentul.
Aceste produse sunt doar un exemplu, dar sunt multe alte sectoare agricole care pot fi exploatate optim în sistem de fermă de familie, din simplul motiv că numai acest tip de ferme pot aduna forţă de muncă sezonieră, atât prin membrii familiei lărgite (inclusiv de la oraş), dar şi prin schimburile complexe de muncă şi întrajutorare, la nivelul comunităţii locale. Forţa de muncă ocazională şi sezonieră în agricultură este restrânsă în anumite areale, cu specific pomicol şi viticol, aşadar potenţialul uman din zonele rurale este insuficient angajat în agricultură.
Este sarcina şi datoria noastră, a celor care ne-am dezvoltat afacerile în agricultură, să punem umărul la creşterea acestor ferme din mediul rural, să le indicăm o direcţie clară pentru viitor.
VIITOR PENTRU SATE
Creştem afaceri la ţară!
Diagnoza spaţiului rural românesc şi identificarea potenţialului investiţional
Un demers jurnalistic realizat de REVISTA FERMA
ÎN CE CONSTĂ PROIECTUL:

Am conceput şi punem în practică un PROIECT PILOT (care poate fi multiplicat ulterior în orice zonă din ţară). 
Am format un grup de şase jurnalişti, trei cameramani şi specialişti recunoscuţi în domenii precum întreţinerea pajiştilor şi culturi furajere, creşterea ovinelor, creşterea taurinelor, creşterea păsărilor, marketing şi voluntari şi împreună ne vom deplasa, pentru o săptămână, în zona pe care am ales-o pentru desfăşurarea proiectului-pilot: TREI COMUNE GORJENE (Polovragi, Bustuchin, Baia de Fier) + UN ORAŞ (Novaci) + O COMUNĂ VÂLCEANĂ (Vaideeni). Redactorii şi specialiştii noştri vor lua la pas zona cuprinsă în proiect, pentru a descoperi localnicii care au o mică fermă sau afacere în domeniul agroalimentar şi pentru a discuta cu cei care duc mai departe tradiţiile zonei, dar şi cu edilii locali.
În fiecare seară ne vom reuni cu toţii şi fiecare va povesti experienţa trăită cu cei cu care a intrat în contact în ziua respectivă. Toţi participanţii la proiect vor veni cu idei şi soluţii concrete privind: dezvoltarea afacerilor şi a microfermelor, creşterea profitabilităţii şi identificarea de noi modalităţi de valorificare a produselor obţinute (prin etichetare, reţete, branduri, poveste, origine). Aceste sfaturi şi idei vor fi anexate fiecărui articol scris de către redactorii noştri

STAŢI CU OCHII PE NOI între 25 şi 30 iunie!
Mobilizarea generală în zona stabilită va avea loc în perioada 24-30 iunie 2018. În fiecare zi, cu excepţia zilelor de 24 şi 30 iunie (zile dedicate pregătirilor, respectiv concluziilor) ne deplasăm, cu întreaga echipă, în câte o localitate din cele cuprinse în proiect. Dimineaţa mergem la Primărie, stabilim echipele şi plecăm în teren.
Documentarea se va face la faţa locului iar ulterior demersul va fi concretizat astfel: 
• reportaje şi interviuri în revista Ferma, reportaje video, filmări profesionale (inclusiv cu drona); 
• după ce vom aduna laolaltă toate impresiile, reportajele, fotografiile, sfaturile, vom edita o carte dedicată zonei, o altfel de monografie, scrisă în stil jurnalistic şi care ne dorim să devină un reper pentru deciziile investiţionale viitoare în aceste localităţi; 
• promovarea proiectului se va face prin toate căile de informare pe care le avem la dispoziţie, inclusiv postări pe facebook de la faţa locului (pe pagina Revista Ferma, grupul Ferma de familie, conturile redactorilor noştri), în TIMP REAL, din faza de documentare.

Avem nevoie de opiniile voastre şi de propuneri pentru viitoarele proiecte. Vă invităm să ne urmăriţi postările din săptămâna 25-30 iunie 2018 şi să fiţi astfel parte din demersul nostru de promovare a SATULUI ROMÂNESC.
Vă mulţumim!

Proiect iniţiat de REVISTA FERMA

Proiect susţinut de:
AGRO CONCEPT
DLG INTERMARKETING
FUNDAŢIA REVISTEI FERMA
NHR AGROPARTNERS

Mulţumim pentru colaborare: Primăria Polovragi, Primăria Bustuchin, Primăria Baia de Fier, Primăria Novaci, Primăria Vaideeni.

Ferma de PUI DE CARNE a prins aripi la Galaţi

După aproape un an de zile de muncă, în luna februarie a.c. la Lieşti, în judeţul Galaţi, un tânăr fermier şi-a deschis propria afacere în agricultură. La doar 27 de ani, Emil-Claudiu Ciorîţă a pus pe picioare o microfermă de creştere a puilor de carne cu o capacitate de 3900 capete per serie.
De la idee şi până la prima serie de pui a fost un drum destul de lung şi greoi. ”Aveam spaţiul respectiv şi stăteam cu tata şi ne gândeam ce să facem: termopane, pavele sau vaci. Au fost tot felul de idei năstruşnice la care analizam avantaje şi dezavantaje. La un moment dat tata îmi spune: «Ce ar fi să facem pui de carne cu o mică secţie de procesare?» A părut interesant şi aşa am hotărât, să facem pui de carne”, ne-a declarat Claudiu.
A urmat o perioadă de documentare, de discuţii inclusiv cu un prieten al său care are o afacere în acest domeniu pe partea de vânzare sub sigla Agroland, cu care a stabilit paşii necesari. ”În primul rând aveam nevoie de un tehnolog care să ne traseze liniile directoare în acest domeniu, ţinând cont că nici eu, nici tata nu suntem de meserie”, a mai declarat Claudiu Ciorîţă.

Prima etapă a fost reabilitarea termică a clădirii şi realizarea funcţionalităţilor pentru obţinerea avizelor necesare pentru demararea activităţii. Adică realizarea spaţiului de producţie, filtru sanitar-veterinar, zona administrativă, partea de depozitare a aşternutului permanent, managementul apelor reziduale şi managementul deşeurilor. ”Nu a fost uşor, în primul rând din cauza banilor. Orice material costă, de manoperă nu discutăm, pentru că tot ce am făcut, am realizat eu cu tata şi cu un băiat pe care îl am angajat aici la fermă. În funcţie de bani, mai construiam ceva, după aceea ne opream până mai strângeam nişte bani”, ne povesteşte Claudiu. A doua etapă a fost stabilirea necesarului de echipamente tehnologice, modul de amplasare în hală şi... probele la rece.
Principii de realizare a fermei
Pentru respectarea condiţiilor de creştere corespunzătoare capacităţii propuse de 3900 de pui de carne, e nevoie de un adăpost cu o suprafaţă de aproximativ 260 mp. Din punct de vedere funcţional, ferma ocupă o suprafaţă de aproximativ 1000 mp, din care: circa 1000 mp zonă de protecţie sanitar-veterinară de aproximativ; aproximativ 100 mp alee de acces în fermă; un adăpost cu o suprafaţă de 260 mp. Perimetrul fermei este protejat cu gard de plasă pe o porţiune şi cu gard de beton pe celelalte laturi.
• Adăpostul. Construcţiile zootehnice, adăposturile de păsări, trebuie să îndeplinească la modul general următoarele cerinţe: satisfacerea unor condiţii impuse de procesul biologic specific populaţiilor avicole; realizarea unor condiţii de microclimat specifice activităţii de creştere şi de exploatare a păsărilor (umiditate, factori chimici, variaţii de temperatură etc.); rezistenţa în timp a construcţiei, posibilitatea de readaptare a profilului pentru care a fost concepută clădirea.
Adăpostul este compus din două zone, de deservire, care cuprinde filtru sanitar-veterinar (inclusiv camera de duş şi grupul sanitar), cameră control echipamente, şi zona de producţie unde sunt crescuţi puii.
• Dimensiunile spaţiului de deservire sunt: 4 m lăţime; 10 m lungime; 2,8 m înălţime medie. 
• Zona de producţie are următoarele componente: 
- Hala de producţie, cu următoarele dimensiuni utile: 21,8 m lungime, 10,10 m lăţime, 
2,8 m înălţime medie. 
- Adăpostul - realizat din beton pe platfomă betonată, pe structură de rezistenţă, iar pereţii şi acoperişul sunt din pereţi de beton izolaţi.

Utilaje folosite în procesul de producţie
• Sistem de furajare automat cuprinde 2 linii de furajare; linie de furajare de 18 m; 24 hrănitori pe linie şi 48 hrănitori per hală.
• Sistemul de adăpare automat include sistemul de administrare a medicamentelor cu filtru impurităţi, reguşator de presiune a apei, aparat de măsură a consumului de apă (apometru), trei linii de adăpare per hală (fiecare cu lungimea de 18 m), 108 adăpători prin picurare per linie şi 324 de adăpători per hală. 
Pentru depozitarea furajului avem nevoie de: un siloz cu o capacitate de aproximativ 7 tone şi de un sistem de transport furaj de la siloz către liniile de furajare.
• Sistem de ventilaţie, cu sistem de evacuare aer; 4 ventilatoare de evacuare aer, fiecare cu capacitatea de 18.500 mc/oră; sistem de admisie aer (22 admisii aer dotate cu cablu de acţionare şi balamale); un motor electric de acţionare admisie aer. 
• Sistemul de iluminat cuprinde 40 surse de lumină cu led. 
• Sistem de încălzire pe gaz - 8 bucăţi.
• Sistem de comandă şi control echipamente, cu un sistem de control şi comandă automat tip Sirius şi un tablou electric.

Uitlizarea apei în fermă
În cazul fermei de faţă, întâlnim trei tipuri de consum de apă în 63 zile de producţie:
- Consum de apă pentru filtru sanitar veterinar (pentru diverse activităţi de rutină);
- Consum de apă pentru păsări (consumul fizilogic de apă per pasăre);
- Consum de apă pentru spălarea halei de producţie la sfârşitul seriei - o dată la 2,1 luni.
Pentru camerele tampon, presiunea de intrare optimă este de minim 2 bari, care asigură atât alimentarea adăpătorilor, cât şi spălarea conductelor. Presiunea de funcţionare este controlată printr-o unitate de măsurare şi de control. La adăpătorile prin picurare, reductoarele sunt instalate la începutul fiecărei linii de adăpare. Liniile de adăpare sunt ridicate cu troliuri/dispozitive de ridicare cu acţionare manuală. Pentru o funcţionare corectă a adăpătorilor, liniile trebuie menţinute în poziţie orizontală.

Gestionarea dejecţiilor
Dimensiunile şi locaţia platformelor de depozitare trebuie să prevină depozitarea dejecţiilor în exterior. Rezervorul de apă/de dejecţii trebuie să fie localizat în aşa fel încât:
- să permită drenarea directă a apelor de canalizare din clădire şi de pe platforma de depozitare a dejecţiilor;
- să asigure accesul nestânjenit al tractorului cu cisternă;
- să limiteze emisiile de gaze şi de mirosuri către clădirile rezidenţiale şi de producţie prin orificiu şi în timpul pompării.
Volumul aproximativ şi greutatea dejecţiilor, împreună cu aşternutul, trebuie să fie conform motodei de calcul din Codul de Bune Practici Agricole pentru puii de carne cu creştere la sol pe aşternut permanent. Platforma de depozitare este izolată prin gard de protecţie de adăpost, de zona de producţie şi de zona administrativă. Platforma de depozitare dejecţii are următoarele dimensiuni: L - 2,4 m x l - 5 m x h 2,2 m, asigurând o suprafaţă de depozitare de 12 mp şi un volum de 26,4 mc, pentru necesarul fermei.
Platforma de depozitare a dejecţiilor este realizată din beton armat hidroizolat, cu o scurgere a apelor într-un bazin etanş vidanjabil cu o capacitate de 2 mc. Bazinul vidanjabil este golit în funcţie de necesităţi de către o firmă autorizată pentru acest lucru. Dejecţiile, după perioada de compostare, sunt livrate către o firmă de profil agricol pentru valorificare ca îngrăşământ agricol.
Canalele de scurgere şi instalaţiile de apă şi de canalizare. Toate camerele tehnice trebuie să aibă canale de scurgere pentru apa de spălat, care este evacuată într-un rezervor de colectare. Toaleta, duşurile şi chiuvetele sunt conectate la acelaşi rezervor colector vidanjabil.

AMORTIZAREA INVESTIŢIEI ÎN CINCI ANI DE PRODUCŢIE
Investiţia totală în reabilitarea adăpostului inaugurat la Galaţi a ajuns la aproximativ 20.000 de euro, iar tehnologia a costat aproximativ 12.000 de euro. ”Costurile mai mari le-am avut în reabilitarea clădirii, dar în cinci ani de zile, după calculele făcute, ne amortizăm investiţia. Urmează să mai reabilităm o clădire pentru a mări capacitatea de producţie, să realizăm şi o secţie de procesare, iar puiul să aibă o creştere lentă în 56 de zile”, ne-a declarat Claudiu Ciorîţă. 
Noi îi urăm succes şi aşteptăm să ne invite şi la inaugurarea secţiei de procesare. În fapt, aceste microferme sunt modele pe care Revista Ferma le promovează de peste zece ani pentru dezvoltarea păturii de mijloc din agricultură şi pentru dezvoltarea spaţiului rural românesc. Succes!

PIERDIERI TEHNOLOGICE ÎN FUNCŢIE DE SPECIFICUL DE CREŞTERE
Conform tehnologiei, valorile pierdierilor tehnologice acceptate se situează, pentru o perioadă totală de exploatare de 0-42 de zile (adica 42 zile de producţie), între 1 şi 5%. La efectivul luat în calcul este vorba de 39-195 capete depăsări. Raportat la maximul de pierderi acceptate pe zi de exploatare, pierderile tehnologice zilnice medii sunt de aproximativ 2,78 capete/zi. Cadavrele rezultate din procesul tehnologic sunt depozitate în lăzi frigorifice iar periodic sunt ridicate de o firmă autorizată pentru distrugerea lor. În urma procesului de creştere şi exploatare a puilor de carne, nu rezultă deşeuri tehnologice.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 6/211 (ediţia 1-14 aprilie 2018)

joi, 5 iulie 2018

Susţinem ÎNVĂŢĂMÂNTUL preuniversitar AGRICOL!

Un proiect iniţiat de Revista FERMA prin Fundaţia Revistei Ferma şi specialiştii Dr.ing. LEONARD CONSTANTIN STAFIE şi Dr. medic veterinar RADU ANTOHE, autori ai unor cărţi de specialitate în domeniul zootehnic.
Cu siguranţă una dintre marile probleme ale agriculturii zilelor noastre este lipsa forţei de muncă specializată. Indiferent că vorbim despre mecanizatori, tehnicieni în industria agro-alimentară, operatori în zootehnie, cererea de angajaţi tineri şi instruiţi a companiilor din agricultură şi a fermierilor este în continuă creştere.

Este binecunoscut faptul că, o componentă esenţială a agriculturii moderne este educarea, formarea profesională a tinerilor pentru a deveni fermierii viitorului, dar şi pentru a aduce în exploataţiile familiilor sau în gospodării soluţii sau alternative generatoare de profit.
Din păcate însă, legislaţia încă incoerentă, lipsa de finanţare şi chiar de interes din partea autorităţilor în ceea ce priveşte susţinerea şi promovarea liceelor tehnologice şi a învăţământului dual afectează în mod direct activitatea acestor unităţi. Meritul pentru reuşitele pe care le au liceele tehnologice aparţine, în totalitate, colectivelor de coordonare, cadrelor didactice şi elevilor. Împreună dezvoltă parteneriate şi programe educaţionale care îi ajută pe tineri să-şi aleagă drumul potrivit după absolvire. Mulţi foşti elevi ai acestor licee sunt astăzi fermieri de succes!

Proiectul nostru "SUSŢINEM ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR AGRICOL" va aduce în liceele şi grupurile şcolare cu profil agricol un plus de informaţie de care elevii au nevoie şi de care cadrele didactice se pot folosi pentru a exemplifica, prin modele practice şi viabile economic, fundamentele teoretice prezentate la cursuri.
Concret, fiecare dintre cele 40 de unităţi de învăţământ preuniversitar cu profil agricol din România, cuprinse în proiect, va primi:
• câte două exemplare din cartea "Creşterea găinilor ouătoare în sistem free range - Ghid practic de creştere" - semnată de Leonard Constantin Stafie şi Radu Antohe şi editată de Revista Ferma
• câte două exemplare din cartea "Ghid de creştere a puilor de carne" - semnată de Leonard Constantin Stafie şi Radu Antohe şi editată de Revista Ferma
• un abonament pe perioadă nelimitată la revista FERMA 
De asemenea, liceele cuprinse în proiect vor beneficia de promovare în revista Ferma, prin articole ce vor fi publicate în print şi online. Revista Ferma are deja preocupări editoriale concrete în direcţia promovării învăţământului agricol liceal şi universitar.
În cel puţin două unităţi şcolare vom organiza prezentarea cărţilor şi a revistei Ferma, cu participarea autorilor şi a reprezentantului publicaţiei. 

Primul eveniment de lansare a proiectului are loc la Liceul Tehnologic "Cezar Nicolau" din Brăneşti în data de 14 iunie a.c.

vineri, 29 iunie 2018

Găini ouătoare în sistem free range

Sistem FREE RANGE = Creșterea găinilor la sol cu acces liber în padoc - notarea oului după sistemul de creștere cu cifra 1
Obiectivul prioritar al acestei lucrări  este acela de a oferi o soluţie tehnico-economică de creştere a puilor de carne şi găinilor ouătoare în cadrul gospodăriei agricole. Acest lucru este deosebit de necesar datorită faptului că, ţăranul român nu are resursele necesare pentru dezvoltarea unei afaceri în acest domeniu. Totodată  apare necesitatea de a oferi o soluţie tehnică şi economică profitabilă pentru dezvoltarea durabilă a satului românesc. Lucrarea de faţă propune implementarea unor tehnologii optime pentru micul fermier, tehnologii cu impact minim asupra mediului, dar folosirea resurselor economice şi agricole existente în mica gospodărie agricolă în mod eficient.

CUPRINS

PARTEA I: STADIUL CUNOAŞTERII TEHNOLOGIILOR DE CREŞTERE A PĂSĂRILOR

CAPITOLUL I: Sisteme de creştere şi exploatare a păsărilor

1. Statistici
1.1. Sistemul de creştere şi exploatare în sistemul extensiv (gospodăresc)
1.2. Sistemul de creştere şi exploatare în sistemul semi-intensiv
1.3. Sistemul de creştere şi exploatare în sistemul intensiv şi super-intensiv

CAPITOLUL II: Condiţii de creştere a găinilor ouătoare
2. Creşterea şi exploatarea găinilor ouătoare pe aşternut permanent
2.1. Creşterea tineretului (puicuţelor) de înlocuire (vârsta 0 - 18 săptămâni)
2.1.1. Perioada demaraj, 0-6 săptămâni
2.1.2. Perioada de creştere, 7-12 săptămâni
2.1.3. Perioada de dezvoltare, 13-16 săptămâni
2.1.3. Perioada de pre-ouat, 17-18 săptămâni
2.2. Creşterea şi exploatarea găinilor ouătoare (vârsta 18-77 săptămâni)
2.2.1. Perioada I, 19 - 20 săptămâni, procent de ouat 10-50% din efectiv
2.2.2. Perioada II, 21-32 săptămâni, procent de ouat 70-94% din efectiv
2.2.3. Perioada III, 33-44 săptămâni, procent de ouat 90-93 % din efectiv
2.2.4. Perioada IV, 45-55 săptămâni, procent de ouat 90-85% din efectiv
2.2.5. Perioada V, 56-77 săptămâni, procent de ouat 85-74% din efectiv
2.3. Analiză şi concluzii cu privire la datele tehnice ale hibrizilor de găini ouătoare
2.4. Alimentaţia păsărilor

CAPITOLUL III: Norme de securitate veterinară şi legislative pentru creşterea găinilor ouătoare
3.1. Biosecuritatea în fermele avicole
3.2. Boli întâlnite la efectivele de găini ouătoare
3.3. Legislatie naţională şi europeană în avicultură
3.4. Legislaţie de mediu

CAPITOLUL IV: Utilaje şi echipamente folosite în creşterea păsărilor
4. Utilaje şi echipamente folosite în creşterea păsărilor
4.1. Utilaje pentru încălzirea şi umidificarea halelor de producţie
4.2. Utilaje pentru ventilaţie
4.3. Utilaje pentru furajare
4.4. Utilaje pentru adăpare
4.5. Alte tipuri de utilaje
4.6. Adăposturi

PARTEA II: CONTRIBUŢII PROPRII

CAPITOLUL V: Scopul şi obiectivele cercetării

5. Scopul şi obiectivele cercetării

CAPITOLUL VI: Rezultate experimentale
6.1. Proiectarea experimentelor
6.1.1. Principii generale de amplasare şi dimensionare a adăposturilor
6.2. Capacitatea de producţie
6.2.1. Tehnologia de creştere
6.3. Proiectarea echipamentelor şi instalaţiilor
6.3.1. Mecanizarea şi automatizarea factorilor de microclimat
6.3.1.1. Realizarea instalaţiilor de iluminat
6.3.1.2. Realizarea instalaţiei de căldură şi umiditate
6.3.1.3. Realizarea instalaţiei de ventilaţie
6.3.2. Realizarea echipamentelor de furajare şi adăpare
6.3.3. Cuibare şi stinghii de odihnă pentru găinile ouătoare
6.3.4. Mecanizarea evacuării dejecţiilor
6.3.5. Schema electrică pentru modelul de exploataţie cerecetat
6.4. Date experimentale obţinute
6.4.1. Perioada de demaraj de 42 de zile a fost între 13 mai - 23 iunie 2014
6.4.2. Perioada de creştere de 42 de zile a fost între 24 iunie - 4 august 2014
6.4.3. Perioada de dezvoltare de 28 de zile a fost între 5 august 2014 până la 1 septembrie 2014 şi perioada de pre-ouat 2 septembrie -8 septembrie 2014
6.4.4. Perioada de ouat de 427 de zile a fost între 2 septembrie 2014 până la 9 noiembrie 2015
6.5. Date sintetice cu privire la efectivul exploatat
Bibliografie
Anexe

Ghid de creștere a puilor de carne

Ghid de creştere a puilor de carne" este o ediţie adăugită şi revizuită, prima formă a cărţii fiind editată tot în colecţia Revistei Ferma. Ghidul cuprinde o serie de informaţii practice, elemente de tehnologie, dar şi aspecte economice şi de rentabilitate privind creşterea puilor de carne.
Autor principal: LEONARD CONSTANTIN STAFIE
Coautor: RADU ANTOHE

CUPRINS
PARTEA I: STADIUL CUNOAŞTERII TEHNOLOGIILOR DE CREŞTERE A PUILOR DE CARNE
CAPITOLUL I: SISTEME DE CREŞTERE A PĂSĂRILOR ÎN ZOOTEHNIE
1.1.Sistemul de creştere şi exploatare în sistem extensiv (gospodăresc)
Pg 10
1.2.Sistemul de creştere şi exploatare în sistem semi-intensiv
Pg 10 
1.3.Sistemul de creştere şi exploatare în sistemul intensiv şi super-intensiv
Pg 12
CAPITOLUL II: CONDIŢII DE CREŞTERE A PUILOR DE CARNE
2.1. Creşterea şi exploatarea puilor pentru carne pe aşternut permanent
Pg 13 
2.1.1. Densitatea la populare
Pg 13
2.1.2. Temperatura şi umiditatea
Pg 16
2.1.3. Ventilaţia
Pg 17
2.1.4. Aşernutul permanent
Pg 18
2.1.5. Pregătirea adăpostului pentru populare
Pg 21
2.1.6. Pui de o zi
Pg 22
2.1.7. Adăpostul de pui înainte de populare
Pg 23
2.1.8. Recepţia puilor
Pg 24
2.1.9. Perioada demaraj 1-21 zile
Pg 25
2.1.10. Perioada de creştere 21-35 zile
Pg 36
2.1.11. Perioada de finisare 35-42 zile
Pg 43
2.2. Diverse probleme tehnice apărute în perioada de exploatare 
Pg 49
2.3. Analiza şi concluzii cu privire la datele tehnice ale hibrizilor de carne
Pg 52
CAPITOLUL III: ALIMENTAŢIA PĂSĂRILOR
3.1. Alimentaţia puilor pentru carne
Pg 54
3.2. Furaje utilizate în alimentaţia păsărilor
Pg 57
CAPITOLUL IV: SĂNĂTATEA PĂSĂRILOR
4.1. Biosecuritatea în fermele avicole
Pg 62
4.2. Boli întâlnite la păsări
Pg 65 
4.2.1. Boli virale
Pg 65
4.2.2. Boli bacteriene
Pg 67
4.2.3. Micoze şi micotoxicoze
Pg 68
4.2.4. Parazitoze
Pg 69
4.2.5. Tehnopatii
Pg 69
CAPITOLUL V: ECHIPAMENTE ŞI UTILAJE UTILIZATE ÎN CREŞTEREA PUILOR DE CARNE
5.1. Utilaje pentru încălzirea şi umidificarea halelor de producţie
Pg 74
5.2. Utilaje pentru ventilaţie
Pg 77
5.3. Utilaje pentru furajare
Pg 79
5.4. Utilaje pentru adăpare
Pg 81
5.5. Alte tipuri de utilaje
Pg 82
5.6. Adăposturi
Pg 83
5.7. Ehipamente pentru mica gospodărie de la Agroland
Pg 84


PARTEA a II-a: CONTRIBUŢII PROPRII
Capitolul VI: PROIECT ÎNFIINŢARE EXPLOATAŢIE DE CREŞTERE ŞI EXPLOATARE A PUILOR DE CARNE CU O CAPACITATE DE 3900 CAPETE/SERIE PUI DE CARNE
6.1. Date generale
Pg 87
6.2. Tehnologia de creştere
Pg 88
6.3. Fluxul tehnologic
Pg 96
6.4. Evidenţa în fermă
Pg 100
6.5. Calcule economice
Pg 101 
BIBLIOGRAFIE
Pg 103
   

pentru achizitie apasati aici

miercuri, 30 mai 2018

Aduceţi micul fermier în zona de profit!

SURSA: REVISTA FERMA


„Găini ouătoare în sistem free range” este titlul celei mai recente cărţi publicate de către Leonard Constantin Stafie, specialist în creşterea păsărilor şi membru în Consiliul Consultativ al revistei Ferma. Coautorul lucrării este Radu Antohe.
Lansarea oficială a cărţii a avut loc în ziua de 19 aprilie a.c. în cadrul târgului Agraria, la standul revistei Ferma, iar prezentarea publică a fost susţinută la Iaşi, în ziua de 27 aprilie, gazda evenimentului fiind Liceul Tehnologic Agricol “Mihail Kogălniceanu” Miroslava.
Cartea se doreşte a fi un îndrumător practic pentru crescătorul de păsări. Concentrează informaţii tehnologice, dar prezintă şi date reale din experienţa şi cu expertiza profesională a autorilor. Apare în ghid inclusiv un model de proiect tip pentru o fermă de o mie de găini ouătoare, în care sunt specificate date tehnice cu privire la adăpost, echipamentele utilizate, instalaţiile pentru asigurarea microclimatului.
„În România avem doar 40.000 de păsări de curte în exploataţiile specializate pe creşterea în sistem free range, în condiţiile în care există o piaţă imensă şi o nişă de dezvoltare neexploatată suficient. Pe de altă parte, cei care practică o astfel de tehnologie nu intră în concurenţă cu fermele mari. Asta înseamnă că cel mare nu va fi niciodată interesat din punct de vedere economic să-şi deschidă o fermă în sistem free range. Pentru că aceasta este, de fapt, o afacere de familie. Din punct de vedere al rentabilităţii, discutăm despre efective între 500 şi 3.000 de găini”, spune Leonard Constantin Stafie.

Tranziţie spre econonomia de piaţă
Coautor al cărţii, Radu Antohe consideră că ţăranul român are nevoie de alternative pentru a trece de la producţia de autoconsum la producţia orientată spre economia de piaţă. „Această carte a fost concepută pe realităţile rurale româneşti. Într-o piaţă concurenţială, cum este cea europeană, satul românesc are nevoie astăzi mai mult decât oricând de alternative. Iar pentru ţăranul român creşterea găinilor ouătoare în sistem free range reprezintă o astfel de alternativă. Populaţia din mediul rural este din ce în ce mai îmbătrânită iar exodul spre zonele urbane este o realitate pe care nu o putem ignora. Ţăranul român sau micul fermier cum este numit el în terminologia europeană, nu are o piaţă asigurată. Trebuie să-l ajutăm să treacă de la autoconsum la producţia de piaţă”, afirmă specialistul.
Am consemnat şi un moment emoţionant, atunci când directorul liceului i-a înmânat Diploma de excelenţă colaboratorului nostru Leonard Constantin Stafie pentru contribuţia adusă la promovarea instituţiei de învăţământ agricol. De spus şi că autorul cărţii este absolvent al Liceului din Miroslava.


Ce este sistemul "free range"?
Din punct de vedere tehnic, creşterea păsărilor se împarte în trei mari categorii. În primul rând, creşterea în sistem gospodăresc, pe care o practică toată lumea la ţară, unde se creşte găina slab productivă, cu un furaj dezechilibrat şi unde nu există un control sanitar-veterinar sau o trasabilitate a produsului şi nu se poate vorbi despre o eficienţă economică. În al doilea rând, discutăm despre sistemul semi-intensiv, în care se încadrează şi acest sistem free range, care de fapt se numeşte creşterea păsărilor de curte pe aşternut permanent cu acces liber în padoc (şi notarea oului cu cifra 1, după sistemul de creştere). Inclusiv creşterea în sistem ecologic este încadrată în această categorie. Pe de altă parte, sistemul de creştere intensiv se practică pe scară largă, iar produsul finit se găseşte în supermarketuri. Din punct de vedere al trasabilităţii şi al siguranţei sanitar-veterinare ouăle produse în sistem semi-intensiv şi intensiv nu prezintă riscuri pentru consum.
"Consider că creşterea puilor de carne şi a găinilor ouătoare în efective mici şi medii poate fi privită ca o afacere economică rentabilă, obţinându-se cu eforturi şi cheltuieli minime, cu rezultate satisfăcătoare şi chiar încurajatoare pentru dezvoltarea ulterioară a microfermei. Iar asta se poate realiza fără probleme, respectând pur şi simplu criteriile de bază în creşterea şi exploatarea păsărilor, prevăzute de normele în vigoare. Recomandăm cu răspundere aceste tipuri de exploataţii, deoarece necesită o investiţie minimă şi suportabilă financiar pentru cei care sunt interesaţi să dezvolte o afacere de acest gen. Mai ales că se pot utiliza, fără probleme, resursele materiale deja existente în gospodărie şi se poate interveni tehnologic în raţionalizarea şi valorificarea superioară a producţiei cerealiere din cadrul propriei exploataţii", explică Leonard Stafie.
Profit de această ocazie pentru a preciza că este în lucru "Ghidul practic de creştere a puilor de carne", ediţie revăzută şi adăugită.


DETALII ŞI COMENZI DE CARTE
Cartea „GĂINI OUĂTOARE ÎN SISTEM FREE RANGE - Ghid practic de creştere” face parte din colecţia REVISTA FERMA 20 de ani, o colecţie unică de cărţi de specialitate semnate de specialiştii noştri din Consiliul Consultativ şi care conţin articole publicate de-a lungul anilor în revista Ferma, modificate şi aduse la zi, în concordanţă cu prevederile în vigoare. 
Revista FERMA a împlinit, în luna februarie a acestui an, 20 de ani de la prima apariţie.
Cartea poate fi comandată la telefon 0256213328 (Redacţia FERMA) sau online, pe www.agroshop.ro, cod carte: 1134.
Articol aparut in Revista FERMA - editia 9(214), 15-31 mai 2018