Despre pasari si nu numai

În Răcoasa nu a dispărut “satul autentic” vrâncean! Marian MUŞAT Contrar unui parcurs pe care ni l-am stabilit în documentările pentru proiectul "Viitor pentru sate", în comuna Răcoasa nu am început ziua la primărie, ci am încheiat-o în faţa clădirii zugrăvită în culorile drapelului României. Am avut cu adevărat o zi plină, cu 12 reportaje realizate în satele comunei vrâncene. Am întâlnit mulţi tineri reîntorşi acasă din străinătate şi care au investit cu succes în agricultură. Am făcut cunoştinţă cu tradiţiile locurilor, cu oameni frumoşi şi harnici care cred în viitorul satului românesc. Primarul e şi el tânăr, de generaţia noastră. Ne-a însoţit peste tot, cu nerăbdare şi ochii pe ceas, pentru a ne arăta cât mai multe din tot ce are mai bun Răcoasa şi locuitorii ei. Drept urmare, am alocat comunei două ediţii ale revistei şi vă promitem o lectură interesantă despre români de-ai noştri şi poveştile lor de viaţă. Leonard Stafie, Vladimir Păun, Nicoleta Dragomi

ŢESĂTURI ŞI OUĂ ÎNCONDEIATE - bijuterii ale artei populare vrâncene Marian MUŞAT Ioana Popa, o femeie ajunsă la vârsta de aproape 75 de ani, este singura din satul Mărăşti, comuna Răcoasa, care mai încondeiază ouăle. Obiceiul este unul străvechi în tradiţia poporului nostru, o vie mărturie a datinilor, credinţelor şi obiceiurilor pascale, reprezentând un element profund de cultură spirituală specific românească. „Pe timpurile tinereţii noastre, când veneau Paştele sau Crăciunul te duceai la naşi cu ouă încondeiate. Aşa era tradiţia! Oul încondeiat ne transmite bucurie, smerenie, împăcare. De tânără încondeiez ouă din dragoste; pasiunea o am de la o bunică vestită în sat. Să vă spun cum a început povestea! Fusesem la o babă să-mi încondeieze câteva ouă şi nu mi-a plăcut cum le-a făcut. Atunci mi-am zis să mă duc eu la bunica mea şi să învăţ! Aşa am şi făcut”, ne-a declarat creatoarea populară. Modelele migăloase cer atenţie, răbdare şi talent La începutul lunii iunie a m

LUI GIANI CHIRIŢĂ USTUROIUL ÎI VA ADUCE BANI FRUMOŞI! Marian MUŞAT După ce a fost plecat şi a muncit câţiva ani buni prin străinătate şi a strâns o brumă de bani, în luna februarie a acestui an, tânărul Cristi Giani Chiriţă şi-a dorit să se întoarcă acasă, la Răcoasa, să pună pe picioare o afacere de familie. „Am absolvit liceul în Spania, am intrat şi la facultate, dar a trebuit să renunţ la studiile universitare din motive personale. Am gândit viitorul că e mai benefic să îmi creez propria afacere în ţară şi am întrezărit o oportunitate în cultivarea usturoiului. Am luat ideea din Spania. Am lucrat acolo, am văzut că în Peninsulă merge şi am zis să o probăm în ţară”, spune fermierul.      Afacerea a început cu sprijinul părinţilor pentru că tatăl său, Florin Chiriţă, se îndeletnicise cu agricultura şi ştia rostul lucrării pământului. „El m-a sfătuit cel mai mult şi m-a convins. Sincer, cu agricultura nu am nimic în comun. M-am gândit că ar fi o investiţie bună! Este o c

Brânzăria de la ferma „CĂPRIŢELE LUI ROBERT” Marian MUŞAT Marcela Pricop abia se întorsese din Piaţa Sud din Focşani. Mai întâi fusese dis-de-dimineaţă în standul de lactate din Panciu încărcată cu marfă: telemea, caşcaval proaspăt şi afumat, caş dulce, urdă, zer, iaurt, kefir, lapte proaspăt, cremă tartinabilă, dar şi cu alte bunătăţi din brânzărie. „Am vândut de 2.700 lei, pentru un fermier mic, e bine! Merg de două ori pe săptămână, miercurea şi sâmbăta, în restul zilelor pregătim produsele, ciclul de fabricaţie e destul de lung. De la începutul lunii iunie, avem un magazin din Bucureşti care ne ia din produsele noastre”,  spune vrânceanca din Răcoasa.   Produse personalizate   În comună se adunaseră nori negri de ploaie. După ce a început să picure, ne-am adăpostit în micuţa brânzărie unde se procesează laptele muls de la ferma  „Căpriţele lui Robert”.  La loc sigur, ferit de căldură, stăteau rotiţele de brânză feta, de caşcaval afumat, telemeaua, crema tartinab

Brandul “STUPINA LUI ANDREI”, pe linia de fabricaţie Marian MUŞAT În comuna vrânceană Răcoasa sunt câţiva prisăcari împătimiţi. Unul dintre aceştia este Andrei Blaga, un tânăr care a dezvoltat o mică afacere din albinărit, din această nobilă şi străveche ocupaţie a poporului român. A împlinit vârsta de 25 de ani, locuieşte în satul Verdea şi se trage dintr-o familie de apicultori. Împreună cu tatăl său are în îngrijire aproape o sută de stupi de albine din rasa românească Apis mellifera carpatica, albină productivă (în condiţii excepţionale de cules producţia medie multianuală poate atinge şi 50-60 kg/familie). Rasa a fost medaliată de trei ori la congresele internaţionale ale Apimondia pentru caracteristicile valoroase de comportament şi productivitate. Proiect pentru o linie de ambalare a mierii “Anul trecut am depus un proiect pentru dezvoltarea afacerii prin programul Start-up Nation care, ulterior, a fost declarat eligibil. Am solicitat sprijin financiar pentru ach

CASA DE PIATRĂ DIN PLANTAŢIA DE ZMEUR Marian MUŞAT Alex Ciobotaru deţine în satul Verdea, comuna vrânceană Răcoasa, o plantaţie de zmeur în suprafaţă de 1,2 hectare, aflată în al patrulea an de la înfiinţare, şi 3.000 mp de teren cu puieţi. La data când am vizitat-o (jumătatea lunii iunie) cultura se dezvolta în condiţii normale. Pe o mică suprafaţă avea un soi mai văratic ce în două săptămâni urma să se coacă şi să înceapă culesul. Anul trecut, Alexandru Ciobotaru nu a avut parte de zmeură. „Nu am putut face un borcan de dulceaţă pentru mine, că nu am avut din ce! A plouat mult peste plantaţie, toate fructele au căzut la pământ şi s-au depreciat. Cultura a fost calamitată sută la sută. Nu am primit despăgubiri pentru că nu am asigurat-o; a fost vina mea. Astea sunt riscurile în agricultură, au pierit şi mulţi puieţi, s-au îmbolnăvit, nu mi-am dat seama din ce cauză şi n-am putut interveni la timp”, ne-a declarat păgubitul cultivator. La cules, se simte lipsa forţei d