Treceți la conținutul principal

VIAŢA LA STÂNĂ, ÎN SOVEJA. COSTEL OANCEA SE DECLARĂ UN OM FERICIT!

VIAŢA LA STÂNĂ, ÎN SOVEJA. COSTEL OANCEA SE DECLARĂ UN OM FERICIT!

Ca să ajungi la stâna lui Costel Oancea din Soveja trebuie să urci un pieptiş pe un drum îngust şi accidentat, năruit de puhoaie, preţ de aproape o oră. Cu mare greutate am ajuns sus, pe coama dealului...
La capătul drumului ne aştepta un om cât un munte. Are 51 de ani, vorbeşte apăsat, sigur pe el, despre munca lui de zi cu zi.

L-a primit pe Ceauşescu cu vacile date cu Dero şi cremă neagră!
„De azi dimineaţă am făcut 7 kg de brânză, am avut în jur de 65 litri de lapte de la mulsoare. Am pus totul la rece, aici avem cheagul, aici este urda”, ne-a arătat fermierul încăperea răcoroasă, ferită de muscă.
Costel Oancea s-a apucat de creşterea animalelor de la 17 ani. „Tatăl meu a fost văcar, premiant, la Schela, în judeţul Galaţi, la Petrea Botezatu, un om foarte cumsecade. (n.a. - Fusese un om simplu, bun gospodar, apreciat de conducerea comunistă a vremii. Pentru munca sa făcută cu abnegaţie, Petrea Botezatu, preşedintele CAP Schela, primise decoraţia de „Erou al Noii Revoluţii Agrare”). Eu eram la oi, aveam rasa Corriedale din Noua Zeelandă, le tăiam cozile, când fătau mieii. L-am văzut pe Ceauşescu venind în vizită la CAP Schela, prin anii ’80. Înainte cu o zi, spălasem vacile Holstein cu Dero şi le vopsisem copitele cu cremă neagră să arate că-s bine îngrijite. Patru ani am stat la Schela. După Revoluţie am plecat în armată şi imediat după ce m-am liberat, am tulit-o în Italia unde am rămas şapte ani. Am lucrat în construcţie de am făcut banul. Într-o zi, i-am zis nevesti-mii: «Măi Lili, mi-e poftă să mănânc carne de miel, aici este scumpă, 8 euro kilogramul. Am să iau cinci miei să-i cresc şi să-mi fac pofta!» Am cumpărat mieluţe, dar nu m-am îndurat să le tai! Aşa ajunsesem la 130 şi ceva de capete”, ne-a declarat crescătorul din Soveja.  
stana 1_b
stana 5_b
Brânza nu pleacă din fermă fără 20 lei kilogramul
Ferma lui Costel Oancea numără acum câteva sute de ovine, cu tot cu animalele sătenilor, din mai multe rase: ţigaie, ruscă, bucălaie. Ţine pentru sufletul lui şi vreo 25 de căpriţe. Brânza fără 20 de lei kilogramul nu pleacă de la stână. Face telemea; o parte din brânză o frământă să vândă pe timp de iarnă. Are un frate la Brăila, îi mai duce şi lui. La Paşti a tăiat în jur la 80 de miei! I-a dat bine, la 20 lei kilogramul, luaţi de la fermă. Zice că preţul laptelui este mic: 1,3-1,4 lei litrul iar lâna nu i-o ia nimeni.
Crescătorul din Soveja are preluate de la primărie 25 hectare de islaz. Pe dealuri este imaş cât vezi cu ochii! Mai deţine câteva palme de teren, foste grădini, unde are semănată lucernă. Face furaj pentru perioada rece, dar trebuie să cumpere porumb. În zonă, sunt oameni care cultivă, dar cu mare atenţie la mistreţi. Sălbăticiunile le strică recoltele. Astă iarnă a încărcat cinci tone cu 70 de bani kilogramul.
La fermă lucrează în familie: soţia sa, Lili, feciorul cel mic, Bogdan, împreună cu soţia. Mai are vreo trei îngrijitori. Băiatul cel mare s-a angajat, dar mai vine să ajute când are timp. „Eu ca să aduc un cioban tot trebuie să-i dau lui 15 milioane de lei vechi pe lună. Dar nu găseşti un om ca lumea. Şi apoi ca să aduci un cioban trebuie să aibă şi el măcar 50 de oi, doar aşa îl trage inima la muncă. Cu ajutorul social nu mai găseşti oameni la adunatul fânului, deşi le dai 60 de lei la zi şi mâncare”, susţine crescătorul.
stana 4_b

Sălbăticiunile dau târcoale la stână
„Am avut vaci prima dată, dar mie-mi plac oile! Eu vreau să fac un saivan mai mare şi să mă extind tare pe oi, să ajung la 1.000 de capete. Vara, mai tot timpul dorm într-o colibă, aici la stână. Alaltăseară a venit ursul unde ţin porcii. L-au simţit câinii. Îi am buni. Haiduc e cel muşcat de lup şi trântit de urs; îl am de 21 de ani. Mai sunt Turcu şi Cartuş...”, a explicat sovejeanul.
Pe la stână mai trec în vizită porcii mistreţi. Lui Costel Oancea nu-i mai trebuie să consume carne de porc sălbatic; cum îi prinde, cum îi dă la câini. A mâncat într-un an, s-a îmbolnăvit de trichiniloză şi a zăcut preţ de două săptămâni pe pat de spital.
Mulsul îl face noaptea târziu; durează o oră jumate, cam până spre miezul nopţii. La strungă este el cu soţia şi când poate mai ajută băiatul. Strânge cam 60 litri de lapte la zi, din care face caşul.
stana 3_b
stana 2_b
„La 51 de ani sunt un om fericit!”
În Soveja nu sunt mulţi crescători de ovine. Mai este Ionică Lazăr şi încă unul, însă cu animale puţine. Costel Oancea spune că este destul de greu cu asocierea. Oamenii nu se lasă uşor convinşi să se unească. „Mie unul mi-e frică să mă asociez! A fost o şedinţă la căminul cultural, a venit cineva să facă o asociaţie. M-am ridicat i-am zis: «Ne asociem, mata te plimbi cu Jeepul şi bagi în traistă, dar pe mine mă plouă-n spinare!» Nici medicul veterinar care are vaci nu este asociat. Oare de ce?”, s-a întrebat crescătorul de animale.  
Costel Oancea este mulţumit că are animale frumoase. „Mi-a mers bine şi cu mieii, s-au dat să mănânce boabe, îţi creşte inima şi ţie când vezi că pun pe ei, iau în greutate! Am miei la 22 kg, berbecii sunt cât măgarul ăla din dreapta! Eu îi fac batal şi-i tai toamna. Am unul de 80 kg, de zici că-i viţel! La stână, e multă muncă. Dar, la 51 de ani, cât am eu, sunt un om fericit!”, a concluzionat crescătorul de animale din Soveja.

Echipa "VIITOR PENTRU SATE" - Vrancea
Nicoleta DRAGOMIR
Marian MUŞAT
foto: Leonard STAFIE, Claudiu BOROBEI
stana 7_b

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

FERMA DE GĂINI OUĂTOARE, de la hobby la afacere

FERMA DE GĂINI OUĂTOARE, de la hobby la afacere Leonard STAFIE, Nicoleta DRAGOMIR Cu ce începe ferma de hobby şi când apare afacerea? Când începem să vorbim despre eficienţă şi cum trebuie să ne investim banii pentru a-i putea amortiza economic? Vă oferim spre exemplificare povestea unei familii nădlăcane şi ferma lor cu găini ouătoare: de la prima găină şi primul ou, la sfaturile tehnologice care le vor transforma pasiunea în afacere. Ce-a fost înainte: OUL sau GĂINA?  Eficienţa economică a unei ferme de găini ouătoare ar răspunde că  preţul oului pe piaţă  şi, bineînţeles,  costul de producţie al oului în fermă . În cazul familiei Kukucska din Nădlac, judeţul Arad, factorul declanşator al investiţiei a fost dorinţa de a face bani. Plecaţi de ceva vreme la lucru în Germania, Gerhard şi Ramona visau la întoarcerea acasă, într-o bună zi... doar că nu găseau şi motivaţia suficient de puternică pentru a lua decizia. „Am venit de sărbători acasă, în iarna lui 2017, m-am dus la tata, mi s-a

GĂINA ÎN SISTEM FREE RANGE a avut încă un an bun

GĂINA ÎN SISTEM FREE RANGE a avut încă un an bun Leonard Constantin Stafie Creşterea găinilor ouătoare în sistem free range - notarea cu cifra 1 a oului după sistemul de creştere - a înregistrat în ultimii ani o evoluţie notabilă a efectivelor. Sperăm ca această creştere să se menţină, pentru că acest tip de fermă se pretează foarte bine la orice program de dezvoltare a satului românesc. Pentru a vă reaminti ce înseamnă cifra după sistemul de creştere, facem o trecere scurtă în revistă a celor patru sisteme de creştere a găinilor ouătoare. Regulamentul Consilului (CEE) nr. 1907/90 (cu amendamentele ulterioare) formulează standardele de comercializare a ouălor. Cu respectarea anumitor condiţii, ouăle pot fi marcate astfel: •  numărul 3  pentru “Ouă provenite de la găini crescute în baterii” •  numărul 2  pentru “Ouă provenite de la găini crescute la sol” - creştere la sol pe aşternut permanent fără acces în padocuri •  numărul 1  pentru “Ouă provenite de la găini crescute

Modele de cuibare pentru gaini ouatoare

  sursa: http://www.farmtek.com/