Treceți la conținutul principal

Strânsul fânului, o bătălie pe viaţă şi pe moarte!

Strânsul fânului, o bătălie pe viaţă şi pe moarte!

Stâna lui Florin Popa este cunoscută în Mărăşti (Răcoasa). Ca să ajungi la ea trebuie să urci pe un drum îngust ce trece pe lângă Mausoleul ostaşilor români căzuţi în Primul Război Mondial şi şerpuieşte lin printre dealurile încărcate de istorie.
Fermierul vrâncean are spre îngrijire 500 de animale, din care în proprietate 350 de capete: 250 de oi din rasa Ţigaie (ruginie), cu lână scurtă, creaţă şi mătăsoasă, şi restul, capre, din rasa Carpatină. În stână sunt cazate şi animalele sătenilor.

Cositul şi strânsul fânului, o luptă pe viaţă şi pe moarte!
„Eu am în sânge meseria de oier, dar m-am hotărât târziu; am cinci ani de când am ferma asta. Am luat 50 hectare de teren în arendă pentru fân. La noi a început sezonul strângerii furajului (n.r. - mijlocul lunii iunie). E mult de muncă: cosim, balotăm, facem şi câte trei, patru drumuri pe zi cu mijloacele de transport până la fermă. E luptă pe viaţă şi pe moarte şi nu dovedim să asigurăm nutreţul pentru animale până la anul viitor. Nici anul trecut nu ne-a ajuns; în iarnă a trebuit să cumpăr fân şi cu 12 lei balotul”, susţine crescătorul de animale vrâncean.
Florin Popa se plânge de lipsa oamenilor. Acum are nevoie de braţe straşnice de muncă. „Eu adun fânul până ninge! Nu am un efectiv de animale prea mare, dar neavând oameni şi timp sunt nevoit să stau numai de treaba asta”, îşi declară neputinţa crescătorul de animale.  
La fâneaţă are cositoare, dar pentru balotieră şi presă trebuie să plătească. Şi nu tot timpul le găseşte libere. Se bazează pe trei oameni, pe vărul său, Adrian Cristian, dar şi pe experienţa unui unchi din partea mamei.    
Pentru transportul fânului în fermă are o căruţă cu obloane înalte, trasă de… caii putere ai unui tractor de putere medie.
Florin Popa 5_b
Florin Popa 8_b
„Muncim degeaba, că nu avem cui vinde!”
Fermierul este încă tânăr, osos, înalt şi slab ca o beldie. Vorbeşte calculat şi cu rost. Mulge oile şi caprele de două ori pe zi. Nu spune cât lapte obţine, zice că este secret de serviciu. Ştie însă că animalul îi dă după cât de bine îl hrăneşte. „Eu sunt mulţumit de felul cum am grijă de animale! Dar nu sunt mulţumit că nu am cui să vând... E prost că laptele îl mai dăm şi la câini! Cu mieii, la fel de prost. De Paşti, au venit intermediarii cu preţ de bătaie de joc. Am avut 100 de mieluţi disponibili pentru vânzare; cei mai mulţi dintre ei sunt în oi! Ce am putut să dau, dacă au fost 30 de miei a fost pe la rude, cu 18 lei/kg de carcasă. Brânza nu merge deloc. Cu lâna-i la fel, vin samsarii şi te iau în râs. Strânsoarea de doi ani de la 350 de oi am dat-o cu 350 lei!!! Nu este desfacere nici la brânză, nici la miel, nici la lână... Muncim degeaba!”, îşi varsă amarul Florin Popa.
La stână, mai sunt multe de făcut. Mai întâi trebuie modernizat saivanul, să amenajeze depozitul de furaje, de făcut câte şi mai câte. Apa o aduce din sat de la mai bine de un kilometru distanţă. Apoi, sunt probleme cu lupii; dau târcoale în căutare de hrană. Nu demult i-a înhăţat din animale.  
„La noi, programul de muncă începe dis-de-dimineaţă! Care dormim aici, care venim de acasă, după cum sunt treburile. Pe la patru şi jumătate mulgem oile, durează aproape două ore. Apoi plecăm la câmp. Seara târziu, ne băgăm la muls, iar preţ de două ore. Azi noapte, pe la ora 1.00 am făcut urda! E multă muncă, nu ai cum s-o laşi!”, spune Cristian, unchiul lui Florin.
Florin Popa 7_b
Florin Popa 6_b
Florin Popa 9_b
Florin Popa 4_b
Răcoasa - o comună cu oameni liniştiţi
„În comuna Răcoasa, există undeva la 480 hectare de păşune repartizată crescătorilor de animale. Am organizat licitaţie la 200 lei/an/ha. Nu am ridicat preţul pentru ca să câştige şi oamenii ceva. Avem amenajamentul pastoral aprobat, aşa că fermierii pot sta liniştiţi că vor primi subvenţiile la timp”, spune primarul din Răcoasa, dr. veterinar Vladimir Sebastian Păun.
Potrivit întâiului gospodar al comunei, la nivel de localitate sunt înregistrate în jur de 300 de bovine matcă, în general din rasa Brună de Maramureş. În ultima vreme, crescătorii s-au axat şi pe Bălţată românească, dar şi pe rasele de carne, cum este Angus. La acestea se adaugă şi ovinele care se ridică la circa 700 de capete.
De asemenea, în Răcoasa este o singură asociaţie locală a crescătorilor de animale şi o cooperativă care în ultima vreme a intrat într-un con de umbră, devenind nefuncţională!
Florin Popa 3_b
Florin Popa 2_b
„BARUL CARE MIROASE A... BRÂNZĂ!
Florin Popa a fost plecat o vreme din sat să lucreze ceva mai departe. A considerat că Mărăştii nu au avut de oferit mare lucru. A încercat mai multe meserii în alimentaţia publică: barman, ospătar, apoi şi-a căutat norocul şi în construcţii. După ce a strâns câţiva bănuţi, a decis să se retragă la vatră şi să ridice ferma sa de animale. „Nu am luat oile astea odată, am început cu o sută de capete, dar le-am cumpărat într-un an de zile. Să ştiţi că preţul nu prea s-a schimbat, am dat în jur de 200 lei pe bucată, ba chiar şi 250 lei pe unele exemplare mai frumoase”, îşi aminteşte crescătorul de animale din Răcoasa.   
Florin Popa este ferecat de stână. Spune că ar putea merge la piaţă să vândă brânza cu 18-22 lei/kg, dar nu are cine sta de oi. În sat, are deschis un bar. „Când intraţi, miroase a... brânză, acolo ţin caşul cel mai bun!”, spune râzând vrânceanul.  

Marian MUŞAT
Nicoleta DRAGOMIR
foto: Leonard STAFIE, Claudiu BOROBEI
Florin Popa 1_b

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

FERMA DE GĂINI OUĂTOARE, de la hobby la afacere

FERMA DE GĂINI OUĂTOARE, de la hobby la afacere Leonard STAFIE, Nicoleta DRAGOMIR Cu ce începe ferma de hobby şi când apare afacerea? Când începem să vorbim despre eficienţă şi cum trebuie să ne investim banii pentru a-i putea amortiza economic? Vă oferim spre exemplificare povestea unei familii nădlăcane şi ferma lor cu găini ouătoare: de la prima găină şi primul ou, la sfaturile tehnologice care le vor transforma pasiunea în afacere. Ce-a fost înainte: OUL sau GĂINA?  Eficienţa economică a unei ferme de găini ouătoare ar răspunde că  preţul oului pe piaţă  şi, bineînţeles,  costul de producţie al oului în fermă . În cazul familiei Kukucska din Nădlac, judeţul Arad, factorul declanşator al investiţiei a fost dorinţa de a face bani. Plecaţi de ceva vreme la lucru în Germania, Gerhard şi Ramona visau la întoarcerea acasă, într-o bună zi... doar că nu găseau şi motivaţia suficient de puternică pentru a lua decizia. „Am venit de sărbători acasă, în iarna lui 2017, m-am dus la tata, mi s-a

GĂINA ÎN SISTEM FREE RANGE a avut încă un an bun

GĂINA ÎN SISTEM FREE RANGE a avut încă un an bun Leonard Constantin Stafie Creşterea găinilor ouătoare în sistem free range - notarea cu cifra 1 a oului după sistemul de creştere - a înregistrat în ultimii ani o evoluţie notabilă a efectivelor. Sperăm ca această creştere să se menţină, pentru că acest tip de fermă se pretează foarte bine la orice program de dezvoltare a satului românesc. Pentru a vă reaminti ce înseamnă cifra după sistemul de creştere, facem o trecere scurtă în revistă a celor patru sisteme de creştere a găinilor ouătoare. Regulamentul Consilului (CEE) nr. 1907/90 (cu amendamentele ulterioare) formulează standardele de comercializare a ouălor. Cu respectarea anumitor condiţii, ouăle pot fi marcate astfel: •  numărul 3  pentru “Ouă provenite de la găini crescute în baterii” •  numărul 2  pentru “Ouă provenite de la găini crescute la sol” - creştere la sol pe aşternut permanent fără acces în padocuri •  numărul 1  pentru “Ouă provenite de la găini crescute

Modele de cuibare pentru gaini ouatoare

  sursa: http://www.farmtek.com/