marți, 2 iunie 2015

Piedici prea mari în calea dezvoltării fermelor mici

Reuniunea Regională a Experților în Zootehnie, desfășurată la Iași, în perioada 12-13 ianuarie 2015, s-a încheiat cu o sumă de propuneri înaintate Ministerul Agriculturii, referitoare la clarificări și simplificări ale legislației care reglementează activitatea și organizarea fermelor mici.

În centrul dezbaterilor s-au aflat două probleme concrete: prima - statutul și perspectivele fermelor familiale, iar a doua - distanțele minime față de locuințe, la care pot fi amplasate fermele zootehnice.

Câte ordonanțe, atâtea contradicții
Fermieri și specialiști în domeniul creșterii animalelor au dezbătut timp de două zile mai multe aspecte legate de statutul fermei țărănești, considerată fermă de familie, dar care, se pare, „beneficiază” de o legislație ambiguă și chiar contradictorie. ”Legislația națională este contradictorie, inclusiv cu cea europeană, în privința dimensiunii fermelor. Chiar și măsurile pentru proiectele fermei familiale promovate prin PNDR-ul nostru, în speță cele pe creșterea păsărilor, contravin reglementărilor europene. De ce? Aceste proiecte se referă la un efectiv de 4000 de capete găini ouătoare, iar OUG 108/27.06.2001 privind exploatațiile agricole, la Cap. II - «Dimensionarea exploatațiilor agricole», art. 5 - (1), specifică faptul că pentru exploatațiile cu găini ouătoare efectivul minim trebuie să fie de 2000 de capete, iar la păsări pentru carne - 5000 de capete”, atrăgea atenția Leonard Stafie, reprezentant al Asociației Profesionale a Crescătorilor de Păsări pentru Carne și Ouă din județul Iași.
Specialistul precizează că, potrivit aceleiași Ordonanțe, „exploatațiile agricole cu dimensiuni sub limitele prevăzute la art. 5 alin. (1) sunt exploatații agricole familiale. Dacă legea spune că exploatația sub 2000 capete găini ouătoare este fermă familială, atunci cum poți promova proiecte cu o capacitate de 4000 de capete pentru aceste tipuri de ferme? Mai mult, standardele de bunăstare la păsări se aplică pentru efective de la 350 capete găini ouătoare și de la 500 capete pentru puii de carne. Observați, așadar, că aici vorbim de o altă dimensiune minimă a efectivului pentru fermele familiale”, atenționează Leonard Stafie.
Pe de altă parte, la Iași, a fost adusă în atenție și problema unor prevederi legislative naționale contradictorii, cu privire la aceiași categorie de ferme..., de familie. „De exemplu, OUG nr. 43/15.05.2013 privind unele măsuri pentru dezvoltarea și susținerea fermelor de familie și facilitarea accesului fermierilor la finanțare arată că dimensiunea economică a fermei de familie este cuprinsă între 2 și 50 UDE (unitate de dimensiune economică). Dacă vom concretiza pe creșterea păsărilor, conform OUG nr. 43, ferma familială trebuie să aibă între 568 capete (2 UDE) și 14.204 capete (50 UDE) găini ouătoare, iar conform OUG 108/27.06.2001, ferma familială trebuie să dețină sub 2000 capete (6,5 UDE). Nu vi se pare ceva în neregulă?”, întreba (retoric?) specialistul ieșean.

Încă o prevedere care miroase, de departe, a anomalie
O altă problemă încă nerezolvată, din perspectiva fermierilor, este reprezentată de unele dintre prevederile cuprinse în Ordinul nr. 119/2014 al Ministerului Sănătății pentru aprobarea Normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației. Mai exact, există „nepotriviri” importante, legate de distanțele minime față de ultima casă din localitate, la care pot fi amplasate aceste ferme zootehnice. „În Ordinul nr. 119/2014 , la Art. 11 se arată că, de exemplu, 200 de vaci pot fi crescute la 100 m față de ultima casă, dar 101 de găini trebuie duse la 500 m. Nu credem că este tocmai în regulă. Au fost semnalate de Asociația noastră, în mod repetat și în scris, inclusiv problemele acestor distanțe, dar și situația numărului maxim de animale și de păsări din gospodării, respectiv maxim 6 animale în total și maxim 50 de păsări. Fără alte precizări... Adică pot fi 50 de prepelițe și 50 de struți, de exemplu?!

Grup științific de lucru 
Chiar la începutul anului 2015, inițiatorii acestor dezbateri s-au dus cu jalba-n proțap la București, la Ministerul Agriculturii. Acolo au fost primiți de secretarul de stat Daniel Botănoiu. „În urma expunerilor noastre privitoare la aceste nepotriviri sau omisiuni și în urma cererii noastre de a se constitui un grup științific de lucru în vederea reanalizării/modificării amintitului Ordin, ni s-a transmis un document oficial prin care ni se anunță demararea acțiunii de constituire a respectivei echipe în care să fie incluși și reprezentanți ai Ministerului Sănătății. Sperăm să putem aduce lucrurile la normalitate pentru că, așa cum s-a semnalat și la acestă reuniune, problema nu ar fi să îți amplasezi ferma undeva în mijlocul câmpului dacă ai avea utilitățile, ci costul exorbitant pentru cel care o ia de la zero și care ar trebui să suporte singur toate investițiile în infrastructura până la fermă. Acestea toate nu au cum să încurajeze investițiile în zootehnie și de-ar fi să fie o piață cât China pentru produsele zootehnice, tot nu reușești să devii profitabil. De ce? Tocmai pentru că, de exemplu, te costă o avere racordarea la rețeaua electrică și, în condițiile prezenței acestor prevederi din Ordinul nr. 119/2014, ești îngrădit să îți faci ferma cât mai aproape de rețelele de utilități existente”, sublinia Daniel Simeanu, profesor al Facultății de Zootehnie Iași.

Cooperativele! Sunt sau nu forme asociative?
Dezbaterile din cadrul Reuniunii Experților în Zootehnie desfășurată la Iași au reliefat și alte probleme importante, precum condițiile stufoase și greoaie pe care trebuie să le îndeplinească cel care dorește să treacă pragul subzistenței în agricultură. De asemenea, a fost semnalat faptul că în acest moment Cooperativele nu sunt incluse la "forme asociative" și nu primesc punctaj la selecție, în cazul accesării unor proiecte europene.
„Sperăm că până la urmă, în forma finală a noului PNDR se vor regăsi și aceste puncte de vedere, pentru promovarea reală a fermierilor mici și mijlocii și pentru acordarea de șanse egale de dezvoltare și acces la finanțare. Aceasta, cu atât mai mult cu cât oamenii privesc în ansamblu și pe termen mediu și lung investițiile. După cum a reieșit și din aceste dezbateri, concret, crescătorii de păsări doresc inclusiv investiții în abatoare mobile, pentru valorificarea mai rapidă și mai ușoară a producției. Numai că legislația stufoasă și pe alocuri contradictorie, lipsa consilierii adecvate și înlocuirea exagerată a serviciilor de consultanță cu supercontroale din toate părțile și dificultățile în a accesa fonduri ș.a.m.d. îi descurajează" , încheia Leonard Stafie.
Caracterul practic al întâlnirii profesionale de la Iași a fost conferit și de prezentarea a două proiecte pilot, respectiv „Exploatație integrată de creștere a puilor de carne în sistem liber tradițional” și „Înființare fermă familială pentru creșterea găinilor ouătoare în sistem free range (cifra 1)”.
Potrivit unei statistici expuse la prezentul eveniment, pentru găini ouătoare cu cifra 1, în sistem free-range, avem numai 6 exploatații cu un efectiv total de 29.979 păsări, ceea ce reprezintă 0,4% din efectivul total de găini ouătoare din fermele comerciale.
Reuniunea Regională a Experților în Zootehnie a fost organizată de către Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală (RNDR) și are caracter itinerant. După dezbaterile de la Iași, alte runde de discuții au avut loc la Focșani și la Timișoara.

Petronela COTEA MIHAI
redactor Radio România Iași


PROPUNERI PENTRU PERFECTAREA LEGISLAȚIEI
Reuniunea Regională a Experților în Zootehnie s-a încheiat cu o sumă de propuneri. Iată câteva dintre acestea:
• definirea clară din punct de vedere juridic a noțiunii de „fermă de familie”;
• anularea celor două Ordonanțe contradictorii și excluderea limitării prin dimensionare economică a fermei de familie;
• includerea/menținerea cooperativelor agricole ca forme asociative în propunerile pentru PNDR, pentru acordarea de punctaj la selecție și a unui punctaj mai mare față de alte forme de asociere. Prin asocierea în Cooperativă se poate realiza și acel deziderat de integrare a producției pe orizontală și verticală, amintit, de altfel, în noul PNDR. Se evită astfel și o posibilă discriminare pentru cei care au ales să se asocieze în acest mod. 
• acordarea de punctaj diferențiat, în funcție de sistemul de creștere, așa cum este diferențiat și modul de creștere în sistem ecologic. În ceea ce privește acordarea de punctaj la selecția proiectelor pentru creșterea animalelor în sistem tradițional, se face referire directă la creșterea puilor de carne în sistem tradițional și a găinilor ouătoare în sistem "free range" (notarea oului cu cifra 1). Un argument în plus este faptul că și legislația europeană reglementează aceste tehnologii. De exemplu, dacă pentru sistemul ecologic se acordă 5 puncte, pentru sistemul tradițional să se acorde 3 puncte.
• utilizarea de către instituțiile abilitate și promovarea la nivel național a Standardelor de fermă inclusiv acordarea de ISBN pentru protecția drepturilor de autor. Proiectele tehnice trebuie să aibă avizul unui tehnolog recunoscut, care să își asume atât punerea în practică a proiectului, cât și faptul că acesta funcționează. Scopul este acela de evita experiența nefericită de până acum, în care s-au aprobat proiecte cu tehnologii imposibil de pus în practică!

SURSA:  REVISTA FERMA
Trimiteți un comentariu