Treceți la conținutul principal

Avicultura autohtonă în context european

Luna trecută, la Iași, în organizarea RNDR și în fața a peste o sută de persoane implicate în producția românească de carne de pasăre și de ouă, au fost prezentate date și semnale privitoare la situația actuală și la viitorul aviculturii autohtone în context european, din perspectiva „conceptului-condiție” numit bunăstare a păsărilor.

La discuțiile moderate de către directorul Avitop Iași, Lucian Popovici, au participat reprezentanți ai unor unități producătoare de ouă și de carne și de preparate din carne de pasăre din județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Vaslui, precum și din Constanța și București, medici veterinari, reprezentanți ai APIA, DSVSA, reprezentanți ai ASAS și alții.
Astăzi, în România există unități avicole bine echipate, forța de muncă este asigurată prin facultăți de profil cu performanțe deosebite, managementul din unitățile avicole este de bună calitate, există și o anumită susținere a statului (prin plățile pentru bunăstare) și, atunci, ce ar mai lipsi pentru ca lucrurile să fie perfecte?
Răspunsuri practice, dar și argumente pentru fiecare dintre ideile redate anterior, au fost oferite în cadrul acțiunii desfășurate timp de două zile la Iași, dezbaterile în plen fiind precedate de o vizită la SC Avitop Iași chiar în dimineața primei zile a evenimentului. Redăm în continuare fragmente din discursurile rostite de la tribună.
Ioan Vacaru Opriș, decanul Facultății de Zootehnie Iași și expert al Camerei Europene de Experți: „Pe primele 3 trimestre ale anului 2014, ca nivel de producție avicolă, rezultate foarte bune s-au obținut la carne și bune la ouă. Însă, din perspectiva economico-financiară rezultatele au fost slabe, deoarece numeroase unități avicole au intrat în faliment sau în insolvență. Mai rău, referitor la balanța import-export carne de pasăre, rezultatele din primele 3 trimestre din 2014 au fost foarte slabe, doar jumătate din importuri fiind acoperite de exporturi. Se impune reînființarea sectorului de cercetare științifică în avicultură, (...) conservarea și utilizarea resurselor genetice aviare aflate în stare critică, pe cale de dispariție sau în vulnerabilitate, ameliorarea genetică a populațiilor aviare, aprofundarea studiilor privind fiziologia producțiilor aviare, nutriția, reproducția, studiul comportamentului păsărilor, perfecționarea sistemelor și tehnologiilor de creștere și de exploatare a păsărilor, protecția mediului, procesarea și valorificarea superioară a produselor aviare”.
Neculai Apostol, președinte fondator al grupului de firme Kosarom Pașcani și al SC Avitop Iași: „În ultimii 10 ani, managementul din unitățile zootehnice românești a evoluat extraordinar de mult, în țară existând astăzi unități economice care oricând pot rivaliza cu cele mai bune firme din lume. Dar managementul performant, care înseamnă gestionare perfectă a resurselor tehnico-financiare și de forță umană, trebuie acompaniat de măsuri ale statului, care la noi încă lasă de dorit. (...) Am început cu stângul încă de la programul SAPARD, prin care s-a investit haotic, fără o corelare dirijată de o strategie a României. De exemplu, nu s-a dirijat o direcție de investiție care să vizeze obținerea unui aliment și desfacerea lui, adică în speță, pornind de la cultura vegetală către zootehnie și apoi către industrie alimentară pe acest lanț. Cunosc abatoare care au ajuns în faliment”.
Grigore Horoi, președinte al Grupului de Firme Agricola Internațional Bacău: „Noi, producătorii, trebuie să continuăm să fim atenți la schimbările obiceiurilor de consum, pretențiile și așteptările consumatorilor ridicându-se foarte mult (...), să privim mai atent la puii cu o perioadă mai lungă de creștere, hrăniți mai mult cu grăunțe, cu o altă structură a cărnii, cu o altă culoare, cu o anumită grăsime a pielii și, evident, cu un preț cât mai redus. Mai pe scurt, și pe noi, ne preocupă continuu inovarea în domeniu. Ce ne mai trebuie? Este urgent ca decidenții noștri să ne așeze într-o competiție corectă cu competitorii noștri din marea piață europeană. Când la Londra TVA-ul este 0%, la Paris 5,5%, iar la București 24%, ce ar mai fi de adăugat?
Lucian Popovici, director Avitop Iași: ”Este nevoie de o strategie națională și de care să beneficiem toți, în mod egal. Concret, mă refer la măsura 215, privitoare la bunăstarea animalelor. Eu sunt nemulțumit de prevederea de a acorda o treime din fonduri în plus doar pentru cei care furnizează îmbunătățirea parametrilor apei… Păi eu utilizez apa din rețeaua publică. Aceasta, pentru că apa este sigură pentru sănătate, chiar dacă este foarte scumpă. Eu de ce să primesc cu 30% mai puțin? Apoi, ca să obții o reducere a densității cu 10%, ca să reduci noxele, să îmbunătățești parametrii, cât consum de energie electrică și de gaz avem? Practic, prin această măsură, noi pierdem vreo 4-5 milioane de euro - bani care erau foarte necesari pentru dezvoltare”.
În loc de concluzie, punctăm câteva aspecte, așa cum au fost precizate de către Leonard Stafie, reprezentant al Asociației Crescătorilor de Păsări pentru Carne și Ouă Iași: „În acest moment, potrivit statisticilor, în România există aproximativ 79 milioane de păsări. Dintre acestea, aproximativ 67% se află în gospodăriile populației. De aici, în proporții semnificative, sunt aduse pe piață produse fără o trasabilitate asigurată, dar care creează un tip de concurență neloială. Ce va fi cu aceste segmente? Văd aproape o obligație de a încerca să conlucrăm mai mult, inclusiv pentru a ne proteja propria profesie”.  

Petronela COTEA MIHAI
redactor Radio România Iași

 Sursa: Revista Ferma

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

FERMA DE GĂINI OUĂTOARE, de la hobby la afacere

FERMA DE GĂINI OUĂTOARE, de la hobby la afacere Leonard STAFIE, Nicoleta DRAGOMIR Cu ce începe ferma de hobby şi când apare afacerea? Când începem să vorbim despre eficienţă şi cum trebuie să ne investim banii pentru a-i putea amortiza economic? Vă oferim spre exemplificare povestea unei familii nădlăcane şi ferma lor cu găini ouătoare: de la prima găină şi primul ou, la sfaturile tehnologice care le vor transforma pasiunea în afacere. Ce-a fost înainte: OUL sau GĂINA?  Eficienţa economică a unei ferme de găini ouătoare ar răspunde că  preţul oului pe piaţă  şi, bineînţeles,  costul de producţie al oului în fermă . În cazul familiei Kukucska din Nădlac, judeţul Arad, factorul declanşator al investiţiei a fost dorinţa de a face bani. Plecaţi de ceva vreme la lucru în Germania, Gerhard şi Ramona visau la întoarcerea acasă, într-o bună zi... doar că nu găseau şi motivaţia suficient de puternică pentru a lua decizia. „Am venit de sărbători acasă, în iarna lui 2017, m-am dus la tata, mi s-a

GĂINA ÎN SISTEM FREE RANGE a avut încă un an bun

GĂINA ÎN SISTEM FREE RANGE a avut încă un an bun Leonard Constantin Stafie Creşterea găinilor ouătoare în sistem free range - notarea cu cifra 1 a oului după sistemul de creştere - a înregistrat în ultimii ani o evoluţie notabilă a efectivelor. Sperăm ca această creştere să se menţină, pentru că acest tip de fermă se pretează foarte bine la orice program de dezvoltare a satului românesc. Pentru a vă reaminti ce înseamnă cifra după sistemul de creştere, facem o trecere scurtă în revistă a celor patru sisteme de creştere a găinilor ouătoare. Regulamentul Consilului (CEE) nr. 1907/90 (cu amendamentele ulterioare) formulează standardele de comercializare a ouălor. Cu respectarea anumitor condiţii, ouăle pot fi marcate astfel: •  numărul 3  pentru “Ouă provenite de la găini crescute în baterii” •  numărul 2  pentru “Ouă provenite de la găini crescute la sol” - creştere la sol pe aşternut permanent fără acces în padocuri •  numărul 1  pentru “Ouă provenite de la găini crescute

Modele de cuibare pentru gaini ouatoare

  sursa: http://www.farmtek.com/