ŞCOALĂ, ŞCOALĂ, VREM ELEVI!

Liviu GORDEA, Violeta Mâţ

Pe 21 februarie, la evenimentul „Susţinem învăţământul preuniversitar agricol”, organizat de Fundaţia Revistei Ferma la Centrul Româno - German de Pregătire şi Perfecţionare Profesională în Agricultură din Voiteg, judeţul Timiş, a venit mai multă lume decât ne aşteptam. Au fost prezenţi susţinători, parteneri, reprezentanţi ai companiilor care sprijină Centrul şi proiectul de promovare a liceelor agricole, profesori şi elevi de la mai multe şcoli din Timiş (Voiteg, Livezile, Birda, Liebling, Moraviţa, Şag, Denta) şi viitori mecanici agricoli de la Liceul Agricol şi Silvic din Timişoara, plus fermieri din Timiş.

„Aş dori să transmitem, din nou, mesajul nostru către Ministerul Educaţiei şi către Ministerul Agriculturii, să conlucreze pentru elaborarea unei legi speciale pentru învăţământul preuniversitar agricol. Este extrem de important să ajungă la factorii decidenţi acel memoriu pe care noi l-am înaintat după primele cinci evenimente pe care le-am organizat în ţară la liceele cu profil agricol. Poate că liceele nu mai dispun de terenuri, dar există fermieri care ne-au asigurat că sunt dispuşi să pună la dispoziţie suprafeţe agricole însemnate pentru practica elevilor”, a spus Nicoleta Dragomir, coordonator al proiectului.

O istorie care NE OBLIGĂ!
Şcoala Agricolă de la Voiteg are o istorie de aproape 100 de ani, fiind fondată de agricultorii şvabi din Banat, după modelul german al şcolii Deula, care oferă cursuri de instruire teoretică şi practică tinerilor, dar şi agricultorilor care vor să se perfecţioneze. Ca să strângă fondurile necesare realizării proiectului (12 milioane de lei, în 1926!), şcoala a fost înfiinţată ca societate pe acţiuni, iar două treimi din suma totală au fost, astfel, realizate prin „subscripţiuni” din partea agricultorilor: valoarea unei acţiuni a fost stabilită la 1.000 de lei, ceea ce reprezenta echivalentul a 100 kg de grâu.
Istoria mai recentă a şcolii începe în urmă cu circa 20 de ani. Începând cu 2001, profesorul Karl Fritz Lauer a solicitat sprijinul Universităţii Agricole din Timişoara, ministrului german al Agriculturii şi prim-ministrului landului Baden-Württemberg, pentru readucerea la viaţă a şcolii. Universitatea Agricolă din Timişoara, condusă la acea dată de Ioan Păun Otiman, a reuşit recuperarea patrimoniului şcolii şi a terenului adiacent, iar printr-o finanţare generoasă din partea autorităţilor din landul Baden-Wurtenberg, s-a realizat reabilitarea clădirilor care astăzi adăpostesc sălile de curs, spaţiile de cazare şi depozitul de utilaje.
De mai mult de zece ani, Centrul Româno - German de Pregătire şi Perfecţionare Profesională în Agricultură din Voiteg, aşa cum se numeşte în zilele noastre, organizează cursuri pentru cei care lucrează în agricultură, autorizate de Ministerul Muncii şi de Ministerul Educaţiei.

Teorie, cât este necesar, şi cât se poate de multă practică!
În 2018, printr-o colaborare a Centrului de la Voiteg cu Liceul Tehnologic de Agricultură şi Silvicultură „Casa Verde” din Timişoara, a fost înfiinţată prima clasă de învăţământ în sistem dual din vestul ţării, cu specializarea mecanizare agricolă.
„Dorim să oferim posibilitatea elevilor care finalizează opt clase, şi care nu au alte perspective, să aleagă să lucreze în agricultură. Intenţia noastră este de a diversifica paleta de şcolarizare în următorii ani. Mesajul pe care îl transmitem autorităţilor centrale este acela de a oferi cadrul legal, astfel încât mecanismul să funcţioneze fără cusur. Învăţământ dual înseamnă pregătire teoretică, atât cât este necesar, şi cât se poate de multă pregătire practică, astfel încât un tânăr care iese de pe băncile şcolii să poată fi integrat imediat pe piaţa muncii şi, desigur, cu un salariu pe care îl merită”, spune Ciprian Fora, directorul Centrului Româno - German de Pregătire şi Perfecţionare Profesională în Agricultură din Voiteg.

Elevii primesc 600 de lei pe lună ca să înveţe meserie!
Învăţământul dual combină educaţia şi formarea profesională într-o unitate de învăţământ cu învăţarea la locul de muncă şi dă posibilitatea unor parteneriate stat-privat, prin care o parte din costurile de şcolarizare sunt suportate de agenţi economici privaţi, care asigură şi pregătirea practică a elevilor. Mai exact, ferme din Timiş, Arad şi Caraş-Severin şi firme cunoscute de pe piaţa agricolă românească sprijină elevi în pregătirea profesională în şcoală, după care le asigură locul de muncă.
„Pentru şcolarizare, fiecare elev primeşte lunar din partea companiilor suma de 400 de lei, pe lângă alţi 200 de lei asiguraţi de la bugetul de stat”, a explicat Gheorghe Sancira, directorul Liceului „Casa Verde” din Timişoara.
Liceul are, în prezent, opt clase cu profil agricol, pe lângă cea de mecanici agricoli. Intenţia este ca din anul şcolar 2019-2020, să fie formate două clase în sistem dual. Durata studiilor este de trei ani, şi se pune foarte mult accent pe pregătirea practică (cca. 20% în primul an de studiu, 60% în al doilea an şi 70% în ultimul an).

Şi UE le dă mai mulţi bani celor cu şcoală
„Nimic nu ne costă mai scump ca neştiinţa, spune un proverb românesc. Ca să fim competenţi, trebuie să facem şcoală, să facem practică, cercetare, să venim cu soluţii inovatoare, ca să lucrăm mai uşor şi să devenim mai profitabili. Tinerii fermieri pot primi astăzi 50.000 de euro pe măsura 6.1, iar noi avem ca obiectiv să se dubleze această sumă, însă pentru a ajunge cu adevărat să beneficieze cineva de banii aceştia trebuie să aibă studii în domeniu”, a explicat Ioan Pădeanu, profesor la Catedra de Ovine a Facultăţii de Zootehnie din cadrul USAMVB Timişoara.

PRIMA ŞCOALĂ AGRICOLĂ DIN ROMÂNIA!
Prima şcoală între graniţele actuale ale României a fost la Cenad (astăzi în jud. Timiş, la graniţa cu Ungaria), în anul 1030! Era o şcoală cu predare în limba latină. Tot la Cenad, în 1760, a luat naştere prima şcoală de agricultură din România, înfiinţată de un moşier care deţinea 1.000 hectare de teren şi care avea nevoie de oameni mai bine calificaţi. A înfiinţat o şcoală proprie cu 12 elevi - trei români, trei germani, trei maghiari şi trei sârbi. Tot în judeţul Timiş, în 1956, a luat fiinţă primul liceu agricol din ţară, la Ciacova. În acea perioadă, liceele agricole erau coordonate de Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS), prin staţiunile de cercetări agricole, care la vremea respectivă erau 101 instituţii.
În prezent, ASAS mai are aproximativ 60 de unităţi de cercetare agricolă, dar în ultima perioadă încearcă, pe toate căile posibile, să-şi dezvolte într-un sistem de parteneriat cu licee sau şcoli profesionale agricole. De exemplu, Staţiunea de Cercetare din Lovrin are de doi ani un astfel de parteneriat cu liceul din Lovrin. O parte dintre cercetătorii Staţiunii Lovrin sunt şi cadre didactice ale Liceului la şcoala profesională, iar elevii fac practica la Staţiunea de Cercetări, a povestit Nicolae Dragomir, preşedintele filialei Timişoara a ASAS.

Ioan Păun Otiman, preşedintele Filialei Timiş a Academiei Române: „Cred că viitorul şcolii agricole este legat de atractivitate şi interes, atât al fermierilor, al copiilor de fermieri şi al tinerilor, în general, pentru a se califica în acest domeniu. Nu putem reveni la numărul extrem de mare al liceelor cu profil agricol care a existat înainte de 1989. Trebuie să avem licee agricole acolo unde există interes din partea mediului economic sau a mediului agricol, dar acestea trebuie să fie de top.”

Marinel Horablaga, directorul Staţiunii de Cercetare Lovrin: „În 2015, când am ajuns la Lovrin, mi-am dat seama că nu avem cu cine lucra. (...) Am reuşit să convingem directoarea liceului din Lovrin să reînfiinţeze o clasă profesională pentru muncitori în agricultură. Cred însă că statul ar trebui să se implice mai mult, să aibă o strategie foarte bine definită în acest domeniu, iar complementar, cei care vin din mediul privat să se implice şi ei.”