Treceți la conținutul principal

Pentru Neam şi Ţară: MAUSOLEUL DE LA MĂRĂŞTI

Pentru Neam şi Ţară: MAUSOLEUL DE LA MĂRĂŞTI

Proiectul "Viitor pentru sate" ne-a călăuzit paşii şi spre Mausoleul Mărăşti din satul cu acelaşi nume, comuna Răcoasa. Aici, pe dealul unde a fost ridicat monumentul, Armata a II-a condusă de Mareşalul Alexandru Averescu a ţinut sus stindardul României în lupta crâncenă din 11 iulie 1917.

Rămăşiţele a 5.342 de ostaşi se alfă la Mărăşti, în 12 cripte, la vedere, construite în al doilea nivel subteran. În două cripte sunt ostaşi ruşi iar într-una germani, în celelalte dormindu-şi somnul de veci eroii români. În mijlocul monumentului se află sarcofagul Mareşalului Alexandru Averescu, pentru că asta i-a fost dorinţa, să fie înmormântat alături de soldaţii lui.
Costică Tecuceanu, custodele Mausoleului de la Mărăşti, are lacrimi în ochi. Îmi vorbeşte despre onoare, datorie, jertfa celor care au luptat în aceste locuri... Vine la monument de când era copil, pentru că tatăl său se ocupa de Mausoleu din anul 1953. I-a urmat, din 1986, şi nu doar locul de muncă l-a preluat de la tată. Ci şi patriotismul, mândria de a se ocupa de acest monument şi recunoştinţa pentru eroii noştri.
Unul dintre tablourile pe care echipa noastră i le-a oferit, pentru a fi donate Mausoleului, conţine imagini din Mărăştiul anului 1917, preluate din cartea "Pentru Neam şi Ţară" (editată de către "Societatea ocrotitoare a orfanilor de război").

mausoleu 4_b
mausoleu 2_b
Mândrie şi recunoştinţă
Nicoleta Dragomir: Ce înseamnă pentru dumneavostră să fiţi aici zi de zi, lângă eroii noştri?
Costică Tecuceanu: Înseamnă totul. De dimineaţă, de când mă trezesc vin cu drag aici, să fac curăţenie, să îngrijesc de cripte, pentru că ceea ce îmi place mie trebuie să placă şi vizitatorilor, care vin să vadă eroii neamului nostru.

mausoleu 10_b
mausoleu 9_b
Nicoleta Dragomir: Vă văd cu lacrimi în ochi, aşa cum v-am văzut şi când ne-am întâlnit anul trecut în noiembrie... Este un loc în care, cu toţii, ne aducem aminte şi purtăm recunoştinţă, însă ce înseamnă pentru dumneavoastră istoria acestor locuri?
Costică Tecuceanu: E o mândrie să fiu aici, născut şi crescut în aceste locuri. Şi nu doar pentru mine, ci şi pentru toţi locuitorii Mărăştiului şi ai Vrancei. Pentru mine înseamnă totul. Caut să-i stimez pe cei care au luptat cu viaţa pentru a trăi mai bine noi, în zilele noastre.

mausoleu 8_b
mausoleu 7_b
Nicoleta Dragomir: Este un loc însemnat, aici s-au dat lupte grele în Primul Război Mondial...
Costică Tecuceanu: Da, locul acesta era ocupat de trupele germane începând de la Măgura Odobeşti, Comuna Răcoasa, Dealul Mărăştilor, Mărăşeştiul şi până la Poiana Înţărcătoarea, hotar cu judeţul Bacău. Ai noştri veneau din partea de răsărit a satului Mărăşti, din localităţile Panciu, Moviliţa, Fitioneşti, Păuneşti, până la partea Adjudului, altă parte din spatele frontului german, alţii din nordul satului iar divizia condusă de generalul Nicolae Anghelescu, venea dispre pasul Oituz...

Are domnul Costică şi un mare regret. Din ce în ce mai puţini tineri, mai ales copii, trec pragul monumentului. În general, puţini sunt vizitatorii care vin la Mărăşti. Suntem cu toţii prinşi în cotidian, dar îmi doresc să fie acest articol un îndemn de întoarcere la istorie şi la cei care au plătit cu viaţa preţul libertăţii noastre. Dacă aveţi drum prin Vrancea vă puteţi abate puţin de la şoseaua naţională pentru a ajunge în comuna Răcoasa, la "Câmpul istoric Mărăşti". Aici odihnesc eroii români din Armata a II-a!

mausoleu 6_b

MAUSOLEUL MĂRĂŞTI - DATE ŞI FAPTE
Monumentul este situat în satul Mărăşti, comuna Răcoasa. Accesul auto se face dinspre drumul judeţean Panciu - Soveja - Răcoasa.
Mausoleul a fost ridicat pe locul unde s-a dat bătălia din 9-17 iulie 1917 şi face parte, alături de alte obiective istorice, din "Câmpul istoric de la Mărăşti (satul Mărăşti a fost distrus în întregime în timpul luptelor şi refăcut după război). Este înscris în Lista Monumentelor Istorice la poziţia 404.
Monumentul a fost construit din iniţiativa Societăţii „Mărăşti“, după proiectul arhitectului Pandele Şerbănescu. Sculptura a fost realizată de către sculptorul Aurel Bordenache. Piatra de temelie a fost pusă la 10 iunie 1928 în prezenţa Reginei Maria şi a unei impresionante asistenţe. Lucrările au fost finalizate în anul 1938.
La subsolul mausoleului se află criptele în care sunt depuse osemintele militarilor români, ruşi şi germani, în total 5.342 de eroi (din care numai 116 români şi 126 germani sunt identificaţi). Alături de aceştia, subsolul mai adăposteşte şi criptele în care sunt înhumaţi ofiţerii români căzuţi în bătălia de la Mărăşti. Ulterior, aici au fost depuse sarcofagul mareşalului Alexandru Averescu şi criptele generalilor Arthur Văitoianu, Alexandru Mărgineanu şi Nicolae Arghirescu.
În incinta mausoleului există şi un muzeu în care se păstrează trofee militare, hărţi, documente şi fotografii.


Echipa "VIITOR PENTRU SATE" - Vrancea
Nicoleta DRAGOMIR
Marian MUŞAT
foto: Leonard STAFIE, Claudiu BOROBEI

mausoleu 5_b
mausoleu 3_b

mausoleu 1_b

mausoleu 12_b

SURSA REVISTA FERMA

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

FERMA DE GĂINI OUĂTOARE, de la hobby la afacere

FERMA DE GĂINI OUĂTOARE, de la hobby la afacere Leonard STAFIE, Nicoleta DRAGOMIR Cu ce începe ferma de hobby şi când apare afacerea? Când începem să vorbim despre eficienţă şi cum trebuie să ne investim banii pentru a-i putea amortiza economic? Vă oferim spre exemplificare povestea unei familii nădlăcane şi ferma lor cu găini ouătoare: de la prima găină şi primul ou, la sfaturile tehnologice care le vor transforma pasiunea în afacere. Ce-a fost înainte: OUL sau GĂINA?  Eficienţa economică a unei ferme de găini ouătoare ar răspunde că  preţul oului pe piaţă  şi, bineînţeles,  costul de producţie al oului în fermă . În cazul familiei Kukucska din Nădlac, judeţul Arad, factorul declanşator al investiţiei a fost dorinţa de a face bani. Plecaţi de ceva vreme la lucru în Germania, Gerhard şi Ramona visau la întoarcerea acasă, într-o bună zi... doar că nu găseau şi motivaţia suficient de puternică pentru a lua decizia. „Am venit de sărbători acasă, în iarna lui 2017, m-am dus la tata, mi s-a

GĂINA ÎN SISTEM FREE RANGE a avut încă un an bun

GĂINA ÎN SISTEM FREE RANGE a avut încă un an bun Leonard Constantin Stafie Creşterea găinilor ouătoare în sistem free range - notarea cu cifra 1 a oului după sistemul de creştere - a înregistrat în ultimii ani o evoluţie notabilă a efectivelor. Sperăm ca această creştere să se menţină, pentru că acest tip de fermă se pretează foarte bine la orice program de dezvoltare a satului românesc. Pentru a vă reaminti ce înseamnă cifra după sistemul de creştere, facem o trecere scurtă în revistă a celor patru sisteme de creştere a găinilor ouătoare. Regulamentul Consilului (CEE) nr. 1907/90 (cu amendamentele ulterioare) formulează standardele de comercializare a ouălor. Cu respectarea anumitor condiţii, ouăle pot fi marcate astfel: •  numărul 3  pentru “Ouă provenite de la găini crescute în baterii” •  numărul 2  pentru “Ouă provenite de la găini crescute la sol” - creştere la sol pe aşternut permanent fără acces în padocuri •  numărul 1  pentru “Ouă provenite de la găini crescute

Modele de cuibare pentru gaini ouatoare

  sursa: http://www.farmtek.com/