Treceți la conținutul principal

Maraton agricol la AGROW

Maraton agricol la AGROW

În ziua de 20 noiembrie, în inima Bucureştiului la Hotel Sheraton, a avut loc prima ediţie a conferinţei „AGROW“, eveniment care a adus agricultura românească la dialog, protagonişti fiind experţii şi fermierii. Agricultura României are o tradiţie incontestabilă, recunoscută prin pionierate la nivel mondial în cercetare, prin fertilitatea ridicată a solului, prin potenţialul ridicat, prin tehnologiile de înaltă performanţă şi prin genetica valoroasă.

Şi totuşi... unde greşim? Pentru a răspunde provocărilor momentului în agricultură, conferinţa AGROW a reunit specialişti pe diferite domenii şi fermieri din toate categoriile. A fost o agendă încărcată, începând de la tradiţiile cercetării româneşti şi istoria Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, şi continuând cu importanţa respectării unui minim de elemente tehnologice în fermă, prezentare făcută de prof. dr. Viorel Ion, prodecan al Facultăţii de Agricultură, USAMV Bucureşti. Un alt subiect de actualitate a fost adus în discuţie de Directorul general al Institutului de Pedologie, dr. ing. Cătălin Cristian Şimota: "Cum reuşim să păstrăm solurile cu viaţă şi fertilitate ridicate"?

agrow 9_b

agrow 1_b
Nu a fost uitată nici agricultura durabilă, tehnologiile agricole în acord cu mediul şi produsele care, prin modul lor de acţiune, asigură furnizarea elementelor esenţiale creşterii plantelor, prin optimizarea disponibilităţii resurselor naturale. La acest subiect şi-a adus contribuţia conf. dr. ing. Cătălin Viorel Popescu, Director Tehnic CICh Năvodari.
Cea de-a doua secţiune a debutat cu un subiect... fierbinte: dependenţa producţiilor de schimbările climatice. Dr. ing. Elena Mateescu, director general ANM a adus în discuţie importanţa adaptării tehnologiilor agricole la provocările meteo din ce în ce mai accentuate în ultimii ani, îndeosebi perioadele de secetă pedologică prelungită. Lipsa precipitaţiilor a afectat suprafeţe arabile extinse ale României, în acest an.
Moderatorul evenimentului, Georgeta Dicu, cunoscut cercetător şi ameliorator în domeniul culturilor cerealiere, dar şi promotor al cultivării şi extinderii în producţie a soiurilor româneşti, a făcut faţă cu brio, timp de peste opt ore, asaltului de întrebări şi răspunsuri venite din partea participanţilor.

agrow 2_b

agrow 3_b

agrow 4_b
Din prima parte a evenimentului am desprins câteva idei care pot fi considerate drept semnale de alarmă. Astfel, România la momentul actual nu mai are cercetare în domeniul avicol şi în sectorul suin, dependenţa de material genetic de import fiind maximă, asta chiar dacă ţara noastră are câţiva hibrizi de carne şi ouă omologaţi care - trebuie să recunoaştem - nu mai fac faţă performanţelor din sectorul industrial. Însă aceşti hibrizi pot fi utilizaţi cu succes în sistemele de creştere alternativă, în speţă free-range. Adică, aşa cum fac ungurii, cehii sau polonezii, care au păstrat hibrizii obţinuţi acum două decenii şi îi utilizează în sistemele alternative de creştere, aceşti hibrizi fiind mai rezistenţi la boli, la tipul de furaje administrate, dar şi la condiţiile de microclimat specifice.
Chiar dacă în România, în sectorul vegetal, pe partea de producere de soiuri şi hibirizi autohtoni suntem recunoscuţi la nivel mondial iar genetica produsă de cercetarea românească, în condiţiile climaterice din România, este considerată competitivă, totuşi nu reuşim, la cereale păioase, să asigurăm decât 60% din cota de piaţă la seminţe iar la floarea soarelui şi porumb ne situăm sub 40%. Ori acesta este un mare semn de întrebare, pentru că astfel suntem dependenţi de importuri care, de multe ori, nu oferă materialul genetic (soiuri şi hibrizi) adaptat condiţiilor de sol şi climă din ţara noastră.
Printre temele abordate în panelul de discuţii la AGROW menţionăm şi: "Nutriţia plantelor - cea mai importantă verigă în obţinerea sporurilor de producţie semnificative" (RoFert), dar şi importanţa consultanţei agricole - temă abordată de conf. dr. Adrian Băşa (USAMV Bucureşti).
Un moment special i-a fost dedicat fermierului Daniel Nica, administrator Bliss SRL, care a vorbit despre pasiune şi profesie - factorii care, bine gestionaţi împreună, asigură succesul în agricultură!

agrow 5_b

agrow 6_b

agrow 7_b

agrow 8_b

Liceele agricole au fost reprezentate la AGROW
În partea a doua a conferinţei am dezbătut probleme legate de educaţia agricolă. ”Învăţământul agricol - provocări şi perspective” a fost tema prezentării susţinută de subsemnaţii, Nicoleta Dragomir şi Leonard Stafie, iniţiatori şi coordonatori ai proiectului "Susţinem Învăţământul Preuniversitar Agricol". Ni s-au alăturat cadre didactice şi elevi de la Colegiul Tehnologic „Viaceslav Harnaj”, Bucureşti, Liceul Tehnologic „Sandu Aldea” Călăraşi, Liceul Tehnologic Agricol "Mihail Kogălniceanu" Miroslava şi Liceul Tehnologic „Dimitrie Petrescu” Caracal.
• Am adus din nou în discuţie problemele majore generate de finanţarea per elev, dar şi lipsa fondurilor pentru investiţii, mai ales în fermele didactice. În general, liceele agricole dispun de spaţii generoase din punct de vedere al amplasamentului (curtea scolii, ferme, anexe, terenuri) iar din cauza numărului mic de elevi automat schema de personal auxiliar este mult mai mică; drept urmare, spaţiile respective nu pot fi întreţinute şi păzite într-un mod corespunzător.

agrow 10_b

agrow 11_b
Indiferent de liceu, o concluzie generală este că nu putem forma şi specializa elevii, respectiv specialiştii şi meseriaşii de mâine fără o bază didactică bine pusă la punct, de la fermele zootehnice, până la cele vegetale şi mixte. Ori, pentru asta e nevoie de terenuri, de bani şi de o mai mare flexibilitate în accesarea fondurilor europene de către liceele cu profil agricol.
Avem laptopuri, videoproiectoare şi ecrane pentru lecţii moderne, virtuale, dar agricultura nu se face virtual şi nici abilităţile practice ale elevilor nu se pot dezvolta astfel!
• Reluarea legăturii licee agricole - universităţi agricole. Considerăm necesară realizarea unui protocol cadru de colaborare între cele două entităţi, pentru ca liceele agricole să redevină resursa umană principală a universităţilor de profil.
• Reluarea legăturii licee agricole - staţiuni şi institute de cercetare

Mulţumim Georgeta Dicu şi organizatorului Brandelligence PR pentru includerea învăţământului preuniversitar agricol în tematica evenimentului.
În final, maratonul #AGROW, aşa cum am numit noi conferinţa de la Sheraton, şi-a atins scopul principal: a fost un dialog intens şi necesar între experţi şi fermieri!

Leonard STAFIE
Nicoleta DRAGOMIR

agrow 12_b

agrow 13_b

SURSA REVISTA FERMA

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

FERMA DE GĂINI OUĂTOARE, de la hobby la afacere

FERMA DE GĂINI OUĂTOARE, de la hobby la afacere Leonard STAFIE, Nicoleta DRAGOMIR Cu ce începe ferma de hobby şi când apare afacerea? Când începem să vorbim despre eficienţă şi cum trebuie să ne investim banii pentru a-i putea amortiza economic? Vă oferim spre exemplificare povestea unei familii nădlăcane şi ferma lor cu găini ouătoare: de la prima găină şi primul ou, la sfaturile tehnologice care le vor transforma pasiunea în afacere. Ce-a fost înainte: OUL sau GĂINA?  Eficienţa economică a unei ferme de găini ouătoare ar răspunde că  preţul oului pe piaţă  şi, bineînţeles,  costul de producţie al oului în fermă . În cazul familiei Kukucska din Nădlac, judeţul Arad, factorul declanşator al investiţiei a fost dorinţa de a face bani. Plecaţi de ceva vreme la lucru în Germania, Gerhard şi Ramona visau la întoarcerea acasă, într-o bună zi... doar că nu găseau şi motivaţia suficient de puternică pentru a lua decizia. „Am venit de sărbători acasă, în iarna lui 2017, m-am dus la tata, mi s-a

GĂINA ÎN SISTEM FREE RANGE a avut încă un an bun

GĂINA ÎN SISTEM FREE RANGE a avut încă un an bun Leonard Constantin Stafie Creşterea găinilor ouătoare în sistem free range - notarea cu cifra 1 a oului după sistemul de creştere - a înregistrat în ultimii ani o evoluţie notabilă a efectivelor. Sperăm ca această creştere să se menţină, pentru că acest tip de fermă se pretează foarte bine la orice program de dezvoltare a satului românesc. Pentru a vă reaminti ce înseamnă cifra după sistemul de creştere, facem o trecere scurtă în revistă a celor patru sisteme de creştere a găinilor ouătoare. Regulamentul Consilului (CEE) nr. 1907/90 (cu amendamentele ulterioare) formulează standardele de comercializare a ouălor. Cu respectarea anumitor condiţii, ouăle pot fi marcate astfel: •  numărul 3  pentru “Ouă provenite de la găini crescute în baterii” •  numărul 2  pentru “Ouă provenite de la găini crescute la sol” - creştere la sol pe aşternut permanent fără acces în padocuri •  numărul 1  pentru “Ouă provenite de la găini crescute

Modele de cuibare pentru gaini ouatoare

  sursa: http://www.farmtek.com/