Treceți la conținutul principal

DE CE daţi de pământ cu LICEELE AGRICOLE?

DE CE daţi de pământ cu LICEELE AGRICOLE?

În urma demersurilor făcute de către Fundaţia Revistei Ferma cu privire la situaţia Liceului Tehnologic Agricol Mihail Kogălniceanu din Miroslava, judeţul Iaşi, cu privire aprobarea planului de şcolarizare pentru anul 2019-2020 am primit un răspuns de la Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi (ISJ-IAŞI) pe cât de interesant, pe atât de gol de conţinut.
La noi, la români este o vorbă: ”morţii se îngropă cu pământ iar viii cu hârtii”... pentru a nu fi învinovăţiţi de cineva ei, în speţă ISJ Iaşi, doar respectă nişte note emise de Ministerul Educaţiei cu privire la planul de învăţământ, prin care să cuprindă 35% şcoli profesionale. Numai că matematica de la ISJ nu prea bate realitatea pentru că, atâta timp cât pentru liceul de la Miroslava aprobi o clasă de liceu şi patru clase de profesională procentul este cam invers. Sau matematica pe malul Bahluiului este alta?! Sau poate vor cu tot dinadinsul să transforme o şcoală agricolă cu peste 187 de ani vechime în coteţul judeţului sau poate, cum vorbesc gurile rele prin Târgul Iaşului ”politica de elitism” se aplică punct cu punct şi astfel, în judeţul Iaşi trebuie să existe două, trei licee de elită iar restul... cu mila?! Dacă se confirmă acest lucru, înseamnă că respectabilii din ISJ-IAŞI uită că aceasta nu este o politică europeană ci mai mult seamănă a perioada anilor 50.
Dar să revenim la ”oile” noastre... Descoperim că cei de la ISJ-IAŞI au devenit şi hidrologi, pentru că intenţionează ca în perioada următoare să publice un atlas al ”bazinelor” cu elevi. Ca să fim corecţi, cităm din răspunsul oficial primit de către Fundaţia Revistei Ferma: ”din bazinul respectiv nu asigură realizarea planului de şcolarizare”. Suntem şi noi curioşi să aflăm care au fost criteriile de delimitare a ”bazinelor”, care este metoda de calcul?! Cred că pentru această întrebare nu prea avem răspuns...
Dar mult mai interesantă este o frază care pe noi ne-a convins că cei de la ISJ-IAŞI se ocupă mai mult de geografie decât de politici de educaţie, uitând se pare că există institute de cercetare şi facultăţi de geografie care se ocupă mult mai bine de acest sector. Aşadar ”considerăm faptul că decizia luată la nivelul ISJ-IAŞI a fost bine fundamentată, având în vedere că unitatea de învăţământ (n.a. - Liceului Tehnologic Agricol Mihail Kogălniceanu) se află la 5 km de oraşul Iaşi, iar în oraş existând 3 unităţi şcolare în care sunt şcolarizaţi elevi pe domeniul economic” - foarte frumoasă frază, dar goală de conţinut! Chiar ajungem la concluzia ca geografia este singurul criteriu de fundamentare a învăţământului în judeţul Iaşi.
Din toate cele expuse se nasc câteva întrebări la care cineva poate sau sperăm să ne răspundă: problemele sunt argumentele legate de "bazinul" care furnizează elevi de gimnaziu (care este acest bazin?) şi faptul ca oraşul Iaşi are 3 licee cu profil economic... Dar unde este, în toata aceasta ecuaţie, învăţământul din mediul rural? Şi de ce este defavorizat în favoarea celui urban?
Suntem de acord că cei de la Liceul din Miroslava au probleme specifice şi nu sunt singurii, dar rolul de coordonare şi îndrumare al ISJ-IAŞI unde este?! Sau ei sunt doar nişte intermediari între minister şi şcoli sau goana imobiliară sau dorinţele unora de transformare în hotel al ISJ sau poate alte interese obscure ale unora şi altora, proaspăt cetăţeni ai Miroslavei din cadrul liceului sau din afara acestuia primează???
Noi doar adresăm  întrebări nevinovate venite dintr-o realitate dureroasă, fără a face acuze împotriva cuiva sau împotriva unei instituţii. Însă văzute din exterior faptele cam aşa se văd... Şi nu se văd bine deloc!
Răspuns_Ferma (1)-1_b
Răspuns_Ferma (1)-2_b

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

FERMA DE GĂINI OUĂTOARE, de la hobby la afacere

FERMA DE GĂINI OUĂTOARE, de la hobby la afacere Leonard STAFIE, Nicoleta DRAGOMIR Cu ce începe ferma de hobby şi când apare afacerea? Când începem să vorbim despre eficienţă şi cum trebuie să ne investim banii pentru a-i putea amortiza economic? Vă oferim spre exemplificare povestea unei familii nădlăcane şi ferma lor cu găini ouătoare: de la prima găină şi primul ou, la sfaturile tehnologice care le vor transforma pasiunea în afacere. Ce-a fost înainte: OUL sau GĂINA?  Eficienţa economică a unei ferme de găini ouătoare ar răspunde că  preţul oului pe piaţă  şi, bineînţeles,  costul de producţie al oului în fermă . În cazul familiei Kukucska din Nădlac, judeţul Arad, factorul declanşator al investiţiei a fost dorinţa de a face bani. Plecaţi de ceva vreme la lucru în Germania, Gerhard şi Ramona visau la întoarcerea acasă, într-o bună zi... doar că nu găseau şi motivaţia suficient de puternică pentru a lua decizia. „Am venit de sărbători acasă, în iarna lui 2017, m-am dus la tata, mi s-a

GĂINA ÎN SISTEM FREE RANGE a avut încă un an bun

GĂINA ÎN SISTEM FREE RANGE a avut încă un an bun Leonard Constantin Stafie Creşterea găinilor ouătoare în sistem free range - notarea cu cifra 1 a oului după sistemul de creştere - a înregistrat în ultimii ani o evoluţie notabilă a efectivelor. Sperăm ca această creştere să se menţină, pentru că acest tip de fermă se pretează foarte bine la orice program de dezvoltare a satului românesc. Pentru a vă reaminti ce înseamnă cifra după sistemul de creştere, facem o trecere scurtă în revistă a celor patru sisteme de creştere a găinilor ouătoare. Regulamentul Consilului (CEE) nr. 1907/90 (cu amendamentele ulterioare) formulează standardele de comercializare a ouălor. Cu respectarea anumitor condiţii, ouăle pot fi marcate astfel: •  numărul 3  pentru “Ouă provenite de la găini crescute în baterii” •  numărul 2  pentru “Ouă provenite de la găini crescute la sol” - creştere la sol pe aşternut permanent fără acces în padocuri •  numărul 1  pentru “Ouă provenite de la găini crescute

Modele de cuibare pentru gaini ouatoare

  sursa: http://www.farmtek.com/