După aproape un an de zile de muncă, în luna februarie a.c. la Lieşti, în judeţul Galaţi, un tânăr fermier şi-a deschis propria afacere în agricultură. La doar 27 de ani, Emil-Claudiu Ciorîţă a pus pe picioare o microfermă de creştere a puilor de carne cu o capacitate de 3900 capete per serie.
De la idee şi până la prima serie de pui a fost un drum destul de lung şi greoi. ”Aveam spaţiul respectiv şi stăteam cu tata şi ne gândeam ce să facem: termopane, pavele sau vaci. Au fost tot felul de idei năstruşnice la care analizam avantaje şi dezavantaje. La un moment dat tata îmi spune: «Ce ar fi să facem pui de carne cu o mică secţie de procesare?» A părut interesant şi aşa am hotărât, să facem pui de carne”, ne-a declarat Claudiu.
A urmat o perioadă de documentare, de discuţii inclusiv cu un prieten al său care are o afacere în acest domeniu pe partea de vânzare sub sigla Agroland, cu care a stabilit paşii necesari. ”În primul rând aveam nevoie de un tehnolog care să ne traseze liniile directoare în acest domeniu, ţinând cont că nici eu, nici tata nu suntem de meserie”, a mai declarat Claudiu Ciorîţă.
Prima etapă a fost reabilitarea termică a clădirii şi realizarea funcţionalităţilor pentru obţinerea avizelor necesare pentru demararea activităţii. Adică realizarea spaţiului de producţie, filtru sanitar-veterinar, zona administrativă, partea de depozitare a aşternutului permanent, managementul apelor reziduale şi managementul deşeurilor. ”Nu a fost uşor, în primul rând din cauza banilor. Orice material costă, de manoperă nu discutăm, pentru că tot ce am făcut, am realizat eu cu tata şi cu un băiat pe care îl am angajat aici la fermă. În funcţie de bani, mai construiam ceva, după aceea ne opream până mai strângeam nişte bani”, ne povesteşte Claudiu. A doua etapă a fost stabilirea necesarului de echipamente tehnologice, modul de amplasare în hală şi... probele la rece.
Principii de realizare a fermei
Pentru respectarea condiţiilor de creştere corespunzătoare capacităţii propuse de 3900 de pui de carne, e nevoie de un adăpost cu o suprafaţă de aproximativ 260 mp. Din punct de vedere funcţional, ferma ocupă o suprafaţă de aproximativ 1000 mp, din care: circa 1000 mp zonă de protecţie sanitar-veterinară de aproximativ; aproximativ 100 mp alee de acces în fermă; un adăpost cu o suprafaţă de 260 mp. Perimetrul fermei este protejat cu gard de plasă pe o porţiune şi cu gard de beton pe celelalte laturi.
• Adăpostul. Construcţiile zootehnice, adăposturile de păsări, trebuie să îndeplinească la modul general următoarele cerinţe: satisfacerea unor condiţii impuse de procesul biologic specific populaţiilor avicole; realizarea unor condiţii de microclimat specifice activităţii de creştere şi de exploatare a păsărilor (umiditate, factori chimici, variaţii de temperatură etc.); rezistenţa în timp a construcţiei, posibilitatea de readaptare a profilului pentru care a fost concepută clădirea.
Adăpostul este compus din două zone, de deservire, care cuprinde filtru sanitar-veterinar (inclusiv camera de duş şi grupul sanitar), cameră control echipamente, şi zona de producţie unde sunt crescuţi puii.
• Dimensiunile spaţiului de deservire sunt: 4 m lăţime; 10 m lungime; 2,8 m înălţime medie.
• Zona de producţie are următoarele componente:
- Hala de producţie, cu următoarele dimensiuni utile: 21,8 m lungime, 10,10 m lăţime,
2,8 m înălţime medie.
- Adăpostul - realizat din beton pe platfomă betonată, pe structură de rezistenţă, iar pereţii şi acoperişul sunt din pereţi de beton izolaţi.
• Dimensiunile spaţiului de deservire sunt: 4 m lăţime; 10 m lungime; 2,8 m înălţime medie.
• Zona de producţie are următoarele componente:
- Hala de producţie, cu următoarele dimensiuni utile: 21,8 m lungime, 10,10 m lăţime,
2,8 m înălţime medie.
- Adăpostul - realizat din beton pe platfomă betonată, pe structură de rezistenţă, iar pereţii şi acoperişul sunt din pereţi de beton izolaţi.
Utilaje folosite în procesul de producţie
• Sistem de furajare automat cuprinde 2 linii de furajare; linie de furajare de 18 m; 24 hrănitori pe linie şi 48 hrănitori per hală.
• Sistemul de adăpare automat include sistemul de administrare a medicamentelor cu filtru impurităţi, reguşator de presiune a apei, aparat de măsură a consumului de apă (apometru), trei linii de adăpare per hală (fiecare cu lungimea de 18 m), 108 adăpători prin picurare per linie şi 324 de adăpători per hală.
Pentru depozitarea furajului avem nevoie de: un siloz cu o capacitate de aproximativ 7 tone şi de un sistem de transport furaj de la siloz către liniile de furajare.
• Sistem de ventilaţie, cu sistem de evacuare aer; 4 ventilatoare de evacuare aer, fiecare cu capacitatea de 18.500 mc/oră; sistem de admisie aer (22 admisii aer dotate cu cablu de acţionare şi balamale); un motor electric de acţionare admisie aer.
• Sistemul de iluminat cuprinde 40 surse de lumină cu led.
• Sistem de încălzire pe gaz - 8 bucăţi.
• Sistem de comandă şi control echipamente, cu un sistem de control şi comandă automat tip Sirius şi un tablou electric.
Uitlizarea apei în fermă
În cazul fermei de faţă, întâlnim trei tipuri de consum de apă în 63 zile de producţie:
- Consum de apă pentru filtru sanitar veterinar (pentru diverse activităţi de rutină);
- Consum de apă pentru păsări (consumul fizilogic de apă per pasăre);
- Consum de apă pentru spălarea halei de producţie la sfârşitul seriei - o dată la 2,1 luni.
Pentru camerele tampon, presiunea de intrare optimă este de minim 2 bari, care asigură atât alimentarea adăpătorilor, cât şi spălarea conductelor. Presiunea de funcţionare este controlată printr-o unitate de măsurare şi de control. La adăpătorile prin picurare, reductoarele sunt instalate la începutul fiecărei linii de adăpare. Liniile de adăpare sunt ridicate cu troliuri/dispozitive de ridicare cu acţionare manuală. Pentru o funcţionare corectă a adăpătorilor, liniile trebuie menţinute în poziţie orizontală.
Gestionarea dejecţiilor
Dimensiunile şi locaţia platformelor de depozitare trebuie să prevină depozitarea dejecţiilor în exterior. Rezervorul de apă/de dejecţii trebuie să fie localizat în aşa fel încât:
- să permită drenarea directă a apelor de canalizare din clădire şi de pe platforma de depozitare a dejecţiilor;
- să asigure accesul nestânjenit al tractorului cu cisternă;
- să limiteze emisiile de gaze şi de mirosuri către clădirile rezidenţiale şi de producţie prin orificiu şi în timpul pompării.
Volumul aproximativ şi greutatea dejecţiilor, împreună cu aşternutul, trebuie să fie conform motodei de calcul din Codul de Bune Practici Agricole pentru puii de carne cu creştere la sol pe aşternut permanent. Platforma de depozitare este izolată prin gard de protecţie de adăpost, de zona de producţie şi de zona administrativă. Platforma de depozitare dejecţii are următoarele dimensiuni: L - 2,4 m x l - 5 m x h 2,2 m, asigurând o suprafaţă de depozitare de 12 mp şi un volum de 26,4 mc, pentru necesarul fermei.
Platforma de depozitare a dejecţiilor este realizată din beton armat hidroizolat, cu o scurgere a apelor într-un bazin etanş vidanjabil cu o capacitate de 2 mc. Bazinul vidanjabil este golit în funcţie de necesităţi de către o firmă autorizată pentru acest lucru. Dejecţiile, după perioada de compostare, sunt livrate către o firmă de profil agricol pentru valorificare ca îngrăşământ agricol.
Canalele de scurgere şi instalaţiile de apă şi de canalizare. Toate camerele tehnice trebuie să aibă canale de scurgere pentru apa de spălat, care este evacuată într-un rezervor de colectare. Toaleta, duşurile şi chiuvetele sunt conectate la acelaşi rezervor colector vidanjabil.
AMORTIZAREA INVESTIŢIEI ÎN CINCI ANI DE PRODUCŢIE
Investiţia totală în reabilitarea adăpostului inaugurat la Galaţi a ajuns la aproximativ 20.000 de euro, iar tehnologia a costat aproximativ 12.000 de euro. ”Costurile mai mari le-am avut în reabilitarea clădirii, dar în cinci ani de zile, după calculele făcute, ne amortizăm investiţia. Urmează să mai reabilităm o clădire pentru a mări capacitatea de producţie, să realizăm şi o secţie de procesare, iar puiul să aibă o creştere lentă în 56 de zile”, ne-a declarat Claudiu Ciorîţă.
Noi îi urăm succes şi aşteptăm să ne invite şi la inaugurarea secţiei de procesare. În fapt, aceste microferme sunt modele pe care Revista Ferma le promovează de peste zece ani pentru dezvoltarea păturii de mijloc din agricultură şi pentru dezvoltarea spaţiului rural românesc. Succes!
PIERDIERI TEHNOLOGICE ÎN FUNCŢIE DE SPECIFICUL DE CREŞTERE
Conform tehnologiei, valorile pierdierilor tehnologice acceptate se situează, pentru o perioadă totală de exploatare de 0-42 de zile (adica 42 zile de producţie), între 1 şi 5%. La efectivul luat în calcul este vorba de 39-195 capete depăsări. Raportat la maximul de pierderi acceptate pe zi de exploatare, pierderile tehnologice zilnice medii sunt de aproximativ 2,78 capete/zi. Cadavrele rezultate din procesul tehnologic sunt depozitate în lăzi frigorifice iar periodic sunt ridicate de o firmă autorizată pentru distrugerea lor. În urma procesului de creştere şi exploatare a puilor de carne, nu rezultă deşeuri tehnologice.
Un articol publicat în revista Ferma nr. 6/211 (ediţia 1-14 aprilie 2018)
Comentarii