Ziua mondiala a oului

miercuri, 27 mai 2015

Amplasarea fermelor avicole - distanţele minime impuse sunt nejustificate tehnic

În ultima perioadă m-am lovit tot mai des de problema distanţei dintre viitoarea fermă de păsări şi ultima casă de locuit. În demersul de înfiinţare a unei exploataţii zootehnice neplăcerile apar în momentul în care beneficiarul doreşte să autorizeze ferma la Direcţia de Sănătate Publică şi la Agenţia pentru Protecţia Mediului


În majoritatea cazurilor, în momentul în care viitorul fermier depune documentaţia pentru obţinerea autorizaţiilor, aceasta este respinsă în baza art. 11 din Ordinul 536 din 23 iunie 1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei.
Culmea este că nimeni nu informează fermierul că aceste distanţe minime prevăzute în ordin se pot reduce prin realizarea a două studii de impact: unul asupra sănătăţii populaţiei şi al doilea asupra mediului, cu toate că textul legii precizează că acele distanţe minime de protecţie sanitară se recomandă numai „în cazul în care prin studiile de impact nu s-au stabilit alte distanţe”.

Fermierul are două posibilităţi:
Fie construieşte ferma cât mai departe de ultima zonă locuită, ca să se încadreze în distanţa precizată de această normă; fie realizeză cele două studii de impact, menţionate anterior.
Din punct de vedere financiar, ambele variante sunt la fel de costisitoare. Pentru a schimba categoria de folosinţă a unui hectar de teren arabil în teren pentru construcţii e nevoie de o sumă de aproximativ 10.000 lei, iar pentru a realiza cele două studii, se ajunge cam la aceeaşi valoare.
Din punctul meu de vedere, legislaţia naţională obligă fermierul să suporte nişte costuri inutile şi consider că această normă ar trebui să fie adaptată noilor cerinţe şi sisteme de creştere practicate în zootehnie.
Pentru exemplificare, o să vă prezint nişte calcule simple care demonstrează că aceste distanţe nu sunt viabile.

Ferme de până la 5000 capete - minim 500 m
În cazul amplasării fermelor de până la 5.000 capete la o distanţă de minim 500 m, pentru creşterea în sistem liber (conform regulamentelor europene) avem nevoie de urmatoarele suprafeţe (pentru păşune, livadă, fâneaţă etc.):
- Pentru găini ouătoare în sistem liber (notarea oului cu cifra 1) - 4 mp teren/cap de găină; deci în cazul unui efectiv de 5000 capete găini ouătoare suprafaţa necesară este de 20.000 mp (2 ha).
- Pentru puii de carne crescuţi în sistem tradiţional avem nevoie de 2 mp/cap de pui, astfel că în cazul unui efectiv de 5000 capete pui de carne, suprafaţa necesară este de 10.000 mp (1 ha).
Din datele prezentate rezultă o densitate extrem de mică pe suprafaţa de teren.
Factorii de poluare cei mai importanţi la păsări sunt noxele emise şi dejecţiile.
• Noxele.
Pentru calcularea corectă a indicelui de ventilaţie, dar şi pentru realizarea instalaţiilor de încălzire trebuie să avem în vedere următoarele aspecte. Ca şi valori aproximative putem spune că o pasăre (raportat la 1 kg greutate vie) degajă: căldură - 6 kcal/kg greutate vie într-o oră; umiditate - 6 g/kg/oră; bioxid de carbon - 438-533 cmc/kg/h, respectiv 4600-5600 cmc/mp/h; amoniac 45,7-53,3 cmc/kg/h, respectiv 480-560 cmp/mp/h; hidrogen sulfurat - 9,53-11,9 cmc/kg/h, respectiv 10-125 cmc/mp/h; praf - cca 0,19-0,23 g/kg/h.
Bilanţul de gaze nocive: cele mai importante gaze nocive luate în calculul nostru sunt degajările de bioxid de carbon (CO2), amoniac (NH3) şi hidrogen sulfurat (H2S). Cantităţile totale se determină cu ajutorul formulei de calcul:
                                                         Yn = cg x N x gn
în care:
Yn reprezintă cantitatea totală de gaze nocive degajate într-o oră (CO2, NH3, H2S);
N - numărul de animale;
gn - cantitatea de gaze nocive degajată de o pasăre într-o oră;
cg - coeficient care ia în calcul şi alte degajări de gaze nocive în adăposturile de creştere şi exploatare a păsărilor, echivalent cu 1,0.
Aplicând formula anterioară, vom avea următoarele valori:
- Pentru 5000 capete pui de carne de 2,7 kg greutate vie, cantitatea totală de gaze nocive degajate într-o oră este de aproximativ 5,38 mc/h;
- Pentru 5000 capete găini ouătoare cu 2,1 kg greutate vie, cantitatea totală de gaze nocive degajate într-o oră este de 4,8 mc/h;
• Dejecţiile
- La găinile ouătoare, media pe ciclul de producţie este de 220 g dejecţii, ceea ce înseamnă 1100 kg la un efectiv de 5000 capete. Împărţind această cantitate la 450 zile de producţie rezultă o cantitate de aproximativ 2,45 kg dejecţii pe zi.
- La puii de carne, media pe ciclul de producţie este de 60 g dejecţii, adică 300 kg la 5000 capete. Împărţind această cantitate la 81 zile de producţie rezultă o cantitate de aproximativ 3,7 kg dejecţii pe zi.
Din analiza datelor prezentate anterior, obţinem următoarele valori:
Găini ouătoare:
- Noxe emise - 4,8 mc/h raportat la volumul de aer de pe 20.000 mp (calculăm 1 m de la nivelul solului); o să avem un volum de aer pe suprafaţa fermei de 20.000 mp aer, ceea ce înseamnă o disipare de (atenţie) 4166 ori/h a noxelor emise.
- Dejecţii - 2,45 kg dejecţii pe zi raportat la suprafaţa de 20.000 mp; la o distribuire pe întreaga suprafaţă rezultă (atenţie) 8,16 gr/mp/zi.
Pui de carne:
- Noxe emise - 5,38 mc/h raportat la volumul de aer de pe 10.000 mp (calculăm 1 m de la nivelul solului); o să avem un volum de aer pe suprafaţa fermei de 10.000 mc aer, ceea ce înseamnă o disipare de (atenţie) 1858,73 ori/h a noxelor emise.
- Dejecţii - 3,7 kg dejecţii pe zi, raportat la suprafaţa de 10.000 mp, la o distribuire pe întreaga suprafaţă rezultă (atenţie) 2,82 gr/mp/zi.
Prezentând toate aceste date, rezultă că pentru efective de până la 5000 capete păsări (noi am efectuat calcule pentru plafonul maxim de 5000 capete) distanţa prevăzută în norme - de minim 500 m - nu este justificată.

Ferme de peste 5000 capete - minim 1000 m
Utilizând aceleaşi formule de calcul şi aceleaşi tipuri de ferme (creştere în sistem liber sau free range) pentru categoria - Ferme de păsări cu peste 5.000 de capete şi complexe avicole industriale - distanţa minimă 1000 m - vom face calcule pentru efective de 10.000 capete. Valorile obţinute sunt următoarele:
Găini ouătoare:
- Noxe emise - 9,6 mc/h, raportat la volumul de aer de pe 40.000 mc (calculăm 1 m de la nivelul solului). O să avem un volum de aer pe suprafaţa fermei de 40.000 mc aer, ceea ce însemană o disipare de (atenţie) 4166 ori/h a noxelor emise.
- Dejecţii - 5,08 kg dejecţii pe zi, raportat la suprafaţa de 40.000 mp, la o distribuire pe întreaga suprafaţă rezultă (atenţie) 7,87 gr/mp/zi.
Pui de carne:
- Noxe emise - 10,76 mc/h raportat la volumul de aer de pe 20.000 mp (1 m de la nivelul solului); o să avem un volum de aer pe suprafaţa fermei de 20.000 mc aer, ceea ce însemană o disipare de (atenţie) 1858,73 ori/h a noxelor emise.
- Dejecţii - 7,4 kg dejecţii pe zi, raportat la suprafaţa de 20.000 mc , la o distribuire pe întreaga suprafaţă rezultă (atenţie) 2,7 gr/mp/zi.

Fermierii, obligaţi la cheltuieli inutile
Distanţele minime prevăzute de Ordinul 536/1997 (500 m pentru fermele de până la 5.000 păsări, respectiv 1000 m pentru fermele cu peste 5.000 păsări şi pentru complexele avicole industriale) NU sunt justificate tehnic pentru creşterea păsărilor în sistem liber. Aşadar, autorităţile statului le impun fermierilor nişte cheltuieli inutile (studii de impact sau alegerea unui teren la o distanţă mai mare de zona de locuit).
Se impune să demarăm o procedură pentru modificarea acestor norme care nu au o justificare tehnică.
Menţionăm că datele utilizate pentru toate calculele prezentate în acest articol se regăsec în volumul „Sisteme de adăpost pentru păsări - Standarde de fermă”, manual elaborat de Ministerul Agriculturii şi care are avizul Ministerelor Agriculturii şi Mediului, al ANSVSA şi al Agenţiei Naţionale de Consultanţă Agricolă.

PREVEDERILE ORDINULUI 536/1997, ART. 11 
”În cazul în care prin studiile de impact nu s-au stabilit alte distanţe, distanţele minime de protecţie sanitară, recomandate între zonele protejate şi o serie de unităţi care produc disconfort şi unele riscuri sanitare, sunt următoarele:
 - Ferme de cabaline ... 100 m;
 - Ferme de îngrăşătorii de taurine, până la 500 de capete ... 200 m;
 - Ferme şi îngrăşătorii de taurine, peste 500 de capete ... 500 m;
 - Ferme de păsări, până la 5000 de capete ... 500 m;
 - Ferme de păsări cu peste 5000 de capete şi complexe avicole industriale ... 1000 m;
 - Ferme de ovine ... 100 m;
 - Ferme de porci, până la 2000 de capete ... 500 m;
 - Ferme de porci între 2000 şi 10.000 de capete ... 1000 m;
 - Complexe de porci cu peste 10.000 de capete ... 1500 m;
 - Spitale veterinare ... 30 m;
 - Grajduri de izolare şi de carantină pentru animale ... 100 m;
 - Abatoare, târguri de vite şi baze de recepţie a animalelor ... 500 m;
 - Depozite pentru colectarea şi păstrarea produselor de origine animală ... 300 m;
 - Platforme sau locuri pentru depozitarea gunoiului de grajd, în funcţie de mărimea unităţilor zootehnice deservite ... 500 m;
 
- Platforme pentru depozitarea gunoiului porcin ... 1000 m;
 - Staţii de epurare a apelor reziduale de la fermele de porcine, sub 10.000 de capete ... 1000 m;
 - Cimitire de animale, crematorii ... 200 m;
 - Staţii de epurare a apelor uzate orăşeneşti ... 300 m;
 - Staţii de epurare a apelor uzate industriale ... 200 m;
 - Paturi de uscare a nămolurilor ... 300 m;
 - Câmpuri de irigare cu ape uzate ... 300 m;
 - Câmpuri de infiltrare a apelor uzate şi bazine deschise pentru fermentarea nămolurilor ... 500 m;
 - Depozite controlate de reziduuri solide ... 1000 m;
 - Camere de tratare biotermică a gunoaielor ... 100 m;
 - Crematorii orăşeneşti de gunoi ... 1000 m;
 - Autobazele serviciilor de salubritate ... 200 m;
 - Bazele de utilaje ale întreprinderilor de transport ... 50 m;
 - Cimitire ... 50 m.
Aceste unităţi se vor amplasa în afara arterelor de mare circulaţie, respectându-se aceleaşi condiţii de distanţă. Aceste distanţe pot fi modificate pe baza studiilor de impact avizate de institute specializate”.
Trimiteți un comentariu