Treceți la conținutul principal

Toamna se numără... scumpirile


Aproape că nu mai există sezon fără scumpiri la anumite categorii de produse agroalimentare şi la inputurile necesare desfăşurării activităţilor agricole. Cum intrăm în decembrie, de pildă, ne ajung din urmă scumpirile la carnea de porc, puse pe seama tradiţiilor de sărbători, când creşte consumul, dar şi pe seama creşterii preţului la furajele pentru animale. Primăvara devreme, agricultura nu scapă fără scumpiri la sămânţă, pesticide şi prestări servicii (aici suferă mai ales cei care nu deţin toate utilajele necesare prelucării solului). Dacă e vară, foarte cald şi secetă prelungită, cu siguranţă apa devine mai scumpă şi, inerent, preţul irigaţiilor usucă şi mai tare bugetul agriculturii. Toamna, da, e vremea recoltelor şi a speculei generalizate în ceea ce priveşte preţurile. De la legume, fructe, cereale, până la carne şi lapte, totul devine mai scump. Cel puţin teoretic. Practic, statisticile arată că în luna septembrie a acestui an s-au înregistrat scumpiri de sub un procent.
Tot acum intră în scenă şi principalii actori: de o parte producătorii, de cealaltă procesatorii şi, în funcţie de anumiţi factori, pe la mijloc se situează Ministerul agriculturii. Anumiţii factori sunt fie politici, fie financiari, fie de conjunctură. Sau toţi la un loc.
Miza anunţării scumpirilor agroalimentare nu este mare, însă efectele pe termen scurt şi mediu justifică oarecum interesele comerciale de fiecare parte implicată. În ceea ce priveşte procesatorii, motivaţiile acestora sunt în general constante, indiferent de sezonul agricol: majorarea costurilor la materia primă, preţurile crescute la combustibili şi utilităţi, majorarea taxelor şi impozitelor. Producătorii sunt, de regulă, victime sigure în ceea ce priveşte sportul naţional cu aruncarea mâţei moarte peste gard. Îi arată cu degetul şi procesatorii, şi mulţi dintre consumatorii finali, şi chiar unii reprezentanţi media mai puţin documentaţi. De fapt, în cele mai multe cazuri, preţul “la poarta fermei” rămâne la acelaşi nivel sau chiar scade, în timp ce creşte vertiginos (şi de multe ori, artificial) preţul de raft al produselor agroalimentare.
În această perioadă, cele mai mari fluctuaţii sunt însă la nivel declarativ. Cu cât, când şi de ce se scumpesc alimentele? Dacă procesatorii anunţă scumpiri de până la 30 la sută (în panificaţie, spre exemplu), ministrul Agriculturii spune că aceste majorări nu sunt justificate şi că de vină pentru specula care se naşte în jurul preţurilor sunt adaosurile comerciale nejustificat de mari. Acelaşi ministru a avansat trei ipoteze diferite într-o singură săptămână: ba că vor fi scumpiri de până la 10 la sută, ba că până la 8 procente, ba că - ultima variantă - nu ar trebui să se scumpească deloc produsele agroalimentare, pe baza analizelor ministerului.
În toată această prognoză nesigură, din ce în ce mai multe alimente importate invadează piaţa românească şi coşul zilnic al consumatorilor interni, mai ales pe fondul scăderii puterii de cumpărare. Iar certitudinea este că în această privinţă nu se face mai nimic... Norocul multor producători stă în noul trend al târgurilor tradiţionale care sunt organizate în marile oraşe. Dar acestea nu suplinesc nici pe departe golurile lăsate în agricultura românească de lipsa unor politici coerente care să sprijine producţia internă!


Nicoleta Dragomir

Cuprins

În actualitate
6 Agroinfo
8 Agroinfo
11 Agroinfo
13 Euro-Ferma
14 Mondo-Ferma
16 “Mediafax Talks” - soluţii şi măsuri prioritare în agricultură
19 Avem nevoie şi de iarbă!
21 Preţul furajelor nu este pe placul zootehniei
25 IndAgra Farm 2010
26 Roadele toamnei, adunate la târgul Apulum Agraria
29 AgriPlanta 2011 - expoziţie în câmp, un nou concept în România
31 “Produs în Bucovina” - târgul de toamnă al produselor tradiţionale
34 Tendinţe pe piaţa automatelor de lapte

Plante furajere
36 Surse de furaje în zone secetoase, fără irigaţii
39 Pajiştea, în miliarde euro
41 Rezoluţie pastorală pentru valorificarea pajiştilor montane

Cultura mare
43 Cultura mare în octombrie
46 “Ziua Porumbului” 2010, la Semlac
49 Biofluid pregăteşte solul pentru arătura de toamnă

Viticultură
53 Plantaţiile „la cheie” - factorii care aduc beneficii pe termen lung

Pomicultură
56 Valorificarea fructelor şi întreţinerea livezilor

Semnal de alarmă
58 Zahărul dulce-amar al sfeclei din România

Legumicultură
65 Soiuri pentru cultura fasolei

Maşini, utilaje, echipamente
67 Wadenbrunn - paradisul tehnologiei Fendt
71 Inovaţiile John Deere, la lucru
74 Noutăţi de la Berthoud, prezentate la Innov Agri 2010
76 Claas Lexion seria 700
79 CASE IH: tehnica 2011, prezentată în Cehia, la Efficient Power Days
83 Cultivatorul PrimusPlus - cea mai nouă tehnologie de la Güttler
84 Krone, tehnica „verde”

Construcţii zootehnice
87 Structuri multifuncţionale

Calitatea laptelui
88 Importanţa cunoaşterii nivelului ureei din lapte

Nutriţie
90 Făina de fân de lucernă
91 Vine iarna... cum staţi cu furajele?
93 Managementul nutriţiei - În fermele din Cehia, eficienţa pleacă de la furaj

Reportaj în fermă
96 Povestea fermei de vaci - consemnată de noi, născută în Maramureş

Taurine
98 Şchiopăturile la taurine şi fertilitatea
101 Bunăstarea taurinelor din rasa Alb-albastră belgiană

Genetică
105 Markerii moleculari - eliminarea genelor nedorite din efectiv

Porcine
106 Producem carne, nu porci!

Ovine şi caprine
108 Mioriţa de Timiş a fost „listată” la bursa oilor
110 Monta sezonală la capre

Mica publicitate
112 Anunturi agricole

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

FERMA DE GĂINI OUĂTOARE, de la hobby la afacere

FERMA DE GĂINI OUĂTOARE, de la hobby la afacere Leonard STAFIE, Nicoleta DRAGOMIR Cu ce începe ferma de hobby şi când apare afacerea? Când începem să vorbim despre eficienţă şi cum trebuie să ne investim banii pentru a-i putea amortiza economic? Vă oferim spre exemplificare povestea unei familii nădlăcane şi ferma lor cu găini ouătoare: de la prima găină şi primul ou, la sfaturile tehnologice care le vor transforma pasiunea în afacere. Ce-a fost înainte: OUL sau GĂINA?  Eficienţa economică a unei ferme de găini ouătoare ar răspunde că  preţul oului pe piaţă  şi, bineînţeles,  costul de producţie al oului în fermă . În cazul familiei Kukucska din Nădlac, judeţul Arad, factorul declanşator al investiţiei a fost dorinţa de a face bani. Plecaţi de ceva vreme la lucru în Germania, Gerhard şi Ramona visau la întoarcerea acasă, într-o bună zi... doar că nu găseau şi motivaţia suficient de puternică pentru a lua decizia. „Am venit de sărbători acasă, în iarna lui 2017, m-am dus la tata, mi s-a

GĂINA ÎN SISTEM FREE RANGE a avut încă un an bun

GĂINA ÎN SISTEM FREE RANGE a avut încă un an bun Leonard Constantin Stafie Creşterea găinilor ouătoare în sistem free range - notarea cu cifra 1 a oului după sistemul de creştere - a înregistrat în ultimii ani o evoluţie notabilă a efectivelor. Sperăm ca această creştere să se menţină, pentru că acest tip de fermă se pretează foarte bine la orice program de dezvoltare a satului românesc. Pentru a vă reaminti ce înseamnă cifra după sistemul de creştere, facem o trecere scurtă în revistă a celor patru sisteme de creştere a găinilor ouătoare. Regulamentul Consilului (CEE) nr. 1907/90 (cu amendamentele ulterioare) formulează standardele de comercializare a ouălor. Cu respectarea anumitor condiţii, ouăle pot fi marcate astfel: •  numărul 3  pentru “Ouă provenite de la găini crescute în baterii” •  numărul 2  pentru “Ouă provenite de la găini crescute la sol” - creştere la sol pe aşternut permanent fără acces în padocuri •  numărul 1  pentru “Ouă provenite de la găini crescute

Modele de cuibare pentru gaini ouatoare

  sursa: http://www.farmtek.com/