SCRISOARE DESCHISĂ A ASOCIAŢIEI PRESEI AGRICOLE DIN ROMÂNIA CU PRIVIRE LA EXCLUDEREA AGRICULTURII DIN PNRR
Asociația Presei Agricole din România îşi exprimă profunda îngrijorare faţă de excluderea sectorului agroalimentar din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi sprijină cu fermitate demersul Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare în ceea ce priveşte propunerea de elaborare a unui proiect de intervenţie care să fie promovat în cadrul PNRR pentru realizarea unui sistem de irigaţii modern şi rezilient în România.
Cel de-al 4-lea contributor la economia României, AGRICULTURA, are nevoie de sprijinul politic a actualei guvernări pentru a primi finanţarea necesară îmbunătăţirii sistemului de management al apei.
Prin acest sprijin, agricultura are şanse să ajungă în cel mai scurt timp pe locul 3 în ceea ce priveşte contribuţia la formarea PIB, creştere importantă care se va reflecta în bunăstarea românilor.
Sectorul agricol angajează jumătate din forţa de muncă din România şi considerăm că este nevoie în continuare de sprijin pentru a putea dezvolta acest domeniu de activitate de importanţă strategică.
Asociaţia Presei Agricole din România şi Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare solicită autorităţilor responsabile pentru elaborarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă să analizeze de urgenţă şi cu maximă seriozitate propunerea planului rescris de către grupul de experţi internaţionali cu reputaţie în implementarea de proiecte digitale ce privesc managementul apei.
Experţii consultaţi au furnizat deja soluţii agreate de Comisia Europeană care sunt utilizate de alte state cu scopul generării unor economii majore de apă şi de energie electrică, cu un impact minim asupra mediului, ca urmare a măsurilor de limitare a lucrărilor de construcţii la minimum de modificări în infrastructura existentă, reducând emisiile de gaze generate prin pompare.
Vă asigurăm că acest plan urmăreşte toate directivele solicitate de Comisia Europeană.
Prin soluţia propusă în cadrul proiectului ‘Digitalizarea reţelelor de distribuţie a apei pentru creşterea productivităţii în agricultură’, va fi disponibilizată mai multă apă de suprafaţă pe o perioadă mai îndelungată, în timpul sezonului de vegetaţie, ducând la prevenirea şi combaterea secetei pedogice severe şi a arşiţei atmosferite şi implicit la creşterea rezervei de apă şi a producţiei agricole.
În anii secetoşi, apa economisită datorită soluţiei propuse poate face chiar diferenţa între un an cu recoltă bună şi unul catastrofal. Toate măsurile şi investiţiile propuse sunt în linie cu raportul de ţară şi exigenţele UE, inclusiv adaptarea la efectele schimbărilor climatice şi managementul riscurilor aferente acestora.
Din experienţa acumulată în cele mai multe proiecte de modernizare la nivel global, rezultă că cea mai mare parte a pierderilor rămâne nedetectată în lipsa măsurătorilor de precizie şi datorită unui sistem slab de control. Din analiza investiţiilor de succes a rezultat că digitalizarea este calea măsurătorii şi controlului de precizie, datele analitice fiind sursa de la care pleacă câştigurile în materie de eficienţă în distribuţie.
Şi alte state membre, precum Italia şi Spania, au considerat gestionarea resurselor de apă şi extinderea sistemelor moderne de irigaţii prioritară pentru includerea în propriile propuneri de PNRR.
Propunerea despusă de Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare este în perfectă concordanţă cu toate principiile şi condiţionalităţile solicitate de Uniunea Europeană pentru planurile de redresare şi rezilienţă ale statelor membre, relevante fiind:
– generarea de economii majore de apă şi energie electrică, cu un impact favorabil asupra mediului, bazate numai pe modernizarea şi reabilitarea „verde” a infrastructurii existente;
– reducerea emisiilor de gaze generate prin pompare;
– crearea unui sistem de management digital modern de anticipare şi prevenţie a potenţialelor deficite de apă şi de optimizare a consumurilor la fermele agricole;
– realizarea unei componente româneşti importante a (cloud)spaţiului de date agricol european.
Declaraţie comună a celor patru organizaţii reprezentative ale fermierilor – PRO AGRO, UNCSV, LAPAR, APPR.
În 2026, după realizarea investiţiilor de cca 2,3 miliarde euro şi implementarea cu succes a intervenţiei prin PNRR pentru gestionarea integrată a managementului apei, am putea să echilibrăm balanţa comercială cu produse agro-alimentare sănătoase pentru consumatori.
Fermierii încă sunt rezilienţi şi aşteaptă un răspuns favorabil din partea guvernării României! Domnule Premier Florin Cîţu, luaţi seamă de vocea celor peste 50% dintre români!
Comentarii