CERERE cu privire la crearea unui grup ştiinţific de lucru care sub semnătura d-lui Ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale - Daniel Constantin, să trimită o Notă de fundamentare în vederea modificării Ordinului Ministrului Sănătăţii ORDIN Nr. 119 din 4 februarie 2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei, Art. 11 -(1) cu privire la distanţele minime de protecţie sanitară între teritoriile protejate şi o serie de unităţi care produc disconfort şi riscuri asupra sănătăţii populaţiei şi art 15 cu privire la numărul maxim de animale în gospodăriile populaţiei
În urma unor comentarii tendenţioase cât şi datorită faptului că unii nu au inteles de fapt ce dorim prin modificarea OMS 119/2014 cu privire la distanţa dintre ferme şi casele de locuit publicam in integralitate memoriul tehnic care a stat la baza acestor solicitari
CERERE
cu privire la crearea unui grup ştiinţific
de lucru care sub semnătura d-lui Ministrul Agriculturii
si Dezvoltarii Rurale - Daniel Constantin, să trimită
o Notă de fundamentare în vederea modificării Ordinului Ministrului Sănătăţii
ORDIN Nr. 119 din 4 februarie 2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind
mediul de viaţă al populaţiei, Art. 11 -(1) cu privire la distanţele minime de protecţie sanitară între
teritoriile protejate şi o serie de unităţi care produc disconfort şi riscuri
asupra sănătăţii populaţiei şi art 15 cu privire la numărul maxim de animale în
gospodăriile populaţiei
Autori
Dr. ing. Leonard
Constantin STAFIE
Şef lucrări dr. ing.
Daniel SIMEANU
Aplicarea tehnologiilor
de creştere a animalelor în sistem tradiţional sau „free range”, indiferent de
specie, necesită cheltuieli de producţie net superioare decât cele pentru sistemul
industrial. În cadrul acestor tehnologii sunt necesare suprafeţe de teren mari
destinate fiecărui animal, motiv pentru care aceste tehnologii sunt prietenoase
cu mediu; volumul de noxe cât şi al dejecţiilor acumulate într-o astfel de
fermă, sunt mult mai mici decât în cazul sistemelelor industriale. Având în
vedere cele prezentate, dar şi multe alte aspecte ce diferenţiază cele două
sisteme, considerăm oportună iniţiarea unui grup de analiză care să elaboreze
un ghid de bune practici cu recomandări concrete (formule matematice) care să
ţină cont de degajările de noxe şi dejecţiile ce se produc pe unitate de
suprafaţă.
Pentru exemplificare
prezentăm în cele ce urmează modalităţi de calcule aplicate în cazuri diferite
(calcul preluat din literatura de specialitate, legislaţie europeană cât şi
legislaţia unor ţări cum ar fi Austria, Belgia sau Germania).
În urma studierii
literaturii ştiinţifice de specialitate şi a regulamentelor europene am
constatat că pentru stabilirea distanţelor de amplasare a fermelor se aplică
diverse formule de calcul ce ţin cont de degajările de noxe, suprafaţa ocupată
de fermă, disiparea noxelor datorată curenţilor de aer, dar şi de tipul de
tehnologie aplicată. Legislaţia germană reglementează amlasarea fermelor stabilind
distanţe minime între acestea şi zonele rezidenţiale printr-un sistem de calcul
logic şi uşor de aplicat ce se bazează pe numărul de UVM.
Utilizarea unor distanţe
fixe, ce nu sunt stabilite în mod obiectiv duc la îngrădirea drepturilor
fundamentale ale cetăţenilor cu privire la dreptul de proprietate şi dreptul de
a asigura un trai decent.
Pentru o normare
corectă factorul principal care trebuie luat în calcul este tehnologia de
creştere deoarece în funcţie de aceasta se stabileşte suprafaţa fermei şi cantitatea
de noxe. Spre exemplificare - creşterea puilor de carne în sistem tradiţional
şi creşterea puilor de carne în sistem intensiv.
Astfel conform termenului de „tradiţional – creştere în aer liber” poate fi utilizat doar dacă
densitatea pe un m2
nu este mai mare de 12 păsări, fără ca greutatea vie să depăşească 25 kg/m2
(Regulamentul CE 1538/91). Totuşi, în cazul adăposturilor mobile a căror
suprafaţă de pardoseală nu depăşeşte 150 m2 şi care rămân deschise
pe timpul nopţii, densitatea poate creşte la 20 de păsări/m2, fără
ca greutatea în viu să depăşească 40
kg greutate vie pe m2 (Regulamentul CE
1538/91). Suprafaţa utilizabilă totală a adăposturilor pentru păsări dintr-un
singur punct de producţie nu trebuie să depăşească 1.600 m2 şi
fiecare hală pentru pui nu poate avea o capacitate mai mare de 4.800 capete. De
asemenea, adăpostul pentru pui trebuie prevăzut cu trape de ieşire cu o lungime
combinată de cel puţin 4 m
la 100 m2
suprafaţă de adăpost (Regulamentul CE 1538/91). În acelaşi timp, trebuie să se
asigure acces continuu în timpul zilei în spaţii exterioare, cel puţin de la
vârsta de 6 săptămâni (Regulamentul CE 1538/91). Este necesar ca spaţiile
exterioare să aibă o suprafaţă acoperită în principal cu vegetaţie care să
asigure cel puţin 2 m2
pe pui (Regulamentul CE 1538/91). Creşterea puilor de carne în sistem intensiv
– densitatea în adăposturi este de 14-16 pui pe m2.
Dacă luăm o exploataţie
tip de 5.000 capete în cazul creşterea puilor de carne în sistem tradiţional
spaţiul necesar păsărilor este de aproximativ 500 m2 adăpost plus un
padoc exterior de 10.000 m2 total suprafaţă fermă aproximativ 11.000
m2.
În cazul puilor de
carne în sistem intensiv de 5.000 pui adăpostul necesar este de 400 m2
deci aproximativ total teren necesar 600 m2.
Calcule pentru 5.000
pui de carne în cele doua sisteme de creştere:
Degajarile
de gaze nocive la o pasăre:
·
degajări
de amoniac 45,7-53,3 cm3/kg, h, 480-560 cm2/m2,
h;
·
degajări
de hidrogen sulfurat 9,53-11,9 cm3/kg, h, 10-125 cm2/m2,
h;
·
degajări
de praf de cca 0,19-0,23 g/kg h.
Bilanţul de gaze nocive
·
Cele
mai importante gaze nocive luate în calculul nostru sunt degajările de, amoniac
(NH3) şi hidrogen sulfurat (H2S). Cantităţile totale se
determină cu formula:
Yn = cg*N*gn
·
în care:
Yn reprezintă cantitatea
totală de gaze nocive degajate într-o oră (NH3, H2S); N – numărul de animale; gn – cantitatea de gaze
nocive degajată de o pasăre într-o oră; cg
- coeficient care ia în calcul
că în adăposturile de creştere şi exploatare a păsărilor mai există şi alte
degajări de gaze nocive echivalent cu 1,0.
Noxele emise conform formulei Yn
= cg*N*gn pe mp rezultate în funcţie de sistemul de
creştere raportat la suprafaţa fermei
1.
Creşterea puilor de carne în sistem
tradiţional 311 cm2/m2
2.
Creşterea puilor de carne în sistem
intensiv 5708,3 cm2/m2
Dejecţiile
obţinute pe ciclul de producţie - 60 g/cap de pasare raportate la mp
1.
Creşterea puilor de carne în sistem
tradiţional 27,2 g/m2
2.
Creşterea puilor de carne în sistem
intensiv 500 g/m2
Conform art Art. 11 –(1) - Ferme şi crescătorii de păsări cu peste 5.000 de capete şi
complexuri avicole industriale: trebuie amplasate la 1.000 m deci cele doua
ferme cu sisteme de creştere diferite ar trebui amplasate la 1 km. Comparând
datele obţinute noxe obţinute şi dejecţii rezultă clar că nu există comparaţie.
Valorile cu noxele şi dejecţiile în sistemul intensiv sunt de 10 ori mai mari
decăt în sistemul „tradiţional –
creştere în aer liber”.
Din punct de vedere economic fermele cu
sistemul de creştere „tradiţional
– creştere în aer liber” au cheltuieli mult mai mari
-
Costul de producţie este mult mai mare
-
Investiţia iniţială datorită accesului în padoc şi
necesitatea asigurării de 2 m2 pe cap de pasăre în padoc este mult
mai mare.
Comparativ cu celelalte specii distanţele sunt calculate
aleatoriu dacă luăm în considerare numai cantitatea de dejecţii produsă de
fiecare specie, pe zi, pe fermă. Petru a putea face comparaţie vom utiliza Coeficienţii
pentru conversia de animale în Unităţi Vită Mare.
Vacă 500 Kg – 1 UVM
Grăsun (porci) 70 kg – 0,14 UVM
Păsări 1,6 kg – 0,0032 UVM
Raportat la ferma luată în discuţie mai sus de 5000 capete
pui de carne calculăm dejecţiile pe numărul de capete raportate la UVM pe
fiecare specie cât şi distanţele prevăzute în Ordinul 119 din 2014.
Astfel, pentru
ü ferma
de 5000 pui de carne rezultă 16 UVM;
ü ferma
de porci de 114 capete rezultă 16 UVM;
ü iar
pentru ferma de vaci de 16 UVM rezultă 16 capete vaci.
Cantităţile de dejecţiii rezultate pe zi în fermele luate în
discuţie sunt:
ü ferma
de 5.000 pui rezultă 7,14 kg dejecţii;
ü fermă
de 114 porci rezultă 456 kg dejecţii;
ü ferma
de 16 vaci rezultă 824 kg dejecţii.
Distanţele
precizate conform Ordinului 119 din 2014 raportate la 16 UVM:
ü ferme şi crescătorii de taurine 6-20
capete distanţa 50 m;
ü ferme de porci între 101 şi 501
capete distanţa minimă 500 m;
ü ferme de păsări peste 5000 capete
distanţa minimă 1000 m.
În
aceste condiţii nu se poate afirma că distanţele fixe sunt concludente şi
sigure şi nu dau loc la interpretări dacă nu ne raportăm la factorii poluatori,
adică noxe şi dejecţii, deoarece putem amplasa o fermă de vaci de 16 capete la
50 de m de ultima casă, care se realizează pe o suprafaţă de maxim 500 de m2
(incluzând adăpost şi platformă betonată pentru dejecţii) iar cantitatea de
dejecţii pe zi este de 824 kg, iar la o fermă de 5000 de pui în sistem „tradiţional – creştere în aer liber”,
cantitatea de dejecţii pe zi este de 7,14 kg, unde prin tehnologie ferma are
suprafaţa de 11.000 m2 şi o trimitem la o distanţă de 1000 m. Iar la
cantităţile de dejecţii şi noxe raportate la m2 de fermă, în funcţie
de specie şi tehnologie de creştere, nu există comparaţie. La pasăre rezultă
0,00065 kg dejecţii/zi/m2 de fermă iar la taurine rezutlă 1,64 kg
dejecţii/zi/m2 fermă. Astfel, am demonstrat prin calcul, în funcţie
de specie şi tehnologie, că aceste distanţe nu sunt conforme cu realitatea. Ajungând să amplasăm un obiectiv economic
mare poluator chiar lângă teritoriile protejate iar un obiectiv economic care
practică tehnologii prietenoase cu mediu la peste un km neavând nici o
justificare ştiinţifică şi tehnică.
În
studiul Development and validating procedure of a formula to
calculate a minimum separation distance from piggeries and poultry facilities
to sensitive receptors - A specific formula to calculate
separation distance from piggeries and poultry facilities to sensitive receptor
is - Jacques Nicolas, Julien Delva, Pierre Cobut, Anne-Claude Romain University
of Liège, Department "Environmental Sciences and Management,"
Research Group "Environmental monitoring," Avenue de Longwy 185,
B6700 Arlon, Belgium developed for Walloon Region, in Belgium.- Published
in: Atmospheric Environment (2008), vol. 42, iss.30, pp. 7087-7095 Status:
Postprint (Author’s version),
autorii au studiat condiţiile de mediu a 43 de ferme existente, 21 de porci şi
22 de păsări cu capacităţi de producţie la porci între 200 şi 4000 capete şi la
păsări, capacităţi de 840 şi 86000 capete, pentru a stabili o formulă de calcul
pentru calcularea distanţei dintre ferme şi zonele de locuit. Studiul a fost
realizat la cererea guvernul belgian pentru testarea diverselor
orientări referitoare la calcularea distanţei minime şi de a recomanda o
distanţă între fermele de animale (mai ales de porc şi de pasăre) şi locuinţe, pentru
a asigura un nivel de acceptabilitate a mirosului generat. Opt formule aplicate
în diferite ţări au fost examinate şi comparate şi a fost realizat un studiu de
senzitivitate a diferitilor parametri. Formula obţinută reflectă Ghidurile
legislative de mediu din Germania (TA – Luft and VDI), din Olanda, din Elveţia,
Quebec- Canada, din Austria cât şi de legislaţia din Belgia.
În urma cercetărilor la
faţa locului la fermele incluse în eşantionul de studiu, cât şi legislaţia
aplicată în mai multe ţări, cercetătorii belgieni au elaborat următoarea
formulă de calcul a distanţei minime dintre ferme şi zonele de locuit:
D=αfDfR(NfAfT)n
Această formulă ia în calcul noxele emise, specia, tehnologia de
creştere şi dispersia noxelor în funcţie de amplasament.
Utilizarea formulei pentru calcularea distanţei
dintre fermă şi zona de locuit din studiul prezentat mai sus:
D=αfDfR(NfAfT)n
unde
D este distanţa dintre fermă şi zonele de locuit
α este un "factor de amplasare"variază de la 0 la 10
în funcţie de amplasamentul faţă de direcţia predominantă a vântului şi
amplasare zonelor de locuit , valoarea constantă - 5
FD este factorul de dispersie a noxelor, 0,8 – 1,2
fR este factorul de categorie a terenurilor, 0,8 pentru zonă
agricolă, 1 pentru zonă zonă de locuinţe la sat, 1,5 zonă de locuinţă urbană
N este numărul de animale,
fA este factorul specie,
valoarea pentru porci între 0,2 şi 1,8 iar pentru păsări între 0,025 şi 0,05 în
funcţie categoria de producţie de exemplu 0,025 pentru puiul de carne şi 0,033
pentru găina ouătoare
fT este factorul tehnic care se calculează conform formulei fT = fV fLSE
fF
unde fV
factorul
ventilaţie între 0,3-1,4. fLSE este factorul dejecţii formula fiind fLSE= fL fS fE,unde
fL tipul de dejecţii valori între 0,6 şi 1,6, fS ‚ depozitarea
dejecţiilor valori 0,7-2 şi fE tratamentul dejecţiilor
cu valori 0,7 -1,4 şi fF
factorul de furajare cu valoare între 1-1,15
n este un exponent. Valoarea constantă 0,5
Aplicând
formula prezentată mai sus în funcţie de sistemul de creştere obţinem
următoarele valori:
1. Creşterea
puilor de carne în sistem tradiţional capacitate 5000 capete - distanţa până la
ultima casă D=5*0,8*1*(5000*0,025*((0,6*0,7*0,7)*1))0,5=
4*(125*0,294)0,5= 4*6,06
= 24,24 m
2. Creşterea
puilor de carne în sistem intensiv capacitate 5000 capete - distanţa până la
ultima casă D=5*0,8*1*(5000*0,025*((1,6*2*1,4)*1,15))0,5=
4*(125*4,48)0,5= 4*23,66
= 94,65 m
Calculând distanţele mimime până la zonele rezidenţiale conform Ta –Luft rezultă
următoarele:
1. Ferme de taurine – 37 LU echivalent 37 capete
bovine - distanţa 175 m;
2. Ferme de porci
- 50 LU echivalent 333 capete porcine - distanţa minimă 175 m;
3. Ferma de păsări – 37 LU echivalent 10882 capete găini
ouătoare– distanţa minimă 175 m.
4. Fermă de păsări – 37 LU echivalent 15416 capete pui
de carne la vârsta de 49 zile – distanţa minimă 175 m
Calculând distanţa
minimă conform Ordinului 119 din 2014 raportat la capacităţile calculate după
legislaţia germană rezultă:
1. Ferme de taurine – 37 LU echivalent 37 capete
bovine - distanţa 50 m;
2. Ferme de porci - 50 LU echivalent 333 capete porcine-
distanţa minimă 500 m;
3. Ferma de păsări – 37 LU echivalent 10882 capete găini
ouătoare – distanţa minimă 1000 m.
4. Fermă de păsări – 37 LU echivalent 15416 capete pui
de carne la vârsta de 49 zile – distanţa minimă 1000 m
|
Tabel comparativ
distanta minima intre ferme si ultima
casa legislatie
romaneasca si germana
|
|||||
|
tipul fermei
|
capacitate maxima
- capete
|
capacitate transformare in LU
|
distante in legislatia romaneasca (m)
|
distante in legislatia Germana (m)
|
|
|
Ferme taurine
|
50
|
50
|
50
|
175
|
|
|
200
|
200
|
100
|
275
|
||
|
500
|
500
|
200
|
375
|
||
|
mai mare de 500
|
700
|
500
|
425
|
||
|
Ferme de pasari
|
gaini ouatoare
|
100
|
0,34
|
50
|
0
|
|
pui de carne
|
100
|
0,24
|
50
|
0
|
|
|
gaini ouatoare
|
5000
|
17
|
500
|
0
|
|
|
pui de carne
|
5000
|
12
|
500
|
0
|
|
|
gaini ouatoare
|
mai mare de 5000 - spre exemplu 10882
capete
|
37
|
1000
|
175
|
|
|
pui de carne
|
mai mare de 5000 - spre exemplu 15416
capete
|
37
|
1000
|
175
|
|
Ca o concluzie,
analizând legislaţia germană din domeniu, pentru
fermele mai mici de 50 LU pentru porci (echivalentul unei ferme de 333
capete porcine) şi 37 LU pentru celelalte specii (spre exemplificare 15416 pui
de carne sau 37 capete bovine) nu este reglementată nici o distanţă minimă
între fermele respective şi zonele de locuit.
Pentru a evidenţia mai
bine discrepanţele dintre legislaţia românească şi cea germană am realizat un
tabel comparativ, cât şi un grafic comparativ între prevederile celor două
legislaţii cu privire la distanţa minimă dintre ferme şi zonele de locuit, între
două specii şi capacităţi diferite conform legislaţiei româneşti utilizănt
conversia LU.
După cum rezultă din
datele analizate în tabelul de mai sus, Ordinul 119 din 2014 al Ministrului
Sănătăţii art 11 alin 1 unde se prevăd distanţe fixe între fermele zootehnice
şi zonele de locuit, pe categorii şi specii nu respectă un minim ştiinţific de
corelare între specii, noxe, dejecţii care ar treebui să stea la baza
calculării acestor distanţe
Grafic comparativ distanţe aplicate
în
Germania şi România conform legislaţiei
în vigoare
Legislaţia românească
în speţă Ordinul 119 din 2014 al Ministerului Sănătăţii contravine practicii
curente din ţările dezvoltate din Comunitatea Europeană.
Precizarea
unei distanţe de amplasare a unui obiectiv zootehnic contravine oricărui
principiu de mediu sau sănătate publică aplicat în Comunitatea Europeană spre
exemplificare DIRECTIVA (UE) Nr. 75 din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea şi controlul integrat al
poluării) la Articolul 10 Domeniul de aplicare - Prezentul capitol este aplicabil activităţilor enumerate în anexa I
şi care ating, după caz, pragurile de capacitate stabilite în anexa respectivă.
Anexa I
Categoriile de activităţi
menţionate la articolul 10
6.6. Creşterea intensivă a păsărilor de
curte şi a porcilor, cu capacităţi de peste:
(a) 40000 de locuri pentru păsări de curte;
(b) 2000 de locuri pentru porci de
producţie (peste 30 kg); sau
(c) 750 de locuri pentru scroafe.
Anex
VI partea a 7 si nu numai, sunt trecute formule de calcul cu privire la calculul concentraţiei de emisie la procentajul standard al
concentraţiei de oxigen.
Din ce se observă în
zootehnie, se aplică la peste 40.000 capete păsări sau 2000 locuri porci de
producţie sau 750 locuri pentru scroafe. În Directiva Europeană nu se
precizează la ce distanţă se amplasează unităţile menţionate mai sus faţă de
teritoriile protejate ( zone de locuit) ci se calculează nivelul de noxe emise.
Distanţa faţă de teritoriile protejate se calculează în funcţie de disiparea
noxelor în atmoseferă pâna la limita admisă de 0,2-0,5 mg pe cm2.
Pentru a completa
tabloul trebuie să menţionăm şi alt aricol din acest ordin şi anume art 15 unde
precizează „în gospodăriile unde nu sunt asigurate racordurile de apă curentă
şi canalizare printr-un sistem centralizat de distribuţie, adăposturile pentru
creşterea animalelor în curţile pesroanelor particulare, de cel mult 6 capete în total (ovine, caprine, porcine, bovine,
cabaline) şi cel mult 50 păsări se amplasează la cel puţin 10 m de cea mai
apropiată locuinţă învecinată şi se exploatează astfel încât să nu producă
poluarea mediului şi risc pentru sănătatea vecinilor, cu obligaţia respectării
condiţiilor de biosecuritate.” Cu alte
cuvinte în intravilan la ţară nu ai voie să ţii mai mult de 6 capete de animale
cumulat şi mai mult de 50 de găini, şi colac peste pupăză şi condiţii de
biosecuritate.
Bibliografie
1. The
following English text of the First General Administrative Regulation
Pertaining the Federal Immission Control Act (Technical Instructions on Air
Quality Control – TA Luft) is a legally non-binding version. Legally binding is
only the German version published in the Joint Ministerial Gazette
[Gemeinsames, Ministerialblatt] from 30 July 2002 (GMBl. p. 511). –
2. Certificare
TUV Austria
3. Development
and validating procedure of a formula to calculate a minimum separation
distance from piggeries and poultry facilities to sensitive receptors - A specific formula to
calculate separation distance from piggeries and poultry facilities to
sensitive receptor is - Jacques Nicolas, Julien Delva, Pierre Cobut,
Anne-Claude Romain University of Liège, Department "Environmental
Sciences and Management," Research Group "Environmental
monitoring," Avenue de Longwy 185, B6700 Arlon, Belgium developed for
Walloon Region, in Belgium.- Published in: Atmospheric Environment
(2008), vol. 42, iss.30, pp. 7087-7095 Status: Postprint (Author’s version)
4. A new empirical model
to calculate separation distances between livestock - buildings and residential
areas applied to the Austrian guideline - to avoid odour nuisance –Günther Schauberger a,b,*, Martin Piringer a,c, Olga Jovanovic b, Erwin Petz ca Working Group “Impact from
Livestock Buildings” of the Federal Ministry of Agriculture, Forestry,
Environment and Water Management, Austria bWG Environmental Health, Department
of Biomedical Sciences, University of Veterinary Medicine Vienna,
Veterinärplatz 1, A 1210 Vienna, Austria c Central Institute of Meteorology and
Geodynamics, Hohe Warte 38, A 1190 Vienna, Austria
5. „Sisteme pentru depozitarea dejecţiilor. Standarde de fermă” - Henrik Frederiksen, Daniel Dănuţ,
Mihai Maşinistru, Adrian Greculescu
6. „Sisteme de adăpost pentru păsări –. Standarde de fermă” - Niels Finn Johansen, Karen
Marghrete Balle, Leonard Constantin Stafie,
Adrian Cristinel Greculescu, Mihai Călin Maşinistru
Manualele (standardele de fermă) au
avizul oficial al următoarelor instituţii publice:
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării
Rurale
Ministerul Mediului şi Pădurilor
Autoritatea Naţională Sanitară
Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor
Agenţia Naţională de Consultanţă
Agricolă
Grupurile
de lucru din cadrul instituţiilor au fost alcătuite din: Dr. Anca Kramer, Dr.
Dan Daraban, Ing. Daniela Catană, Ing. Elena Gavriluţă, Ing. Radu Galiş şi Ing.
Vladimir Stoianovici. Coordonarea acestora a fost realizată de către doamna
Rodica Matei
7.
DIRECTIVA (UE)
Nr. 75 din 24 noiembrie 2010
8. Ordinul
Ministrului Sănătăţii 119 din 2014
9.
Amplasarea
fermelor avicole - distanţele minime impuse sunt nejustificate tehnic - Revista Ferma, Timişoara nr 3 martie
2012, ISSN:1454-7732. – Leonard
Constantin Stafie
10. Distanţele minimecreează
probleme....maxime!, Revista Ferma, Timişoara nr 10 octombrie 2014,
ISSN:1454-7732 – Leonard
Constantin Stafie mai multe pe REVISTA FERMA
Comentarii