Caz inedit la Argel, un sat de munte din comuna suceveană Moldoviţa, acolo unde terenurile dau dovadă de o elasticitate extraordinară * o femeie este acuzată că ar fi vândut mai multe parcele de terenuri din pământul statului, ca şi cum ar fi fost ale ei, pe baza unor acte false * terenul real care a făcut obiectul tranzacţiei este stăpânit în cotinuare de femeie, în mod intact, fiind dat chiar în arendă pe perioada cât ea este plecată în Italia * paradoxul face că familia care a cumpărat blana ursului din pădure să se pomenească acum şi cu casa pusă la gaj la bancă, de către un vecin
Pe meleagurile pline de legende şi încântare ale obcinelor de miazănoapte ale Bucovinei, la fosta graniţă austro-ungară, în satul Argel din comuna Moldoviţa, problemele cu pământuri care ridicau răzeşii împotriva boierilor, au rămas la fel de încărcate de patimi, numai că răzeşii de ieri s-au transformat în orăşeni fugiţi din marile aglomerări urbane pentru a-şi petrece bătrâneţile în sânul naturii, ia boierii de ieri sunt escrocii zilelor noastre. Pământurile din comuna Moldoviţa nu au hotare. Sunt, cum le spun localnicii, „uşuratice puţin şi umblătoare”. Unele nu au nici „ţiitori” aşa că sunt măritate primului venit, chiar dacă nu le aparţin. Aşa se face că în lipsa unui cadastru general al comunei şi în prezenţa unui imens dezinteres al edililor şi instituţiilor statului pentru aceste terenuri vigine, mai mult decât vădane, s-au găsit niscai oameni „de bine”, cu iniţiativă, care să le poarte de grijă şi să le activeze, prin inginerii subtile, în circuite comerciale, adevărate mountain rousse ale vânzărilor ilegale, în fapt un sport local în judeţul Suceava, acolo unde primează interesul individului, al clanurilor, şi mai apoi interesul public.
Prefaţă la o escrocherie pe faţă
În anul 1999, Stafie Constantin cumpără de la numita Ştirban Ecaterina un teren de 409 metri pătraţi situat în satul Argel, comuna Moldoviţa. Cu extrasul de carte funciară al vânzătoarei, care mai târziu se dovedeşte a aparţine unui localnic, acesta merge la un notar din Câmpulung Moldovenesc şi face actul de vânzare cumpărare, în baza căruia îşi întocmeşte proiectul tehnic şi obţine şi autorizaţia de construire de la Primărie, pentru o căbănuţă, iar în anul 2003 iese din indiviziune şi intabulează terenul. „În anul 1999 am început construcţia căbănuţei, fără ca terenul să fie împrejmuit. Când am venit să fac gardul, Ştirban Catrina şi cuscrul ei mi-au fixat perimetrul în cu totul alte puncte decât cele pe care fuseseră puse bornele de către inginerul care făcuse măsurătorile la cumpărare. Ulterior, prin 2009, când a venit primul dintre cei trei experţi, şi a făcut măsurătorile, în urma suprapunerilor, mi-a spus că nu e terenul meu. Efectiv, eu nu am teren aici”, a spus Constantin Stafie. Mai mult, în urma măsurătorilor efectuate de expert, se determină că Stafie dispunea de o suprafaţă de 618 metri pătraţi, în loc de 409 mp, cât fuseseră cumpăraţi. Ulterior, Ştirban Ecaterina revine şi revendică, printr-un proces intentat cumpărătorului, diferenţa de 200 de metri pătraţi. În fapt, Stafie Constantin a cumpărat blana ursului din pădure, deoarece terenul pe care şi-a construit casa aparţine de drept, statului român. „Conform actelor de la Cadastru, cea mai mare parte din acest teren este al statului român, probabil Apele Române. Al doilea proprietar este Bursuc Ioan care este tatăl Ecatinei Ştirban, decedat în 1975. Practic, eu stau pe trei parcele, pe 348 metri din terenul statului, 142 metri pe o parcelă şi încă vreo 200 de metri pe parcela lui Loba Maria, sora caterinei Ştirban”, susţine Stafie.
S-a folosit de actele de la terenul ei şi a vândut terenul statului
Potrivit acestuia, în anul 1995, atunci când s-au făcut intabulările terenurilor, cele trei fiice ale lui Bursuc Ioan şi-au împărţit terenul rămas de la părinte, Ecaterinei Ştirban revenindu-i o parcelă de teren pe deal, încadrată ca fâneaţă, pe care nu se poate construi. „Terenul din acte, cel pe care l-am cumpărat în fapt, e cocoţat pe acel deal. Pe terenul din deal trece şi un drum care face legătura cu un cătun cu 12 case abandonate în vârf de munte, pe Zigreva, sus, drum pe care merg oamenii cu fân, cu sănii, iarna, iar vara cu faetoane. Ei bine, tot acest teren a fost transferat în vale, şi vândut. Ea a avut terenul şi actele pe deal şi s-a folosit de hârtiile alea şi ne-a vândut la toţi trei (Popa Jeni – 400 metri, Deleanu Sergiu – 2 mii metri şi Stafie Constantin – 409 metri) din parcela statului. A vândut din parcela 437/3 la toţi trei, în baza Cărţii Funciare 605 care nu este a ei. Terenul ei de pe deal nu este ocupat cu nimic, iar în vale oamenii se judecă pe terenul statul, sau mai bine zis pe terenul nerevendicat de nimeni, vândut pe acte false de Catrina. Ne-a vândut terenul cu acte false, pentru că nu era intabulat. În actul nostru de vânzare cumpărare scrie că Ştirban Catrina a înstrăinat terenul în baza cărţii funciare 605, care e de fapt a lui Petru Jecman. Proprietarii tabulari ai terenului sunt cele două surori ale Catrinei Ştirban şi statul român”, susţine Cornelia Stafie. Cele susţinute de soţia lui Constantin Stafie sunt confirmate şi de expertize. „După suprapunerea măsurătorilor efectuate peste cadastrul austro-ungar s-a constatat că parcela de teren deţinută la ora actuală de Ştirban Ecaterina, cu număr cadastral 3031, parcelă din care s-au dezmembrat celelalte terenuri înstrăinate pârâţilor, nu se suprapune cu poziţia iniţială a terenului aflat în proprietate, ci se regăseşte peste alte parcele funciare ce au altă numerotare şi deci, în fapt, alţi proprietari tabulari”, se arată în raportul de expertiză transmis, mură în gură, către judecători.
Probe ignorate de instanţe, adevărul cumpărat pe sub mână
Stafie Constantin se sesizează în timp de toate aceste aspecte şi face plângere penală împotriva Ecaterinei Ştirban, pentru fals, uz de fals, înşelăciune şi cumpărare de influenţă. Plângerea penală este făcută direct la Procuratura din Suceava, din considerente ce ţin de „derularea neviciată a cazului” dar, stupoare, procurorul general de la Suceava trimite dosarul la Câmpulung iar de acolo la Poliţia Judiciară de la Vama, la agentul Lungu, coborând pe linie ierarhică precum terenul din dealul Zigreva în valea ilegalităţilor. Potrivit „gurii satului”, pe Ecaterina Ştirban ar fi costat-o cam vreo 7 mii de euro toată afacerea, 2 mii la poliţai şi 5000 de procuror. „Poliţiştul de la Vama nu a făcut nici o audiere, nici o confruntare în teren iar după puţin timp m-am trezit cu NUP împotriva Catrinei Ştirban”, susţin cei doi soţi. În aceste condiţii, Constantin Stafie porneşte lupta împotriva impostorilor din instituţiile statului de la Suceava iar primul împotriva căruia se îndreaptă este procurorul de caz. Soţii Stafie susţin că instanţa nu a ţinut cont de probele depuse, cât şi de cele trei expertize aflate la dosar, în care se precizează că reclamanta a vândut terenul în cauză fără a avea drept de proprietate, că ei nu ocupă nici măcar un metru din parcela 437/3 sau din parcelele avute în proprietate de reclamantă şi că instanţa nu a ţinut cont de istoricul parcelelor, lucru esenţial în cadastru, cu privire la data dobândirii, amplasamentul, configuraţia şi suprafaţa parcelelor în cauză. “Indiferent de vechimea înscrierilor din cartea funciară sau din hărţile cadastrale, acestea nu pot fi modificate în funcţie de interesul unei părţi, acestea sunt documente de bază conform Legii Cadastrului, iar instanţa, fără o documentare tehnică, împotriva a trei expertize tehnice a hotărât contrariul. Instanţa nu a ţinut cont de probele depuse la dosar, în speţă, extrasele de carte funciară din anii 1995,1996, extrase emise de organisme ale statului, în care am contestat suprafaţa parcelei 437/3 la momentul vânzării cât şi faptul că reclamanta Ştirban Ecaterina nu era înscrisă în momentul vânzării, anul 1999, în cartea funciară 605 Argel”, susţine Constantin Stafie.
Terenuri de nota 10...la elasticitate
Prin Sentinţa Civilă 1110 din 11 noiembrie 2014 , instanţa recunoaşte faptul că reclamanta Ştirban Ecaterina a vândut un teren asupora căruia nu avea drept de proprietate. „Acest lucru demonstrează că la mijloc nu a fost o eroare materială, aşa cum sugera judecătoarea, ci înşelăciune cu documente oficiale. Din această cauză am solicitat instanţei să se îndrepte şi penal împotriva Ecaterinei Ştirban şi să radieze parcela 3031 care a fost intabulată ilegal în anul 2008, nefiind una şi aceiaşi parcelă cu parcela 437/3, parcelă pe care reclamanta este proprietară de drept”, a spus Stafie. Surprinzător este faptul că, fără a suporta vreo alipire sau dezmembrare, suprafaţa parcelei 437/3 (actuala 3031), parcelă aflată în proprietatea pârâtei Ştirban Ecaterina, suferă în timp o evoluţie curioasă. Astfel, în septembrie 1995, suprafaţa acestei parcele care era de 4751 metri pătraţi ajunge un an mai târziu la suprafaţa de 7024 mp, în iulie1999 suprafaţa suportă o diminuare până la 5720 mp iar în 2008 exista înregistrată o suprafaţă de 5099 mp. “Prin analiza documentelor de la Cartea Funciară, aflate la dosar, rezultă că, măsurătorile efectuate la întabularea parcelei 3031 fostă 437/3 în anul 2008, a pârâtei Ştirban Ecaterina, sunt total eronate din punct de vedere al suprafeţei, configuraţiei şi a amplasamentului, deoarece parcela 437/3 în speţă 3031 are suprafaţa de 3321 mp sau 4614 mp şi în nici un caz 5099 mp. Din acest calcul rezultă că Ştirban Ecaterina a declarat în fals suprafaţa reală a terenului pe care îl deţine şi în mod intenţionat a vândut o suprafaţa mai mică sau mai mare decât ce este specificat pe actul de vânzare cumpărare”, a spus Stafie Constantin.
„Dacă s-a vândut, atunci nu e pământul nostru”
Potrivit schiţelor cadastrale reale, terenul care ar fi revenit lui Stafie Constantin este situat într-o pitorească fâneaţă de pe „dealul Zigreva sau dealul trăsnetelor„ care vine paralel cu biserica. Ei bine, chiar dacă biserica nu a fost strămutată din loc niciodată iar aluncări de teren nu au fost înregistrate în ultima sută de ani în acea zonă, terenul vândut soţilor Stafie a coborât ca prin minune la poalele dealului. Primăria Moldoviţa, care este parte în proces, nu s-a prezentat niciodată când a fost citată, dar nici nu a av ut curiozitatea să verifice dacă acele terenuri se află ori nu în domeniul public. „Avem şi noi ceva pământ pe acolo, dar dacă au cumpărat oamenii terenuri înseamnă că nu era pământul nostru. E greu să facem o delimitare pentru că încă nu avem cadastrul general al comunei”, ne-a declarat Traian Ilieşi, primarul comunei Moldoviţa. Pe acest fond de adâncă confuzie, Ştirban Ecaterina mai vinde o suprafaţă de 1378 mp unui anume Deleanu Sergiu, din Iaşi. „Deleanu spune că pe acel teren funcţionează o grădiniţă, dar nu a funcţionat niciodată aşa ceva aici. Proabil că este scutit de nişte taxe şi impozite, mai ales că are două grădiniţe la Iaşi, pentru că şi materialele de construcţie le-a facturat tot pe grădiniţa care nu a funcţionat niciodată aici. Deleanu este cel care i-a făcut jocul lui Ştirban în această afacere cu terenuri. El a făcut intabularea din 1995 şi chipurile i-a fost făcut un act de vânzare – cumpărare pe 1378 de metri dar nu i-a dat niciun ban. Ştirban Catrina a spus că a fost angajată la grădiniţa lui Deleanu care îi plăteşte CAS-ul şi i-a dat acel teren, dar eu bănuiesc că el a văzut că aici nu e terenul nimănui şi au început amândoi, împreună cu Ştirban, să dezvolte un adevărat carusel al vânzărilor de terenuri nerevendicate de nimeni”, a spus Constantin Stafie.
Teren cu japca de la stat şi cabana la amanetat
În anul 2008, Deleanu îl chemă pe un anume inginer cadastral, Marian de la Suceava, să facă măsurători în teren. Potrivit lui Stafie, în urma măsurătorilor a făcut o schiţă cadastrală prin care a schimbat numerele cadastrale, coborând definitiv parcela lui Ştirban Ecaterina din deal, peste parcelele statului din vale. „Cel care doreşte să ne vadă plecaţi de aici este Deleanu, pentru că nu-i convine să aibă martori la afacerile lui. El vrea să dispărem de aici pentru că vrea să se extindă. Când am luat terenul a zis să stricăm gardul între noi şi el. A zis că nu trebuie să fie gard, pentru că el a făcut nişte împrumuturi la bancă şi a declarat casa noastră că este a lui. La Raiffeisen Bank a trecut patru imobile cu care a garantat pentru împrumut. Mai mult, am înţeles că a luat şi nişte fonduri europene şi a băgat mâna în bani, de asta a construit repede încă o şură şi a mai trecut şi casa noastră. La o săptămână îi vine un control şi el le făcea prezentările caselor, printre care şi a noastră. „Pe asta am închiriat-o şi nu e nimeni aici”, spunea el de casa noastră. Atunci am ridicat capul ca să mă vadă ăia şi o cucoană a întrebat „Da aia cine e?” şi el face „ E o femeie care are grijă de casă””, îşi aminteşte Cornelia Stafie.
Cabane construite pe albia râului Argel şi drumul satului
Mai mult, casa lui Constantin Stafie este constuită chiar pe albia veche a răului Argel. „Vechiul curs al râului Agel a secat. Casa mea e chiar pe albia râului făcută. Avocata invocă Legea Apelor române, că dacă apa a părăsit cusulul râului, riveranii devin automat proprietari. Normal, terenul de aici ar reveni cetăţenilor pe terenul cărora curge acum râul Argel”, a spus Stafie. Mai mult, acesta susţine că Ecaterina Stafie a vândut şi vechiul drum sătesc. „După ce i-a vândut terenul, Deleanu Sergiu a închis drumul care mergea pe lângă râu, pe care îl foloseau localnicii să treacă peste deal. Odată cu închiderea drumului, el a făcut şi un act de vânzare cumpărare şi a cumpărat încă o suprafaţă de 621 de metri, în anul 2008”, susţine Stafie. Contactat telefonic, Deleanu Sergiu a infirmat de la Iaşi toate acuzaţiile. „E sărit de pe fix. Are senzaţia că eu o susţin pe proprietăreasă, dar de fapt a intrat în mod abuziv pe terenul ei. Casa mea am pus-o gaj pentru un împrumut, dar nu am nici o treabă cu casa lui. Mai mult, la Argel am o casă de vacanţă, nu o grădiniţă, dar dacă aş vrea să îmi fac o grădiniţă într-un sat, nu ştiu unde ar fi problema. Eu nu am nici o treabă cu procesele lor, ci doar figurez în procesul de grăniţuire pentru că sunt vecin, acolo. Nu ştiu dacă lui i-o fi vândut din terenul statului, dar la mine, terenul pe care l-am cumpărat este ok din punct de vedere legal”, ne-a declarat Sergiu Deleanu. În anul 2012, Ştirban Ecaterina face o procură şi îşi arondează toate terenurile din Argel, printre care şi parcela 437/3 de 6129 metri pătraţi de fâneaţă, aflată în stare intactă, fiind vorba de parcela din care a vândut terenuri celor trei pe care, mai mult, ia şi subvenţie de la APIA Reporterii „Evenimentul” au încercat să o contacteze şi pe Ecatrina Ştirban, dar aceasta este plecată în Italia. Acasă, la Moldoviţa, au rămas doar soţii Stafie care, precum baciul moldovean din Mioriţa, sunt hotărâţi să înfrunte fatalitatea justiţiei oarbe de la Suceava şi să-şi vadă aşezată odată palma de pământ - situată azi pe-un statornic „picior de plai, pe-o gură de rai” dar într-o incertă postură în care „vine în cale, se coboară-n vale”, în graniţele legale ale Moldoviţei.Nelu PĂUNESCU
Stafie Constantin a cumpărat blana ursului din pădure, deoarece terenul pe care şi-a construit casa aparţine de drept, statului român.
„Terenul ei de pe deal nu este ocupat cu nimic, iar în vale oamenii se judecă pe terenul statul, sau mai bine zis pe terenul nerevendicat de nimeni, vândut pe acte false de Catrina. Ne-a vândut terenul cu acte false, pentru că nu era intabulat”, a spus Cornelia Stafie.
„Avem şi noi ceva pământ pe acolo, dar dacă au cumpărat oamenii terenuri înseamnă că nu era pământul nostru. E greu să facem o delimitare pentru că încă nu avem cadastrul general al comunei”, ne-a declarat Traian Ilieşi, primarul comunei Moldoviţa.
Comentarii