sâmbătă, 7 iunie 2014

Ce ar mai trebui să conțină criteriile de selecție din noul PNDR

Suntem la șapte ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, iar situația gospodăriilor țărănești se menține, majoritar, la nivel de subzistență și semi-subzistență. Dacă ne referim la populațiile de păsări din cadrul acestor „exploatații”, discutăm de efective de până la o sută de capete, de păsări slab productive, de lipsa aplicării normelor sanitar-veterinare, de lipsa tehnologiilor și de o furajare defectuoasă



În aceste condiții, rentabilitatea economică a acestor exploatații e aproape de zero și se reflectă direct în nivelul de trai al crescătorilor. Ca o posibilitate de redresare a gospodăriei țărănești, mai ales ținând cont de faptul că nu există resurse financiare pentru dezvoltarea unor exploatații de anvergură, primul pas care trebuie făcut de crescător este rentabilizarea exploatației existente, cu un minim de investiție.
Declarațiile cu privire la noul Program Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR), prin acordarea de punctaj suplimentar la selecție pentru fermele mici și mijlocii, pentru crearea unei pături de mijloc în agricultură, rămân deocamdată doar la stadiul de declarații și voi argumenta această afirmație în cele ce urmează.

Cooperativele nu sunt incluse la "forme asociative"
Includerea ca forme asociative a cooperativelor agricole (pentru acordare de punctaj la selecție) nu se regăsește în propunerile pentru PNDR. Se realizează astfel o discriminare pentru cei care au ales să se asocieze în acest mod. Conform Legii 566 din 2004, la Art. 2 se precizează: „Cooperativa agricolă reprezintă o asociație autonomă de persoane fizice și/sau juridice, după caz, persoană juridică de drept privat, constituită pe baza consimțământului liber exprimat de părți, în scopul promovării intereselor membrilor cooperatori, în conformitate cu principiile cooperatiste, a implementării politicilor agricole de stimulare a asocierii producătorilor din domeniu, care se organizează și funcționează potrivit prevederilor prezentei legi”.
Deci neacordarea de punctaj pentru acest tip de asociere este o discriminare, mai ales că și textul legii prevede expres că forma de asociere - Cooperativa - este pentru implementarea politicilor agricole de stimulare a asocierii. Prin asocierea în Cooperativă se poate realiza și acel deziderat de integrare a producției pe orizontală și verticală, deziderat amintit, de altfel, în noul PNDR.

Acordarea de punctaj diferențiat, în funcție de sistemul de creștere
În ceea ce privește acordarea de punctaj la selecția proiectelor pentru creșterea animalelor în sistem tradițional, se face referire directă la sistemul de creștere a puilor de carne în sistem tradițional și a găinilor ouătoare în sistem "free range" (notarea oului cu cifra 1). La fel cum este diferențiat și sistemul de creștere în ecologic. Un argument în plus este faptul că și legislația europeană reglementează aceste tehnologii. De exemplu, dacă pentru sistemul ecologic se acordă 5 puncte, pentru sistemul tradițional să se acorde 3 puncte.

Precizări pentru puii de carne
• Creșterea la sol pe așternut permanent în sistem extensiv. Termenul de „creștere în spații închise - extensiv” („creștere la sol pe așternut permanent”) se poate utiliza doar acolo unde densitatea pe mp de pardoseală nu depășește 12 păsări (și nu mai mult de 25 kg greutate în viu). Vârsta păsărilor la sacrificare trebuie să fie de cel puțin 56 de zile (Regulamentul CE 1538/91).
• Creștere la sol cu acces liber în padoc. Termenul de „creștere în aer liber / creștere la sol cu acces liber în padocuri exterioare”, se poate utiliza doar acolo unde densitatea pe mp în adăpost nu depășește 13 păsări (și greutatea vie nu depășește 27,5 kg/mp, conform Regulamentului CE 1538/91. De asemenea, păsările trebuie să aibă, cel puțin jumătate din viața lor, acces permanent în timpul zilei la spații (padocuri) exterioare acoperite în cea mai mare parte cu vegetație, asigurând cel puțin 1 mp/cap de pui.
Adăpostul este prevăzut cu deschideri/trape de ieșire cu o lungime combinată de cel puțin 4 m la 100 mp suprafață de adăpost (Regulamentul CE 1538/91).

Precizări pentru găinile ouătoare
• Creșterea găinilor ouătoare la sol cu acces liber în padoc. Sistemele de creștere la sol cu acces în padoc sunt sisteme de producție moderne, deoarece combină avantajele sistemului de adăpost cu microclimat controlat cu efectul pozitiv al șederii în aer liber. Din punct de vedere tehnologic, sistemul permite accesul în spații în aer liber, care în conformitate cu legislația europeană și românească trebuie să îndeplinească următoarele criterii:
- găinile au acces continuu la spații exterioare în timpul zilei, cu excepția cazurilor în care se aplică restricții temporare impuse de autoritatea sanitar-veterinară;
- spațiile în aer liber sunt în cea mai mare parte acoperite cu vegetație și nu sunt folosite în alte scopuri, excepție făcând livezile, terenurile împădurite și pășunile pentru animale;
- densitatea în spațiile exterioare nu poate depăși niciodată 2.500 de găini pe hectar (o găină pe 4 mp).
În condițiile în care pentru fiecare găină sunt disponibili cel puțin 10 mp și se practică o rotație, găinile având acces liber în întreg spațiul pe durata de viață a efectivului, fiecare îngrăditură trebuie să asigure cel puțin 2,5 mp pe cap de găină.
- raza padocurilor nu trebuie să depășească 140 de metri față de cea mai apropiată trapă de intrare și ieșire; cu toate acestea, raza poate fi extinsă la 350 de metri față de cea mai apropiată trapă de intrare/ieșire, cu condiția să existe adăposturi suficiente și adăpători distribuite uniform - cel puțin 4 adăposturi pe hectar.

Aceste sisteme de creștere se adresează fermelor mici și mijlocii, fermelor familiale, dar și micilor cooperative sătești. Un alt avantaj al promovării acestor sisteme pentru fermele mici și mijlocii este faptul că produsele obținute sunt produse de nișă și nu intră în concurență cu marii producători de ouă sau de carne. La momentul actual, prin practicarea în efective mici a sistemelor industriale, produsele obținute intră în concurență directă cu marii producători și costurile de productie sunt mai mari decât în cazul efectivelor mari, ceea ce înseamnă că fermierul mic și mijlociu pierde din start față de fermele mari.
Mai mult, datorită concentrărilor mici de efective pe suprafață de teren și pe fermă, impactul asupra mediului este mult mai mic, aceste sisteme fiind, de fapt, tehnologii de creștere prietenoase cu mediul, în accepțiunea comunitară.
Și consumatorul final este în câștig, el având o ofertă mult mai mare de produse din trei sisteme de creștere: ecologic, tradițional și intensiv.
Aceste modele de exploatații pot reprezenta un început pentru dezvoltarea gospodăriei țărănești, aflată la momentul actual într-un declin continuu. Prin respectarea normelor minime, produsele obținute pot fi comercializate legal, ceea ce înseamnă un plus de venit, dar și valorificarea superioară a resurselor furajere deja existente. Primul pas pe care trebuie să îl facă crescătorul este rentabilizarea exploatației și utilizarea eficientă a resurselor umane și materiale.

Utilizarea de către instituțiile abilitate și promovarea la nivel național a Standardelor de fermă
Manualele au fost elaborate în cadrul proiectului “Asistență tehnică pentru dezvoltarea Standardelor de Fermă pentru România”, UMP MAKIS - MAPDR 04/QCBS/2008 - nr. 3166, proiect finanțat de Banca Mondială.
Proiectele tehnice trebuie să aibă avizul unui tehnolog recunoscut care să își asume și punerea în practică a proiectului și faptul că acesta funcționează, deoarece am văzut proiecte aprobate cu tehnologii imposibil de pus în practică!
Sperăm că până la urmă, în forma finală a noului PNDR, se vor regăsi și aceste puncte de vedere, pentru promovarea reală a fermierilor mici și mijlocii și pentru acordarea de șanse egale de dezvoltare și acces la finanțare.
În acest sens, o altă mare problemă este clasificarea exploatațiilor agricole, și mă refer în mod particular la ferma de familie care are ca obiect de activitate creșterea păsărilor. Există anumite neconcordanțe între dimensiunea fermei, limitarea numărului de capete și criteriile de eligibilitate, așa cum sunt ele prevăzute în noul PNDR. Despre acest subiect vom scrie în numărul din iunie al revistei Ferma.
Trimiteți un comentariu