Treceți la conținutul principal

Subvenţia, mai încâlcită ca lâna oilor


Când a apărut Ordinul 230 din 16 aprilie 2009, privind acordarea de plăţi naţionale directe complementare în sectorul zootehnic, cu referire la ovine, căci asupra lor ne vom opri în cele ce urmează, am zis că este un lucru bun implicarea asociaţiilor profesionale în acest demers. Poate că aşa vor înţelege şi crescătorii ce înseamnă apartenenţa la o formă asociativă.

Practic, cererea pentru prima la ovine, depusă către APIA trebuie vizată de o asociaţie de crescători de animale legal constituită şi afiliată la federaţiile naţionale de profil. Acum avem şi asociaţii, şi federaţii reprezentative, deci nici o problemă cu vizarea! Teoretic...

Practic însă, pe la începutul lunii mai primim o sesizare din partea unui crescător, Pavel Iovăneasă, preşedintele Asociaţiei Zonale a Crescătorilor de Ovine Retezatul Haţeg, care reclama faptul că la APIA judeţeană s-ar afla o listă cu asociaţiile acreditate de Ministerul agriculturii să vizeze cererile crescătorilor şi că asociaţia lui nu este pe listă! Ce face el în situaţia asta?


Dreptul la liberă asociere este prevăzut de Constituţie!

Confirmarea a venit când am intrat în posesia listelor cu pricina. Mai exact, un fax trimis de la Minister la APIA, cu tabelul nominal al asociaţiilor profesionale afiliate şi recunoscute de Federaţia Crescătorilor de Ovine şi Caprine "Romovis 10 mai 2006" - 38 la număr şi încă 8 asociaţii afiliate la Federaţia Crescătorilor de Ovine şi Caprine din România, cu sediul la Constanţa. Era firesc să ne întrebăm, în această situaţie, ce fac oierii de la alte asociaţii, neafiliate Romovis.

Şi de ce a trimis Ministerul aceste liste către APIA, în condiţiile în care în Ordin nu se precizează numele federaţiilor sau al asociaţiilor cu drept de ştampilă? Câte discuţii am purtat, tot atâtea puncte de vedere, pe care vi le prezentăm în cele ce urmează. Cert este că, dincolo de culise, de manevre politice, de înţelegeri tacite, la nivel local lucrurile stau în continuare cât se poate de rău.

Mai exact, sub ameninţarea neavizării cererilor pentru subvenţie, mulţi crescători de ovine au fost forţaţi să-şi părăsească asociaţia din care făceau parte, pentru a se înscrie într-una "acreditată", respectiv afiliată la una din cele două federaţii agreate de Minister. Ba mai mult, viza a fost condiţionată de plata sumei de 1 leu pe cap de animal, fără ca aceasta să fie prevăzută în Ordinul 230 sau într-un alt act oficial al APIA.

Şi poate tocmai pentru a "linişti" spiritele, în câteva zile de la sesizarea crescătorului hunedorean, la APIA apare o nouă listă, cu asociaţiile afiliate la cea de-a treia federaţie acreditată de Minister, respectiv Federaţia Oierilor de Munte din România, cu sediul în Braşov, al cărei preşedinte este Eugen Gonţea.

Din această federaţie face parte şi Asociaţia reprezentată de Pavel Iovăneasă: "Am primit în cele din urmă răspuns favorabil, aşa că am trecut la vizarea cererilor în judeţ, indiferent dacă solicitanţii subvenţiei sunt sau nu membri ai Asociaţiei Zonale a Crescătorilor de Ovine Retezatul Haţeg. Dacă doresc să se înscrie în asociaţie, sunt bineveniţi. Dacă nu, le dăm viza oricum, fără a percepe vreo taxă pentru asta", spune Pavel Iovăneasă.


Este loc pentru toată lumea...

Fără nici cea mai mică intenţie de a acuza pe cineva, situaţia generată de vizarea cererilor pentru subvenţie este din plin amplificată de unii preşedinţi de asociaţii afiliate la Romovis, care au instaurat monopoluri locale şi judeţene, deşi se pare că nu acesta a fost mesajul conducerii Federaţiei.

„Noi trimitem în fiecare centru APIA un reprezentant care să pună ştampila asociaţiei şi care să-l înveţe pe om cum să declare, care oi se retrag, ce formulare se completează etc. Dacă omul nu-i înscris în asociaţie şi nu vrea să se înscrie ca membru, atunci plăteşte 1 leu de oaie, iar omul nostru îl ajută la dosar, îi pune viza şi s-a terminat.

Nu e obligatoriu să intre în asociaţie, dar nici să-i pună viza şi să-l ajute la dosar, iar el să sfideze asociaţia, pentru că membrii ei plătesc de ani de zile cotizaţia. Tot ce s-a obţinut pentru oierit, s-a obţinut prin lupta federaţiilor, susţinute de membrii pe care-i au, adică asociaţiile respective”, motivează Ion Câmpian, preşedintele Federaţiei "Romovis 10 mai 2006" solicitarea taxei la depunerea dosarului pentru "nemembri".

Ce nu înţelegem este de ce aceste prevederi nu au fost anexate Ordinului 230 sau transmise oficial către centrele judeţene ale APIA? Şi ce ne facem cu crescătorii deja înscrişi în alte asociaţii decât cele afiliate la federaţiile amintite, şi care au plătit cotizaţiile, stabilite, de regulă, la 1 leu pe cap de oaie... Ar trebui să mai achite aceeaşi sumă şi pentru vizarea cererii?

Este foarte adevărat că Federaţia Crescătorilor de Ovine şi Caprine "Romovis 10 mai 2006" luptă încă de la înfiinţare pentru drepturile membrilor săi şi ar fi lipsit de orice justificare ca cineva să afirme contrariul. Îi cunoaştem personal şi colaborăm cu mulţi dintre reprezentanţii federaţiei amintite, ca să ştim cu siguranţă că nu avem de-a face doar cu nişte crescători de ovine, puşi pe fapte mari.

Tocmai de aceea, situaţia creată în jurul vizării cererilor pentru subvenţia la ovine sună mai mult a "reglare de conturi", pentru că numai aşa poate fi explicată îndârjirea unor asociaţii de a pune stăpânire pe tot ce mişcă în oieritul judeţelor cu pricina.

Ipotetic vorbind, dacă a existat o înţelegere anterioară între cele două Federaţii, Minister şi APIA, pentru ca depunerea cererilor să se desfăşoare civilizat şi controlat, tocmai pentru a se evita subvenţionarea oilor "de hârtie", când lucrurile au început să se precipite, s-a zis şi cu înţelegerea: adică federaţiile trag ponoasele, ministerul s-a dezis prin toţi reprezentanţii săi (precum se observă din declaraţii), iar APIA judeţeană se scuză, pe motiv că "listele au venit de la centru, ce era să facem!"

Rezultatul? Ministerul a mai recunoscut o Federaţie, pe cea a Oierilor de Munte, ceea ce înseamnă că toate asociaţiile afiliate acesteia au drept de vizare. Ori, din moment ce legea românească permite înfiinţarea de asociaţii, cu statut juridic, recunoaşterea oficială ar trebui să vină de la sine. În plus, afilierea la o federaţie naţională (oricare dintre ele) nu poate fi decât în avantajul crescătorilor de ovine. Iar loc în România este pentru toată lumea...


Viza nu este condiţionată de afilierea la asociaţii

Ion Roşu, director al Direcţiei de Politici de Plată în Zootehnie, din cadrul Ministerului Agricultruii, până la data de 7 mai a.c.

"La discuţiile de la minister din perioada februarie - martie 2009, pentru elaborarea acestui Ordin, au participat două federaţii ale crescătorilor de ovine din România: Federaţia Crescătorilor de Ovine şi Caprine din România „Romovis” şi Federaţia Crescătorilor de Ovine şi Caprine din România, cu sediul în Constanţa.

Cele două federaţii au cerut cu insistenţă acest lucru (n.r. vizarea cererilor) şi l-au obţinut, tocmai pentru a se evita neregulile care s-au făcut în anii anteriori; adică s-au plătit şi animale care de fapt nu existau ”, a spus Roşu. Întrebat despre posibilitatea vizării cererilor şi de către alte asociaţii, care nu sunt înscrise pe listele cu asociaţiile afiliate celor două federaţii primite de către APIA de la MAPDR, Ion Roşu a explicat că „acele asociaţii (n.r., de pe lista APIA) au dreptul şi puterea, să verifice toate celelalte cereri şi să le vizeze.

Obligaţia lor este să vizeze cererile tuturor crescătorilor de animale, indiferent că sunt sau că nu sunt în asociaţia respectivă, fără a le pretinde acestora sume de bani. Viza nu trebuie să fie condiţionată decât de existenţa numărului de animale, şi nu de afilierea la o asociaţie/federaţie sau la alta. Dacă lucrurile stau altfel pe teren, atunci ne aflăm în afara legii”, a explicat Roşu.


"Nu rămâne nimeni fără viză!"

Ion Câmpian, Preşedintele Federaţiei Romovis

„În România la ora actuală sunt două federaţii recunoscute de Ministerul Agriculturii: Romovisul şi Federaţia Crescătorilor de Ovine de la Constanţa (n.r. între timp a fost recunoscută şi a treia - Federaţia Oierilor de Munte din România). La data de 22 martie 2009, cu ajutorul ANARZ Bucureşti, ca să nu se spună că noi am evitat pe cineva, prin intermediul UARZ-urilor judeţene, am invitat tot ce este asociaţie în România să se prezinte la Bran.

Au venit 41 de judeţe, mai puţin Dâmboviţa. Acolo am realizat un tabel, în care am trecut asociaţiile celor două Federaţii, pe care l-am comunicat Ministerului Agriculturii, care la rândul lui l-a trimis către APIA. Noi am chemat toate asociaţiile, care au venit, bine, care n-au venit... După data de 22 martie, care a fost momentul zero, văzând că e nevoie de viză, unii s-au gândit să-şi facă asociaţie.

E foarte bine că-ţi faci asociaţie, dar ai pierdut dreptul la ştampilă pentru anul acesta, pentru că s-a dat celor care au fost în 22 martie la întâlnirea de la Bran. Agenţia de Plăţi îi avertizează pe crescători la depunerea cererii că aceasta trebuie să fie vizată de o asociaţie înscrisă în listele pe care le-am trimis la minister. Viza se pune atât la membri, cât şi la nemembri. Nu vrei să fii membru, să fii sănătos, dar nu rămâne nimeni fără viză”, a încercat Ion Câmpian să ne lămurească.

„De luni de zile ne-am luptat pentru forma acestui ordin. Sigur că loc de mai bine este, dar am vrut să punem puţin lucrurile la punct, în normalitatea lor. România primeşte în jur de 66 milioane de euro pentru această activitate.

Anul trecut s-au depus cereri pentru un număr de 6-7 milioane de oi, dar în urma controalelor efectuate, aproape un milion de capete au căzut, pentru că mulţi crescători aveau crotaliile în pungă şi nu mai aveau oile. Anul acesta dorim să evităm această situaţie, iar banii să se împartă la câte oi eligibile sunt, fără să vitregim de vreun leu pe cineva, dar nici alţii pe noi”, a spus Câmpian.

„Datoria asociaţiei nu este doar să avizeze cererile. Într-un registru vom trece pe fiecare crescător cu numărul de animale declarat, pe care APIA sau organele de abilitate ale statului pot să-i controleze timp de 90 de zile. Noi, cu ajutorul asociaţiilor, ştim în fiecare judeţ şi în fiecare colţ de ţară câte oi are badea Ion şi câte are lelea Mărie, şi din vorbă în vorbă aflăm câte oi are fiecare. Acolo unde ni se pare suspect, vom sesiza organele de control să verifice”, a precizat Câmpian.


"Viza se pune fără a se pretinde plata unei taxe"

Cătălin Roşculete, secretar de stat în MAPDR

„Asociaţiile pot să perceapă o taxă pentru viză doar membrilor organizaţiei, dacă aceştia au fost de acord, dar conform prevederilor legale, această viză nu trebuie condiţionată de plata unei taxe. Toată lumea va beneficia de uzufructul acestui ordin, iar fermierii care nu vor să se asocieze, să meargă la una dintre organizaţii să-i pună viza, pentru că acestea au obligaţia să o facă, fără taxă. Viza nu e un obstacol în a lua această subvenţie”, a explicat Roşculete.

Mai mult, spune Roşculete, „Ordinul 230 nu îngrădeşte dreptul niciunei asociaţii de a pune viza, iar ministerul nu face mai multe ordine pentru mai multe categorii, face unul singur pentru toată ţara. Aociaţiile (n.r. - care nu se regăsesc pe listele de la APIA) trebuie să facă o cerere pe care să o trimită la minister, pentru că ministerul este cel care ştie despre existenţa lor, prin care solicită să fie înscrise pe lista de la APIA, şi vor beneficia şi ele de posibilitatea de a pune această viză.

Am stabilit că aceste liste trebuie să existe, pentru că oricine poate să facă o ştampilă, să pretindă că are o asociaţie şi să pună viza”.


Mai puţine asociaţii, dar "pe alese"

Gheorghe Dan Neaţă, director general al Agenţiei Naţionale pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie

De ce la întâlnirea de la Bran din 22 martie, unde s-a discutat despre subvenţie, nu au fost invitate toate asociaţiile existente în România, pentru a obţine şi ele dreptul de vizare?

„ANARZ Bucureşti a trimis adrese către OARZ-urile care nu aveau asociaţii, să-i anunţe pe oameni să-şi facă asociaţii. Pentru controlul oficial am făcut eu adresa respectivă. Am anunţ oficiile din ţară să discute cu asociaţiile, şi cu cele care au COP şi cu cele care nu au, dar care urmează să-l ia, să participe la întâlnirea de la Bran ca să putem să discutăm...

Dar restul, organizarea lor, subvenţiile, asta nu e treaba noastră. Cu ce sunt eu de vină că nu i-au invitat oficiile, pentru că n-au avut controlul oficial?!", a spus Neaţă.


ORDINUL 230 - NELEGAL ŞI NECONSTITUŢIONAL

La solicitarea crescătorilor de animale, membrii Comisiei pentru agricultură a Camerei Deputaţilor au analizat, în şedinţa din 12 mai a.c., Ordinul nr. 230/16.04.2009 şi au constatat că forma actuală a acestuia este neconstituţională, întrucât fermierii nu pot fi obligaţi nici la asociere, nici la plata unei taxe, atunci când depun cererea pentru acordarea sprijinului pe exploataţie.

Prin urmare, Comisia a adresat Ministrului Agriculturii, Ilie Sârbu, o scrisoare prin care solicită "analiza ordinului şi corelarea acestuia cu prevederile Constituţiei României”.

“Conform legislaţiei privind asocierea, nimeni nu poate fi obligat să intre în asociaţii, nici să se afilieze la o Federaţie. Dacă se asociază, este foarte bine, dar asocierea se încurajează prin acordarea de stimulente şi de bonusuri la accesarea fondurilor pe bază de proiecte, însă dreptul la subvenţie nu îl poate pierde nimeni”, ne-a declarat Valeriu Tabără, preşedintele comisiei.

“Crescătorii de ovine/caprine care întâmpină greutăţi la depunerea cererilor pentru acordarea subvenţiei pe cap de animal pot sesiza orice nereguli Comisiei, care se va adresa mai departe Ministerului Agriculturii”, a adăugat Tabără.





Olivia FIRI, Nicoleta DRAGOMIR

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

FERMA DE GĂINI OUĂTOARE, de la hobby la afacere

FERMA DE GĂINI OUĂTOARE, de la hobby la afacere Leonard STAFIE, Nicoleta DRAGOMIR Cu ce începe ferma de hobby şi când apare afacerea? Când începem să vorbim despre eficienţă şi cum trebuie să ne investim banii pentru a-i putea amortiza economic? Vă oferim spre exemplificare povestea unei familii nădlăcane şi ferma lor cu găini ouătoare: de la prima găină şi primul ou, la sfaturile tehnologice care le vor transforma pasiunea în afacere. Ce-a fost înainte: OUL sau GĂINA?  Eficienţa economică a unei ferme de găini ouătoare ar răspunde că  preţul oului pe piaţă  şi, bineînţeles,  costul de producţie al oului în fermă . În cazul familiei Kukucska din Nădlac, judeţul Arad, factorul declanşator al investiţiei a fost dorinţa de a face bani. Plecaţi de ceva vreme la lucru în Germania, Gerhard şi Ramona visau la întoarcerea acasă, într-o bună zi... doar că nu găseau şi motivaţia suficient de puternică pentru a lua decizia. „Am venit de sărbători acasă, în iarna lui 2017, m-am dus la tata, mi s-a

“Expoziţia Regională de Bubaline” va avea loc în data de 21 mai 2009, în localitatea Românaşi, judeţul Sălaj.

SC Global Distribution Group SRL, organizatorul manifestării împreună cu partenerii: Asociaţia Crescătorilor de bovine din Sălaj şi Asociaţia Crescătorilor de bivoli din Transilvania au anunţat următorul program al expoziţiei: - 10.00 - 10.30 Deschidere eveniment; - Prezentare standuri; - 10.30 – 12.30 Bonitarea si premierea animalelor; - 12.30 - 14.30 Simpozion - Actualitate si perspective in cresterea bubalinelor in Romania; - Lansarea pliantului: “Calendarul reproductiei la bubaline”; Participă crescători de bivoli din judeţele: Sălaj, Bistriţa Năsăud, Cluj şi Maramureş; Evenimentul este organizat in cadrul proiectului: “Implementarea sistemului de exploatare de tip Euro-ferma pentru lapte si carne la specia bubaline - modernizarea sistemelor de crestere, nutritie si reproductie, obtinerea si promovarea produselor traditionale si de nisa din lapte si carne de bubaline ”, cofinanţat de Banca Mondiala si MADR.

GĂINA ÎN SISTEM FREE RANGE a avut încă un an bun

GĂINA ÎN SISTEM FREE RANGE a avut încă un an bun Leonard Constantin Stafie Creşterea găinilor ouătoare în sistem free range - notarea cu cifra 1 a oului după sistemul de creştere - a înregistrat în ultimii ani o evoluţie notabilă a efectivelor. Sperăm ca această creştere să se menţină, pentru că acest tip de fermă se pretează foarte bine la orice program de dezvoltare a satului românesc. Pentru a vă reaminti ce înseamnă cifra după sistemul de creştere, facem o trecere scurtă în revistă a celor patru sisteme de creştere a găinilor ouătoare. Regulamentul Consilului (CEE) nr. 1907/90 (cu amendamentele ulterioare) formulează standardele de comercializare a ouălor. Cu respectarea anumitor condiţii, ouăle pot fi marcate astfel: •  numărul 3  pentru “Ouă provenite de la găini crescute în baterii” •  numărul 2  pentru “Ouă provenite de la găini crescute la sol” - creştere la sol pe aşternut permanent fără acces în padocuri •  numărul 1  pentru “Ouă provenite de la găini crescute