Despre pasari si nu numai

Pentru a veni în sprijinul crescătorilor de găini ouătoare, am realizat o prezentare comparativă a hibrizilor care se găsesc pe piaţa românească şi pe cea europeană. Aşadar, dacă discutăm despre potenţialul genetic al hibizilor de găini ouătoare,   HY-Line Brown şi HY-Line W36   au un potenţial de 357 de ouă respectiv 340 ouă (vezi tabel).   Din punct de vedere al  producţiilor de ouă  obţinute în condiţii de fermă, observăm că cei doi hibrizi au o producţie mult mai bună, de 351 ouă respective 332-339 ouă. Consumul de furaje pentru producerea unui ou este de 142 g la  Robar SL 2001  şi 95 g la  HY-Line W36 . Din datele comparative privind  greutatea medie a ouălor , observăm că hibridul  HY-Line Brown  are cele mai bune performanţe, respectiv o greutate medie a ouălor de 62,7 g la vârsta de 34 de săptămâni şi 66,9 g la vârsta de 70 săptămâni. Greutatea corporală  a găinilor ouătoare diferă în funcţie de hibrid. Astfel, hibridul de ouă  HY-Line W36  este cel mai uşor, cu

De o buna perioada de timp, atunci cand ma aflu intr-un magazin alimentar dau o raita si pe la sectorul cu produse avicole (oua si produse din carne de pasare). Dupa marele scandal al „oului stresat”, mai toti producatorii din domeniu se intrec sa inscriptioneze ambalajele cu tot felul de mesaje. De exemplu: „gaini crescute cu cereale”, „gaini crescute cu furaj natural”, „oua de la tara”, „oua de la bunica”, mai ramane sa mai spunem gaini crescute cu aer” si atunci cred ca va fi in regula pentru consumatorul de rand. Tot romanul ar trebui sa stie ca minim 70 la suta din furajul administrat gainilor ouatoare este compus din cereale. Asadar, acest gen de mesaje sunt doar instrumente de marketing si in nici un caz nu au legatura cu valoarea nutritiva a oului sau cu structura acestuia. SURSA: REVISTA FERMA Oul şi puiul dau bine....mai mult în etichetă, Revista Ferma, Timişoara nr 3, ISSN:1454-7732, februarie 2015, pg 106

Temperatura şi umiditatea sunt factori deosebit de importanţi pentru toate categoriile de păsări. Aceştia trebuie să asigure în permanenţă confortul termic, pentru ca păsările să pună în evidenţă toate caracterele productive. Temperatura şi umiditatea sunt într-o strânsă legatură, ele influenţând mecanismul de termoreglare al păsărilor. Termoreglarea  Capacitatea de termoreglare a păsărilor variază mai ales în funcţie de vârstă. Păsările dispun de mecanisme de termoreglare mai puţin elastice decât mamiferele, rezultând astfel o adaptare mai greoaie la factorii de temperatură.  Deplina funcţionare a mecanismului de termoreglare se realizează abia la vârsta de 2-3 săptămâni. Astfel, variaţiile de temperatură din adăpost trebuie să fie foarte mici, iar temperatura trebuie asigurată exact între limitele prevăzute de tehnologiile de creştere şi exploatare a fiecărui hibrid în parte. Temperatura normală a păsărilor este de 41-42oC, acest lucru implicând un studiu complex al confortul

Temperatura şi umiditatea sunt factori deosebit de importanţi pentru toate categoriile de păsări ţn timpul iernii. Aceştia trebuie să asigure confortul termic în permanenţă, pentru ca păsările să poată pună în evidenţă toate carcacterele productive. Temperatura şi umditatea la păsări Temperatura şi umiditatea sunt într-o strânsă legatură, ele influenţând mecanismul specific de termoreglare.Capacitatea de termoreglare a păsărilor variază mai ales în funcţie de vârstă. Păsările dispun de mecanisme de termoreglare mai puţin elastice decât mamiferele, rezultând astfel o adaptare mai anevoioasă la factorii de temperatură. Deplina funcţionare a mecanismului de termoreglare, la păsări, se realizează de abia la vârsta de 2-3 săptămâni. În aceste condiţii, variaţiile de temperatură din adăpost trebuie să fie foarte mici, iar temperatura trebuie asigurată exact cât este prevăzut de tehnologiilor de creştere şi exploatare a fiecărui hibrid în parte.Se ştie faptul că temperatura normală